POTENTIALUL NATURAL AL TURISMULUI RURAL ROMANESC referat





POTENTIALUL NATURAL AL TURISMULUI RURAL ROMANESC


Parafranand o afirmatie a marelui pictor Stefan Lucian, facut in vara anului 1909 intr-o epistola – „fromos e un biet cuvant searbad care nu spune nimic din splendoarea peisajului” romanesc, cunoasterea spatiului rural romanesc demareaza ca un experiment, continua ccu o permanenta cercetare si se va sfarsi printr-o pasiune constanta, intretinuta de dorinta permanenta a „redescoepriri” ori a revederii. Cuvintele nu vor putea reda intotdeauna varietatea impresiilor , a gandurilor, a sentimentelor ce se nasc sub imperiul emotiilor traite in strabaterea plaiurilor carpato-dunarene.




Aceasta oferta primara potentiala, alcatuita dincomponente naturale de peisaj, reprezinta potentiale resurse turistice si joaca un rol determinant in dezvoltarea turismului in general si a celui rural in mod special.

Elementele care trebuie puse in valoare in mod special sunt:

valoarea recreativa, estetica si peisagistica, nu in putine randuri deteriminata de alegerea destinatiei (munte, deal, campie, litoral sau delta);

valoarea curativa (balneoclimaterica) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei;

cadrul de derulare a unor momente de destindere sau a unor hobbyuri (oglinzi de apa, masive muntoase, pesteri, torente, resurse cinegetice, strat de zapada etc);

valoarea cognitiva in cazul componentelor desemnate ca parcuri, gradini botanice sau zoologice, rezervatii stintifice sau monumente ale naturii etc:

Toate asceste elemente se afla intr-o stransa interdependenta, formand „natura mama” si

cadrul de viata pentru tot ce „misca-n tara” si pe planeta albastra. Particularitatile lor vor iesi in evidenta pe parcursul abordarii prin prisma cunoscatorului si analistului prezent in fiecare dintre noi-in momentele evaluarii bazate pe documentare si logica.

Prezentare generala a resurselor turistice naturale Romania este situata in Europa, la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord (45’latitudine nordica) si aproximativ la jumatatea distantei dintre Oceanul Atlantic si Muntiii Urali (25’latitudine estica). Asezat la raspantia dintre partile estica, vestica si meridionala a Europei, teritoriul tariii noastre este fomat din proportii egale din munti (31%), dealuri si podisuri (36%), campii si lunci (35%), respectand si din acest punct de vedere regulile echilibrului si armoniei

Clima temperat-continentala, reteaua radiara de rauri ce izvorasc din lantul carpatic, apele minerale si termal cu proprietati curative, pasunile si fanetele, padurile de ratinoase si foioase, lacurile si iazurile, Dunarea si Delta sa, luncile si campiile constituie separat sau la punctul de intalnire peisaje cu puternica personalitate, pline de caldura oamenilor ce le insotesc.

Spatiul rural romanesc este denumit carpato-danubiano-pontic deoarec este carpatic prin relief, dunarean prin reteaua lui hidrografica si pontic prin deschiderea sa la Marea Neagra, implicit la Oceanul Planetar. Indiscutabil, aceasta „personalitate geografica” trebuie sa fie dublata in timp si de vocatia turistica.

Lantul Muntilor Carpati reprezinta un rol deosebit pentru clima, ape, bogatii, vegetatie fauna, soluri etc. El are pozitie centrala si forma de cetate sau inel, din preajma acestuia succedandu-se celelalte forme de relief. Dar ceea ce ii confera locul de frunte in patrimoniul turistic al tarii sunt peiasjele: impresionante, dantelarii de basm in forme carstice din regiunile calcaroase, circuri si vai glaciare, piscuri golase, forme inedite sau ciudate ale stancilor.

La adapostul acestora apar vechile vetre de locuire – tarile: Maramuresului, Barsei, Fagarasului, Hategului, Vrancei, Almasului etc. Pe firul raurilor carpatice, in vaile acestora se insira deasemenea asezari pitoresti, din randul carora unele sunt vestite pentru climatul sau apele lor minerale.

Portiunea vestica este reprezentata de lantul eruptiv unde manifestarile postvulcanice au contribuit la aparitia localitatilor ablneare in preajma mofetelor, apelor hipotermale sau izvoare bicarbonate. Lantul vulcanic a condus la apatitia unor depresiuni, in cadrul carora s-au dezvoltat numeroase asezari: numim aici Depresiuena Maramuresului, cea a Dornelor, a Gurghiului, a Ciucului.

Carpatii Orientali sunt marcati in deosebi de multimea trecatorilor naturale: Bratocea, Oituz, Ghimes, Bicaz, Rotunda, Prislop, Gutai, care au facut posibila circulatia de o paret si de alta a lantului carpatic inca din vremuri indepartate.



Portiunea cea mai spectaculoasa si impunatoare a Carpatilor Romanesti o constituie, fara urma de dubiu, Carpati Meridionali- intre culoarul Timis-Cerna ( la vest) si Valea Prahovei (la est). Supranumiti si Alpii Romanesti, ei ating cateva varfuri peste 2500 de metrii: Omu (2505 m) in masivul Bucegi, Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m )in muntii Fagaras, Parang (2518 m), Peleaga (2529 m ) in muntii Retezat etc. In Carpatii Meridionali au salasluit si au fost protejate o serie de alte „tari” dintre cele mai vestite sunt ale Oltului, Lovistei si Hategului-situata in inima vechii Dacii. Jiul si Oltul au ferestruit in acesta catena vai transversale la el ca si Prahova imperuna cu Dambovita. Aici, intre masivii muntosi ai Bucegilor si Pietrei Craiului, intre Transilvania si Muntenia legate de Culoarul Rucar-Bran se afla leaganul turismului romanesc si inceputurile turismului rural din tara noastra.

Intre Olt si Jiu, intalnim culmile Parangului, Sireanului si Candrelului cu creste ppitoresti, caldari si vai galciare, culmi netede impestritate de lacuri acoperite de pajisti. Retezatul –cu intreaga lume de basm inglobata in parcul national si rezervatia stiintifica cu acelasi nume-Godeanu si Tarcu atrag in afara caprelor negre si numerosi turisti. Spre sud, dincolo de Depresiunea Petrosani, ne intampina culmile Muntilor Valcan, Mehedinti si Cerna, unde avem ocazia sa admiram adevarate bijuterii sapate in calcar-pesteri, poduri, doline.

A treia latura a Cetatii Carpatilor se deschide intre Defileul Dunarii si Valea Somesului, este numita de geografi Carpatii Occidentali. Carecterizata deplatforme netede, doar in zona centrala vom intalni varfuri de peste 1800 de metri (Curcubata, Bihor, Vladeasa, Muntele Mare). Prabusirile tectonice au creat aici un aspect insular si largi culoare; in acelasi timp o mare variatie a peisajului si reliefuri spectaculoase. Bazaltele de la Detunat, Cheile, abrupturile, dolinele si pesterile (Cetatile Ponorului, Pestera Ursilor, Pestera Scarisoara, Pestera Meziad etc) sunt doar cateva dintre atractiile turistice al zonei.

Iar pentru ca frumusetea fara puritate nu este nimic, lantul are in componenta sa

stravechi si bogati Munti Apuseni, plaiuri desprinse din paginile cartilor de povesti.

Depresiunea si Podisul Transilvaniei este portiunea aflata in interiorul arcului carpatic, cu

relief ce variaza intre 700-800 m si respectiv 350-500 m. In estul Depressiunii Transilvaniei intalnim o centura de dealuri inlate, care inchid mici depresiuni ceseamana cu Subcarpatii aflati in exteriorul arcului carpatic.

Subcarpatii sunt dispusi in extariorul lantului carpatic, dubland parca zidul de aparare al „cetatii”. Formati din trei subdiviziuni-Subcarpatii Moldovei, Subcarpatii Curburii si Subcarpatii getici-ei sunt o asociere de culmi inlate, brazdate de ape, bine pupulate si cultivate cu cereale sau lievzi; tot in acesta zona vita de vie este la ea acasa si a facut renumite localitati ca: Odobesti, Panciu, Pietroasele, Stafanesti, Valea Calugareasca etc.

In strafundul lor, culmile subcarpatice pastreaza bogatia „aurului negru”, carbunilor, sarii si a izvoarelor de apa minerale. Piolatia se ocupa cu pomicultura, cresterea vitelor, prelucrarea lemnului, extragerea minereurilor si, mai nou, cu turismul rural.

Podisurile din afara lantului carpatic. In estul Romaniei si a dealurilor subcarpatice coboara domol de la nord spre sud Podisul Moldovei, ce se in vecineaza in sud-est cu Podisul Dobrogei, iar la sud-vest are o alta ruda mai distanta in persoana Podusului Getic.

Pe cuprinsul acestor locuri o anumita agricultura-pomi si viticultura- seafla la mare cinste; drept urmare de renume sunt viile de la Cotnari, Iasi si Husi sau cele de la Niculitel, Murfatlar si ostrov, cum nu mai putin vestite sunt cele din preajama Pitestiului, , Dragasaniului sau Strehaiei.

Data fiind bogatia si frumusetea zonelor de podis, acestea sunt bine populate, iar traditiile, obiceiurile populare transmise din generati in generatie, ca si legendele si povestile localnicilor sunt tot atatea atractii-alaturi de vinuri, raghiuri ori preparate gastronomice traditionale-ca si chiemari, carora cel ce a avut sansa de a le cunoaste, ca si neofitul, nu le poate rezista.

Litoralul Marii Negre reprezinta un loc nepereche si cu o puternica personalitae. Intre Chilia si capul Midia prezinta plaje si grinduriintinse, iar intreaga zona este foarte scunda. In schimb, la sud vom intalni o faleza de 15-20 m ce adaposteste plaje cu nisip fin.



Platforma litorala ce se apleaca lin langa „riviera” romaneasca are pana departe in larg adancimi reduse, fiind la origine o veche campie invadata de apele marii in ultima perioada a Cuaternarului.

Delta Dunarii constituie partea cea mai joasa de pe teritoriul tarii noastre, o campie in formare prin aluvionare. Portiunile de uscat, la cotele obisnuite ale fluviului, reprezinta circa 13%, cea mai mare parte a Deltei fiind acoperita de mlastini, lacuri, garle si ape permanante. O atractie deosebita pentru turism o constituie peisajul exotic, unic in felul lui pe intreg teritoriul european, adevarat sanctuar pe care 280 de specii de pasari si l-au ales ca lacas, cum aprecia si celebrul savant farncez Jacques Ives Cousteau.

Principalele resurse ale Deltei Dunarii sunt: fauna piscicola, stuful si padurile in deosebi de esente mai. Pentru a conserva si pastra aceasta lume uimitoare, teritoriul prezentat constituie in momentul de fata Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

Campiile se intind in sudul si vestul tarii noastre.

Cea mai mare-Campia Romana-se afla la nord de Dunare, de la Drobeta Turnu-Severin pana la Galati. Ea asigura aproximativ 40% din productia agricola a Romaniei. Partea sa estica se numeste Baragan si prezinta-prin lacurile sale sarate: Lacul Sarat (in apropiere de Braila), Lacul Amara (langa Slobozia), Movila Miresei, Balta Alba-interes nu numai agricol ci si turistic (utilizarea apelor in scopuri terapeutice).

Campia de Vest este o alta zona agricola importanta; ia isi are limitele fixate de Valea Somesului si cea a Timisului.

Clima. Urmare a plasarii in centrul Eurasiei pe de o parte si a reliefului sau si pe de alta parte, Romania are un climat temperat aflat sub influenta maselor de aer umed dinspre Atalntic, a maselor de aer uscat, continental, provenind din rasaritul continentului, cat si de aer mediteranean ce vine dinspre sud. Rezulta deci un climat continental-modelat cu nuantari locale influensate de forme de relief si succesiunea anotimpurilor. Toate acestea sporesc culoarea si atractiile peisajului, diversificand in acelasi timp factorii naturali de cura si tratament, sportuei practicate, activitatiile localnicilor, si nu in ultimul rand, regimul alimentar.

Hidrografia tarii noastre se afla sub influenta climatului, fiind, cu exceptia catorva mici rauri din Dobragea, colectata de Dunare.

Ccaracteristica ei este determinata de configuratia concentrica a reliefului tarii si de repartitia diferentaila a cantitatiilor de precipitatii, de al zona inalta spre cea joasa. Cu exceptia raurilor din Molodva-care sunt aproape paralele cu lantul mmuntos-restul raurilor au o distributie radiara.

Dunarea strabate tara noastra pe o lungime de 1075 km, fiind anviagbila pe intreg parcursul si colecand, direct sau indirect, prin intermediul Tisei, toate raurile romanesti. Apele colectate sunt varsate prin cele trei brate in Marea Neagra, care intregeste astfel hidrografia patriei si permite legatura cu toate tarile riverane Oceanului Planetar. Avand o salinitate de 17-21% si o temepratura medie de 25-27’c vara, sectorul romanesc al Marii Negre are un potential balnear cu exceptionale calitati.

Izvoarele si lacurile. Izvoarele minerale, aflate in numar de peste 2000, mute fiind termale, sunt cunoscute si apreciate d epeste 2000 de ani (Herculane sau Geoagiu-Bai). Cele ami multe izvoare se afla de-a lungul Carpatiilor si Subcarpatiilor, iar valoarea terapeuticaa apelor a condus la aparitia de peste 160 de statini.

Lacurile din tara noastra desin, 1,2% din suprafata Romaniei, cele mai mari fiind lagunele Razim si Sinoe. Numeric lacurile sunt peste 3400-dintre care 2300 sunt naturale; marea majoritate se gasesc in zonele de campie si prezinta atat impotanta piscicola cat si de agrement.

Deosebite sunt lacurile de munte formate in circurile glaciare aflate in masivele muntoase Rodna, Fagaras, Parang, Retezat, ca si alcurile unicat: Lacul Rosu-lac de barej natural si Lacul Sfanta Ana-adapostit in craterul unui vulcan.

Celor prezente anterior li se adauga lacurile artificiale realizate pentru valorifiacrea potentaialului energetic: Izvorul Muntelui, Vidra, Vidraru, Fantanele, Valiug etc.



Vegetatia si fauna, impreuna, formeaza potentialul biogeografic. In forma ei actuala, vagetatia tarii noastre este relativ recenta si prezinta trasatuir caracteristice ale Europie Centrale.

Astfel, vom observa diferentieri generate de altitudine ca si de etajele climatice ce insumeaza peste 400 de specii. Dintre aceste predominante sunt padurile, de stejar in mare parte in zonele de capie, de fag-in Subcarpati si pa muntii mai scunzi , conifere-molidul, bradul, pinul etc.-la limita superioara a altitudinilor. Urmare a interferentelor, in zonelel de treditie a reliefului, rezulta prezente jxtapuse, ale diferitelor specii care genereaza toamna o bogata paleta coloristica care permanentizeaza peisajul romanesc. In urma marilor defrisati efectuate de-a lungul timpului, pe teritoriul Romaniei paduriel mai ocupa aproximativ 26% din suprafata totala.

Suprafetele despadurite au fost afectate culturilor agricole, liveziilor so podgoriilor. La mare altitudine-pe muntii inalti, intalnim vegetatie alpina si subalpinaformata din pajisti cu tufisuri de ienupar si jneapan, afin etc.

Alte forme de vegetatie caracteristice suportului de relief gasim in sud-estul Romaniei, Campia Baraganului si Podisul Dobrogei de Sud, unde s-a dezvoltat vegetatie de silvostepa si stepa. De-a lungul cursurilor de apa, in lunci si in special in Delta Dunari, gasim forme de vegetatie specifice regiunilorcu umiditate abundenta (stuf, papura, rogoz, salcie si plop etc).

Din punct de vedere turistic, trebuie sa consemnam existenta in diferite din tara noastra unor plante rare-endemice sau relicte-ori tipuri specifice altor zone ale planetei.

Zonele de vegetatie ofera hrana si adapost unei variate faune, dispusa pe etaje de vgetatie si zone. Fauna cuprinde peste 3600 de specii provenite din cele trei mari provincii europene: animale mari-Europa Centrala, rozatoarele si pasarile rare-Europa Rasariteana, vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, scorppionul, dihorul-Europa d Sud.

Fauna cinegetica-reprezentata prin ursul cafeniu, capra neagra, capriorul, rasul, cerbul carpatin, mistretul, iepurele etc.-reprezinta o importanta deosebita. Nu trebuie sa uitam a aminti nici pasarile: cocosul de munte, cocosul de mesteacan, egreta mare, lopatarul, pelicanul cret si pa’elicanul comun, califarul alb, rata salbatica si altele.

Din randul numeroaselor specii de peste ce populeaza Dunarea si raurile, la loc de frunte se afsa: pastravul, lostrita, lipanul-in apele de munte; crapul, cleanul, mreana-in apele de ses; salau, stiuca, biban-in Dunare; morunul, niserul, scrumbiile-la gurile Dunarii si in mare.

Factori naturali de cura. O schitare a principalilor factori de cura scoate in relief: apele minerale (in raul multora sunt termale), lacuri tearpeutice, namolurile, mofetele, salinele, factorii climatici, aeroionizarea, plante minerale. Acesti factori sunt raspanditi pe intreaga suprafata a tarii, unii necesita instalatii sau amenajari pentru utilizare, altii impun recoltarea sau captarea, dar absolut toti cer pastrarea, conservarea , si protejarea pentru o cat mai indelungata utilizare.

Revenind la izvoarele minerale dispuse in spatiul rural, majoritatea nu sunt captate si protejate corespunzator. Aceste resurse sunt carbonate mare parte in catena vulcanica Oas-Calimani-Harghita, zona dealurilor subcarpatice si de podis, si nu in ultimul rand in campie. Apele sunt: oligominerale, alcaline (bicarbonate), alcalino-feruginoase, clorurate sodice, iodurate, sulfuroase, sulfatate, carbogazoase, arsenicale, radioactivve, termale etc. Sursele minerale sunt cel mai putin similar ecu surdele de peste hotare si pot fi utillizate in terapia prifilactica, curativa si recuperatorie.

Plantele medicinale au revenit in forta ca factori naturali de cura, fiind utilizate attt in prepararea unor medicamente pe cale naturala cat si in filoterapie. In traditia romanesca s-au pastrat numeroase retete ale unor preparate utilizate ca leacuri sau elixiruri, ceaiuri sau bai de plante. Pe de alta parte, multe din plantele medicinale sunt utillizate in produsele culinare pentru aromele, gustul sau calitatile de condimentare pe care le poseda.

Mai putin puti in valoare in tara noastra sunt factorii climatici ce pot fi utilizati in mentinerea, ameliorarea sau recuperarea starii de sanatate a organismului uman prin: aeroterapie, helioterapie sau cure de teren-priin ceea ce generic este numita climatoterapie. Maladiile ce pot fi trataet sunt: anemiile, nevrozele astenice, afectiunile respiratorii, stresul, surmenajul fizic si intelectual.












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani