Iuglosavia




IUGOSLAVIA


NUME OFICIAL: Republica federativa Iugoslavia.

ASEZAREA: Stat in sudul Europei avand o suprafata de circa 102 173 km2 din care 88 361 km2 Serbia si 13 812 km2 Muntenegru. Iugoslavaia pe langa cele 2 republici (Serbia si Muntenegru) mai are si 2 provincii autonome (Kososvo si Vojvodina) incluse in Serbia. Ziua nationala este 29 noiembrie (aniversarea proclamarii republicii). Vecini: in nord Ungaria; in est Romania; in sud-est Bulgaria; in sud Macedonia; in sud-vest Albania; in nord-vest Croatia.



RELEIFUL: Releful Iugoslaviei urca in trepte de la nord spre sud: campii, dealuri, munti (ultimii acoperind in intregime teritoriul Republicii Muntenegru si partea sudica si esteica a Serbiei). In nord se afla Campia Vojvodinei si un sector al Campiei Panonice, ambele joase si traversate de Dunare. In centru se afla campia Moravei (traversata de raul omonim) si o regiune colinara putin inalta. In est, la granita cu Romania si Bulgaria, se afla muntii Serbiei, cu defileul Dunarii, valea Timokului si platoul Miroc. In sud si sud-vest se desfasoara un sector al Alpilor Dinarici cu cele mai mari altitudini din Iugoslavia: masivele Plackovica, Sar-pind (Titov, varful cu 2 747 m, altitudinea cea mai mare din Iugoslavia).

CLIMA: Iugoslavia are o clima temperat-continentala cu veri calduroase (temperatura medie in iulie 22,8oC la Belgrad si 26,8oC la Podgorica) si ierni relativ aspre (-1oC la Vojvodina); precipitatii reduse (600-700 mm) in est si nord-est si mai bogate in sud si sud-vest (peste 1 000 mm). Climat mediteranean pe coasta adriatica muntenegreana.

VEGETATIA: Iugoslavia are o vegetatie variata, de la maquisul mediteranean la padurile temperate (atat foioase cat si conifere) si intinse pajisti naturale. Fauna este caracteristica Europei Centrale si mediteraneene. Cele mai importante zone ocrotite sunt parcurile nationale Durmitor (Muntenegru) si Djerdap (Serbia).

RETAEAUA HIDROGRAFICA: In Iugoslavia reteaua hidrografica este alcatuita in partea de nord din fluviul Dunarea (care intra in tara pe la Vukovar si iese pe la Kladovo) si principalii sai afluenti: Tisa, Timis, Nera. In partea de sud raurile nu sunt prea intinse insa cel mai lung este Morava.

POPULATIA: Aceasta tara numara aproximativ 10 337 000 locuitori (1981: 9 897 000 loc) din care 9 721 000 locuitori in Serbia (inclusiv provinciile autonome Vojvodina 2 012 000 loc, si Kosovo 1 945 742 loc) si 616 000 loc in Muntenegru. Natalitatea este de 14‰, mortalitatea este de 9‰, populatia urbana de 50%.

ORASE PRINCIPALE:- Belgrad 1 553 000 loc

- Novi Sad 253 000

- Pristina 210 000

- Subotica 155 000

- Podgorica 133 000 (fost Titograd, capitala republicii Muntenegru) - - Kragujeveac 87 000

Populatia: sunt in jur de 62,7% sarbi, 17% albanezi, 4,7% muntenegreni, iugoslavi 4,7%, unguri 4%, croati 1,6%, turci 1%. Densitati mai ridicate ale populatiei se inregistreaza in provincia autonoma Kosovo, din sud, in zonele depresionare de pe Dunare (in principal capitala Belgrad si regiunea inconjuratoare) si Morava (indeosebi regiunea Nis). Densitati mai reduse exista in Muntenegru (45loc/km2), in estul si sud-estul Serbiei (20-40loc/km2). Culte: ortodoxism, islamism, catolicism.

ISTORIA: Teritoriul Serbiei si al Muntenegrului era locuit in antic de catre triburi ilire si trace fiind transformat in secolele II-I i.Hr in provincie romana, iar dupa 395 in posesiune bizantina. Triburile slavilor meridionali, stabilite aici in secolele VI-VII, constitue primele formatiuni statale in secolele VIII-IX in regiunea Rasa si in secolele X-XI in sudul Muntenegrului, in regiunea Zeta. La mijlocul secolului IX este adoptat ca religie crestinismul in haina bizantina. Marele principe Stefan Nemanja intemeiaza dinastia care-i poarta numele si pune bazele unui stat care devine in timpul domniei lui Stefan Dusan cel mai important stat suveran al S. medievale, hegemonul peninsulei Balcanice.Dupa moartea lui Stefan statul se destrama, armatele sarbe fiind infrante de catre turci in bataliile de la Marita si Kossolvipoje, Serbia fiind transformata astfel in 1459 in provincie a Imperiului Otoman. Serbia obtine in anul 1812 autonomia interna, iar in 1878, impreuna cu Muntenegru isi dobandeste deplina independenta. In 1912-1913 Serbia si Muntenegru participa la cele doua razboaie balcanice. Razbopiul declarat de catre Imperiul Austro-Ungar la 28.07.1914 Serbiei dezlantuie in luna urmatoare prima conflagratie mondiala. Invingatoare, Serbia proclama la 01.12.1918 Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor. In 1912 Iugoslavia incheie cu Romania si Cehoslovacia Mica Antanta iar in 1934 impreuna cu Grecia, Romania si Turcia, Intelegerea Balcanica. Constitutia din 31.01.1946 proclama Republica Federativa Iugoslavia, stat alcatuit din republicile Serbia, Muntenegru, Croatia, Macedonia, Slovenia si Bosnia-Hertegovina. In cadrul statului iugoslav proclamat in 1918, Serbnia a constituit cea mai importanta provincie istorica, iar sarbii elementul etnic cel mai numeros. Dupa 1955 situatia sociala-economica a Iugoslaviei se deterioreaza continuu, conflictele intre nationalitati adancindu-se

Proclamarea la 25.06.1991 a independentei de stat a Croatiei si Sloveniei, a Macedoniei la 15.09.1991, apoi a Bosniei-Hertegovinei la 03.03.1992, declanseaza un sangeros razboi civil al carui sfarsit se lasa asteptat. In urma unui acord semnat la 12.02.1992 si aprobat de parlamentele lor, serbia si Muntenegru proclama la 24.04.1992, noua Federatie Iugoslava care cuprinde Republica Serbia si Republica Muntenegru.

STATUL: Republica parlamentara, stat federal potrivit Constitutiei intrata in vigoare la 27.04.1992. Activitatea legislativa este exercitata de un parlament bicameralcompus din Camera Cetatenilor si Camera Republicii, iar cea executiva de un cabinet numit de Adunare. Atat Serbia cat si Muntenegru au organe legislative proprii. Partide politice: 35 de formatii printre care Partidul Socialist al Serbiei (f. 1990), Miscarea pentru Renasterea Sarba, Partidul Democrat al Socialistilor, Partidul Democrat, Alianta Democratica din Kosovo. Seful statului (presedinte):Dobrica Cosic (15.06.1992); prim-ministru: Radoje Kontic (03.03.1993).

ECONOMIA: Cele doua republici au niveluri diferite de dezvoltare a economiei. Serbia, cea mai intinsa si cea mai populata dintre fostele republici iugoslave, avand totodata variate (si uneori bogate) resurse naturale, are o economie in declin incepand cu 1986, ce nu corespunde acestor atuuri. Are cele mai mari zacaminte de cupru, magneziu si de carbune (indeosebi lignit) din fosta Iugoslavie (asigurand circa 60% din productia de carbuni a acesteia, si aproape in intregime productia de magnezit a acesteia) plus resurse de zinc si plumb (⅓ din productia fostei Iugoslavia), antimoniu (4/5 din productia acesteia).

Industria prelucratoare variaza: siderurgie, matalurgie neferoasa (aluminiu, cupru, plumb, zinc), constructoare de masini (autoturisme, tractoare, autocare, masini agricole, nave, utilaje industriale), chimica (inclusiv hartie si celuloza, anvelope), petrochimica usuoara, alimentara.

AGRICULTURA: Este axata atat pe cresterea animalelor, pe baza de pasuni naturale, si pomicultura (maslini, si smochini in regiunea de coasta), viticultura. Turismul, care dispune de un valoros potential si dotari in ambele republici, ar putea juca un nou rol in economie. Limba oficiala: sarba; Moneda: 1 dinar iugoslav=100 para.


BIBLIOGRAFIE:


  1. „Statele Lumii” – autori: Nicolae Steflea; Nicolae Gheorghiu; Victor Dumitescu – Editura „DIDACTICA SI PEDAGOGICA” – anul aparitiei: 1975
  2. „Enciclopedia Statelor Lumii editia a VII-a” – autori: Horia Matei; Silviu Negut; Caterina Radu; Ion Nicolae – Editura: „MERONIA” – anul aparitiei: 2001.


GORAN RAZVAN                 CLASA A IX-A R