Rezervatia Palcul de Jneapan de pe Muntele Bratocea, Rezervatia din Muntii lezer-Papusa referat





Rezervatia Pilcul de Jneapan de pe Muntele Bratocea.

 

In sectorul sud-vestic al Muntilor Ciucas, intre pasul Bratocea (sud) si saua Tigailor (nord) si vaile Bratocea (vest), piriul Berii (est) se desfasoara, pe aproape 6 km, o culme care pe cea mai mare parte inregistreaza inaltimi de peste 1600 m. Privita de pe culmile vecine, ea se impune in peisaj prin monotonia liniei de creasta, printr-un extins sector de pajiste, dezvoltat la peste 1550 m altitudine, prin versanti aproape abrupti, sectionati de mai multe vai seci si care in cea mai mare masura sint acoperiti de o bogata padure de conifere. Totusi in profilul crestei apar evidente trei virfuri. Pe latura de sud-vest a culmii, aproape la limita superioara a padurii de molid, se afla „Sfinxul din Bratocea", stinca mestesugit daltuita de inghet-dezghet, spalare in suprafata si vint pe abruptul structural al Bratocei. Al doilea virf se afla aproape in centrul culmii, este conic si are o inaltime de 17G9 m. Este virful Bratocea, pe ale carui poale se afla grohotisuri fixate in buna parte de ienupar si merisor



Animalele salbatice din Muncii Ciucas constituie un pretios fond cinegetic. Aici gasim o serie de mamifere: ursul , mistretul, cerbul, risul, lupul, jderul , pisica salbatica , veverita. Recent a fost colonizata si capra neagra ). Lumea pasarilor o formeaza cele mici, unele cintatoare, precum: privighetoarea, cinteza, fluturasul de stinca. Deasupra crestelor este domeniul uliilor, vulturilor si al acvilelor de munte, zaganul era pina nu de mult cunoscut in culmea Zaganului; azi el a disparut din fauna tarii noastre. Dintre reptile, menti-onam vipera comuna si sopirla de munte.

  18938cem73mtk6q

Rezervatia din Muntii lezer-Papusa

(Judetul Arges)

 

Rezervatia Iezer cuprinde deoca,data vaile glaciare ale Catunului si Iezerului, precum si virful lezeru Mare din Masivul lezer-Papusa. Dispus intre vaile Riul Doamnei si Dimbovita, masivul este format dintr-o culme principala cu inaltimi ce trec frecvent de 2200 m (vf. lezeru Mare, 2463 m; vf. Rosu, 2473 m; vf. Batrina, 2341 m; vf. Papusa, 2391 m; vf. Catunul, 2389 m etc.), din care coboara spre sud-est si sud culmi prelungi ce scad in altitudini spre depresiunea Campulung. et938c8173mttk

Predominanta si caracteristica pentru acesti munti este seria petrografica „de lezer-Papusa" alcatuita din sisturi cristaline.

Etajele alpin-subalpin in care se intinde rezervatia din masivul Iezer se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de — 2 — +2°C, iar in luna iulie de 6 — 10°C. Precipitatiile se ridica pina la 1400 mm anual, din care in jur de 200 mm cad in luna iulie si cea 100 mm in luna ianuarie.

Prezenta reliefului criogen si nival, cu microdepresiuni de tasare, culoare de avalanse, potcoave nivale, virfuri piramidale cu microrelief de dezagregare (vf. lezeru Mare), circuri si vai glaciare, cimpuri de grohotisuri, torenti de pietre, praguri glaciare fac din masivul Iezer un punct de atractie pentru oricare dintre iubitorii uaturii. Acestor frumuseti daltuite in stinca muntelui de-a lungul mileniilor li se adauga citeva raritati floristice si faunistice care situeaza un sector din masivul Iezer in rindul teritoriilor cu statut de rezervatie naturala complexa. La adapostul culmilor Vacarea si Batrina, vaile glaciare ale Catunului si Iezerului ofera conditii biocli-matice favorabile dezvoltarii atit a jneapanului (, care formeaza pilcuri pure sau in amestec cu aninul de munte si salcia de munte sau iova , cit si a zimbrului. El se ridica semet deasupra tufelor de jneapan la limita dintre padurea de molid si etajul subalpin. Pe vaile Iezerului si Catunului sint circa 19 exemplare de zimbru al caror diametru depaseste 30 cm si inaltimi de peste 10—15 m. Doua dintre aceste exemplare se afla chiar linga poteca turistica ce merge de la cabana Voina spre refugiul Iezer, pe partea dreapta a sensului de mers. Exemplare izolate 'de zimbru apar si pe culmile Boarcasului si Batrinei. Locurile umbrite "ale pragurilor glaciare si chiar portiuni din versant capata in lunile iunie — iulie aspectul unui brocart ornamentat cu argintiul grohotisurilor si rosul aprins al florilor de bujor de munte sau smirdar



Linga petecele de zapada care mai rezista in lungul vailor, putem admira gingasul degetarut. In locuri puternic vintuite, apar pilcuri de Loisleuria procum-bens, iar in pajistile de pe piciorul virfului Batrina, la peste 1900 m, verdele pajistilor cu Festuca supina este intrerupt de violetul carbunarei ori de florile micute ale scinteiutei de munte

Lacul Iezer (8 ha suprafata si o adincime maxima de 5,4 m), in marginile acestuia pot fi admirate mlastinile oligotrofe ce marcheaza existenta unor foste ochiuri de apa, colmatate, in care bumbacarita, gusa porumbelului impreuna cu diverse speci de muschi formeaza un covor policrom. Pina a ajunge sa vizitam aceasta pitoreasca si interesanta rezervatie naturala putem face un popoas in orasul Cimpulung, atestat documentar din anul 1300, prima resedinta de scaun aTarii Romanesti.

  18938cem73mtk6q









Copyright © Contact | Trimite referat