Rezervatia Calimani referat






Rezervatia Calimani

In partea de sud-vest a judetului Suceava se intind muntii Calimani cu ramificatii spre nord, pina in albia raului Dorna. in ansamblu, acestia urca in trepte dinspre sud spre nord pina la o altitudine de peste 2100 m. La limita bazinelor Dome­lor ei se continua printr-un abrupt, coborind pe pante mai mari prin numeroase obcine, ce inchid intre ele bazinele hidro­grafice aproape paralele, cu ape ce curg spre nord, in Bistrita.



Este interesanta evolutia acestor munti, de la formarea lor. in mezozoic, apele marii cretacice ocupau actuala regiune. Miscarile de incretire au dus mai intii la formarea muntilor Bistritei, iar la sfirsitul erei secundare s-a format depresiunea de scufundare a Transilvaniei.

La inceputul tertiarului (paleogen), intreaga regiune co­respundea golfului marin al Birgaului, legat de acel al Ma­ramuresului, in a doua parte a tertiarului (neogen) au avut loc citeva puternice eruptii, separate intre ele prin perioade de liniste, care au dus la aparitia actualului masiv acum circa 55 milioane de ani, Calimanii fund deci cei mai tineri munti din tara noastra.

In ultima parte a tertiarului si in cuaternar s-a instalat glaciatia, evidentiata in prezent prin existenta caldarilor pe partea de nord a celor mai inalte piscuri. Caldarile glaciare tipice de pe versantul bucovinean sint pe Racitis, la o altitu­dine de 1900 m; ele erau acoperite, cu circa un milion de ani in urma, de ghetari ce se intindeau pe distante de pina la 3 km.

Ultimele miscari de ridicare au avut loc la inceputul cua­ternarului si au dus la formarea masivelor muntoase, la defi­nitivarea configuratiei actuale. Marele crater largit in urma exploziilor repetate, modelat de ghetari, avalanse, torenti si factori meteorologici, a fost pe parcurs strapuns de afluentii riului Neagra Sarului, capatind aspectul actual.

Relieful Calimanilor se caracterizeaza prin prezenta unor terase mari, dispuse in trepte, evidentiind curgerile succesive de lava. Manifestarile post-vulcanice sint reprezentate prin depuneri de sulf nativ, limonit si prin izvoare carbogazoase.

Rezervatia  cuprinde padurile si jnepenisurile situate la obirsia piriului Neagra Sarului, inspre virful Racitis, avind ca limite: la vest saua ce duce spre virful Pietricelu, spre sud creasta Racitis, spre est arboretul de limita ai amestecului de molid-zimbru, iar spre nord o linie marcata ce atinge soseaua beto­nata care urca la colonia de mineri din Calimani.

In afara de aspectul peisagistic fara egal, care atrage numerosi turisti si specialisti, rezervatia prezinta o impor­tanta stiintifica deosebita si prin aceea ca aici se afla un arboret natural in amestec intim intre molid si zimbru, unic in tara. Zimbrul (Pinus cembra), relict glaciar, cuprinde, dupa inventarierea noastra din anul 1973, un numar ce depaseste 7000 de exemplare, bine conformate, frumoase, drepte, con-curind cu molidul, in zona caruia se afla. in jnepenisul ce se intinde pe o suprafata de peste 400 de ha, la limita supe­rioara a vegetatiei forestiere, exemplarele de zimbru prezinta adesea bi- si trifurcatii datorita intemperiilor (vinturilor pu-

ternice, ploilor cu trasnete abundente, ninsorilor masive, geli-vurilor, rupturilor) care ii confera un aspect aparte de rezis­tenta in fata dezlantuirilor naturii.





Este interesant ca la aceste cote inalte, pe terenurile in pante, cu grohotis, solul este fixat pe citeva hectare si de aninul de munte; deosebit este si faptul ca scorusul de munte vege­teaza in foarte bune conditii in exemplare izolate, pina la 1880 m, depasind cu mult zona molidului si a zimbrului.

Semnalam de asemenea prezenta in stare naturala a unor exemplare de larice vegetind in bune conditii si depasind in multe cazuri 22 m inal­time si 60 cm in diametru, pe versantul nord-vestic.

Arbustul ocrotit smirdarul apare frecvent in jnepenisuri si in ienuperete, colorind in rosu aprins covorul vegetal in luna iulie, uneori chiar si in august.

Dintre speciile floristice,  citam ghintura ce apare sporadic in micile poienite sau de-a lungul unor poteci, degetarutul , ciubotica gasita de profesorul clujean Csuros in 1948 intre Racitis si Pietricelu s.a. Fauna este bine reprezentata prin cerbi carpatini, lupi, vulpi, risi, jderi. Alexandru Filipascu mentioneaza prezenta cocosului de mesteacan, monument al naturii, in jnepenisuri.

Geologul Emil Butnaru, care a descoperit in anul 1961 pesterile deosebit de interesante pe care le-a denumit „gro­tele Luanei' formate in rocile vulcanice denumite „vulcano-carst', explica* formarea pesterilor datorita aglomeratelor si tufurilor vulcanice asezate peste curgerile de lava, in mai multe cicluri ce corespundeau exploziilor vulcanice, fiind aco­perite cu orizonturi de silice si de oxizi de fier. in crapaturile aparute cu ocazia stabilizarii depozitelor de aglomerate si cenusa au patruns apele in subteran, iar porozitatea lor a permis, ulterior circulatia , apelor. Apa a imbibat si alterat rocile si, cu timpul, dupa indepartarea particulelor fine si a cenusei, dar mai ales dupa tasarea depozitelor afinate si slab cimentate, s-au format mici goluri care au accentuat circulatia subterana si transporturi de material. Prin prabusirea con­tinua a tavanelor, golurile se mareau. Orizonturile mai rezistente s-au mentinut insa, stabilizind tavanele, iar circula­tia apelor a dus la aparitia depunerilor de nisip, caolin, anhi-drit si oxizi de fier.

Stalactitele, stalagmitele si draperiile „metalice' din aceste pesteri s-au format prin concretionarea limonitului dizolvat in apele de infiltratie si depus geleficat, consolidate prin eva­porarea apelor. Grotele descoperite au dezvaluit o lume mi­rifica cu forme bizare si fantastice.

Exploatarea suitului din Calimani are o importanta ex­ceptionala pentru economia tarii noastre, dupa cum si pas­trarea ecosistemelor din rezervatie, care sint unicate de talie europeana. Se impune deci o strinsa colaborare in spiritul le­gislatiei privind protectia mediului inconjurator, intre orga-nele direct interesate in acest sens: silvicultura, sectorul mi­nier si protectia mediului inconjurator, pentru a imbina inte­resele omului cu nece-sitatea de a pastra intacta maretia naturii.



loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani