Sfinxul Muntilor Carpati referat



Sfinxul din Carpati




Orice vizitator al Bucegilor, indiferent de unde vine, a auzit si a dorit sa vada, cel putin o data, ciudatele forme ale stancilor de pe platou.

Cel mai mult ne atrage 'Sfinxul' (2216 m altitudine). Prin aspectul sau omenesc, creaza o imagine tulburatoare: fata proportionata, buze severe, barbie voluntara. Dupa toate probabilitatile avem o reprezentare a supremei divinitati a timpurilor pelasge. Pelasgi au fost triburi preindoeuropene care au populat indeosebi regiunea Marii Egee, pana la migratia triburilor grecesti, extinzandu-se astfel pana in Elada, Asia Mica si Egipt.



Sfinxul reprezinta, dupa istoricul N. Densusianu, 'Figura cea enorm de colosala din Carpatii Daciei si care ne infatiseaza o expresie suverana de demnitate si o imensitate de putere ce nu putea sa reprezinte decat pe zeul cel mare, national al triburilor pelasge, caruia i-au fost consacrate peste tot locul inaltimile cele mai impunatoare ale muntilor'.

Sunt destui istorici chiar si contemporani care vad in Sfinxul de la Gizeh o copie a celui de pe platoul Bucegilor. In sprijinul acestei ipoteze vine si constatarea asemanarii Sfinxului din Bucegi cu o statuie a lui Zeus descoperita in Italia si pastrata actualmente la Vatican. Acest bust prezinta trasaturile lui Zeus intr-o figura barbara, severa caracteristica tracilor. Iata o serie de asemanari care fundamenteaza ipotezele expuse: actualul Sfinx al Bucegilor are aceeasi inaltime cu Marele Sfinx egiptean de la Gizeh. Desi toate zeitatile Egiptului au corpuri omenesti si capete de animale, Sfinxul de la Gizeh are corp de leu si cap de om. Alaturi de Sfinx se inalta grupul de stanci cunoscute sub numele de 'Babele'.

Pastrand legatura cu Sfinxul ele au fost supranumite 'Altarele ciclopice din Caraiman' fiind inchinate Pamantului si Cerului, Soarelui si Lunii ca si lui Marte, zeu al razboiului si al agriculturii.

Despre aparitia lor s-au format legende si teorii. Unii cercetatori apreciaza ca agenti modelatori au fost apa si vantul cu sprijinul inghetului si dezghetului. Se are in vedere si alternanta rocilor, gresii si calcare de pe platou. Insa nu poate fi negata interventia umana la finisarea formelor mai mult sau mai putin regulate.



Pana acum, nici o dovada stiintifica nu a putut explica pe de-a intregul acest fenomen si astfel, legendele in jurul acestor stanci se dezvolta in continuare, unind realitatea cu supranaturalul.



Bodea Sebastian clasa aVII-a












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani