Industria metalurgica



Industria metalurgica

Industria metalurgica este o ramura a industriei grele, principala producatoare de mijloace de producþie. Cuprinde:

  1. Industria extractiva a minereurilor feroase ºi siderurgia

  2. Industria extractiva a minereurilor neferoase ºi metalurgia neferoasa

  3. Industria constucþiilor de maºini ºi a prelucrarii metalelor 11247gnn26isr7h



  1. Industria extractiva a minereurilor feroase ºi siderurgia.

-materiile prime de baza sunt minereurile de fier.

-cele mai mari cantitaþi se extrag din minele Ghelari ºi Teliuc (E Munþilor Poiana Rusca)

-cantitaþi mai mici la Ocna de Fier (Munþii Dognecei), la Lueta (Munþii Harghitei) ºi la Baiºoara (Cluj) ns247g1126issr

-mare parte din minereu se importa

 

-se mai folosesc la fabricarea fontelor: manganul, vanadiul, cromul etc

-exploatari de mangan langa Vatra Dornei (Iacobeni, ªaru Dornei)

 

-combustibili: cocsul metalurgic – din huia de la Petroºani – insuficenta de aceea se importa

 

-centre siderurgice cu furnale: Galaþi, Hunedoara, Calan, Reºiþa, Vlahiþa

-Galaþi – cel mai mare centru siderurgic din þara – materie prima de import aduse pe Dunare;

-Hunedoare – minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si Teliuc) dar si din import

-Calan – se produce fonta de turnatorie – semicocs din huila din E depresiunii Petroºani

-Reºiþa – fonta, oþeluri, laminate de calitate; uzina de cocs pe baza carbunelui de la Anina; minereuri de fier de la Ocna de Fier ºi din import

-Vlahiþa – produce fonta de turnatorie – minereu de la Lueta

-alte centre mai puþin importante: Campia Turzii, Tulcea, Bucureºti, Roman, IaºI, Buzau, Targoviºte, Calaraºi

 

  1. Industria extractiva a minereurilor neferoase si metalurgia neferoasa.

-produce metale cu intrebuinþari industriale diferite: aluminiu, cupru

-rezervele de aluminiu sunt limitate; restul sunt mai puþin limitate

 

-metalele neferoase se impart in:

-metale colorate (cupru, plumb, zinc, aluminiu)

-metale auro-argentifere

-metale rare (molibden, wolfram, antimoniu, nichel, cobalt, uraniu, mercur)

  1. Metalele colorate

cuprul, plumbul, zincul

-minereuri complexe la poalele munþilor Gutai, in imprejurimile oraºului Baia Mare

-se extrag in minele de la Baia Sprie, Cavnic, Baiuþ, Nistru, Baia Borºa, in depresiunea Maramureº

 

-zacaminte cuprifere se exploateaza la: Toroiaga (jud. Maramureº), Leºu Ursului, Crucea, Fundu Moldovei (jud. Suceava), Balan (jud. Harghita), Baiþa si Deva (jud. Hunedoare) ºi la Mina Altan-Tepe (jud. Tulcea)

-extracþia industriala se face prin procese tehnologice complexe la Baia Mare, Zlatna si Roºia-Poieni

 

-zacaminte de plumb – munþii Gutai

-metalul se obþine prin topire la Baia Mare

-alte centre de extracþie: Ruschiþa (m-þii Poiana Rusca) ºi Muncelu Mic

-folosit la fabiricarea camerelor de plumb, þevi pentru apa potabila, in tipografie

-este o industrie foarte nociva

 

-zincul – fabricare de tabla, electrozi pentru elemente galvanice

-se extrage din minereurile de la Nistru ºi Ilba, Muncelu Mic

-se prelucreaza la Copºa Mica

 

-aluminiul – mare raspandire pe glob

-industrie aeronautica, aliaje uºoare, conductori electrici

-se obþine din bauxita (oxid de aluminiu hidratat) care se gaseºte in munþii Padurea Craiului: Roºia, Varciorog

-alumina se prelucreaza la Oradea ºi Tulcea (de import)

-aluminiul se obþine la Slatina

 

  1. Metalele auro-argentifere

-Aurul – exploatat de daci dinaintea stapanirii romane – exploatari dezvoltate inca din periaoda antica

-1. Munþii Metaliferi – Valea Arieºului – Valea Mureºului

centre: Criºcior-Brad, Roºia Montana, Baia de Arieº, Bucium, Sacaramb, Baiþa

-2. Baia Mare –aurul+argint alaturi de alte minereuri neferoase – Gutai

-obþinerea si rafinarea se face la Baia Mare ºi Zlatna

 

  1. Matelele rare

-rezerve cu totul reduse, in munþii Apuseni

-mercurul – minele de la Izvorul Ampoiului (jud. Alba)

-molibden ºi wolfram la Baiþa (jud. Bihor)

-extragerea este dificila

  1. Industria constucþiilor de maºini ºi a prelucrarii metalelor 11247gnn26isr7h .

-creata ºi dezvoltata dupa al II-lea razboi mondial

-noi ramuri care produc utilaj perolier, produse electronice, de mecanica fina si optica, maºini-unelte diverse, locomotive, autovehicule

 

-principalele ramuri ale industriei construcþiilor de maºini pot fi grupate astfel:

 

  1. Industria de utilaje si agregate tehnologice furnizeaza echipament pentru numeroase ramuri ale industriei si anume:

-Utilaj petrolier pentru foraje ºi rafinarii care se fabrica la Ploieºti – cel mai mare centru, Targoviºte, Campina, Braºov, Bacau – Romania este printre primele þari in acest domeniu

-Utilaj minier – necesar activitaþii in subteran ºi la zi (ciocane pneumatice, compresoare, excavatoare etc). Se fabrica la Satu Mare, Baia Mare, Petroºani, Sibiu, Targu Jiu

-Maºini unelte – strunguri, freze etc – produse la Bucureºti, Arad, Targoviºte, Roman etc. La Oradea: maºini-unelte si utilaj greu, la Sibiu prese hidraulice, la Reºiþa reductoare, la Raºnov scule, la Braºov, Barlad, Alexandria si Ploieºti rulmenþi

-Utilaj ºi echipament industrial pentru dotarea altor ramuri (industria siderurgica, chimica, materiale de contrucþii, prelucrarea lemnului, industria textila si alimentara), fabricat in numeroarea intreprinderi din Bucureºti (una dintre cele mai mari intreprinderi de maºini grele din Europa), Reºita, Braila, Iaºi (maºini grele), Cluj-Napoca (maºini grele). La Targu Mureº utilaje pentru ind. textila. La Sibiu aparate de control si masura, mecanica fina la Sinaia etc.

 

  1. Industria electotehnica si electronica

-producþie de motoare electrice, transformatoare, generatoare, turboreactoare, motoare Diesel etc.

-mai produce: aparate de radio, acumulatoare, aparate de uz casnic

-intreprinderile cele mai mari sunt la Bucureºti (aparataj electric, televizoare, centrale telefonice, ascensoare, motoare Diesel, echipament de automatizare, calculatoare electronice), Craiova, Timiºoara, Sacele, Piteºti

-alte centre pentru industria electrotehnia: Botoºani, Zalau, IaºI, Cluj-Napoca, Bistriþa, Vaslui, Gaieºti, Targu-Mureº

 

  1. Industria de tractoare, maºini si utilaje agricole produce tractoare agricole de mai multe tipuri la Braºov, tractoare speciale la Craiova si tractoare pe ºenile la Miercurea-Ciuc. Se fabrica semanatori si combine, grape, cultivatoare, seceratori. Principalul centru este Bucureºti, urmat de Craiova, Timiºoara, Bocºa, Topleþ, Botoºani, Medgidia

 

  1. Industria mijloacelor de transport

-produce material rulant pentru cai ferate, autovehicule, nave ºi aparate de zbor

-primele locomotive la Reºiþa in 1872, apoi la Bucureºti

-locomotive: Craiova, Bucureºti, Reºiþa

-vagoane: Arad, Bucurºti, Drobeta-Turnu Severin, Caracal

-utilaje pentru material rulant: Buzau, Balº, Braºov, Paºcani, Miercurea-Ciuc

-autovehicule: Braºov (autocamioane), Bucureºti (autobuze, microbuze, autoutilitare, troleibuze), Piteºti, Craiova, Timiºoara (autoturisme de oraº) ºi la Campulung (autoturisme de teren). La Marºa (Sibiu) autobasculante

-transporturi navale: nave mineraliere, tancuri petroliere, cargouri, remorchere fluviale si maritime: Galaþi, Drobeta-Turnu Severin, Olteniþa ºi Braila. Galaþi – cel mai mare ºantier fluvial din þara – se produc nave maritime de capacitaþi pana la 30.000 tdw. La Constanþa este principalul ºantier naval maritim – nave mineraliere de pana la 65.000 tdw ºi nave petroliere de mare tonaj (165.000 tdw). Un nou ºantier naval se afla la Mangalia.

-aparate de zbor (avioane de pasageri, ºcoala, utilitare, elicoptere ºi planoare) se fabrica la Bucureºti, Braºov, Craiova ºi Bacau

 

  1. La cele de mai sus se adauga producþia bunurilor metalice de uz gospodaresc: vase emailate produse la Mediaº, maºini de gatit la Satu Mare