Suedia referat





SUEDIA


NUME OFICIAL Regatul Suediei




ASEZARE: Suedia este un stat in nordul Europei, avand o suprafata de circa 449 964 km2. Vecini: in partea de nord-vest se afla Norvegia; in est Finlanda; Marea Baltica in sud; Marea Nordului in vest, a caror lungimi de granite sunt urmatoarele: (4 595 km) din care: Norvegia-1 619 km; Finlanda-586 km; Marea Baltica si stramtoarea Kttegat: 2 390 km.

Suedia este impartita in 24 de provincii, 30 aprilie fiind ziua nationala (aniversarea zilei de nastere a regelui).

RELIEFUL: Teritoriul tarii ocupa cea mai mare parte a peninsulei Scandinavia, precum si numeroase insule din Marea Balcanica (mai mari sunt Gotland 3 172 km2 si Oland 1 344 km2). Relieful, variat, include Alpii Scandinaviei (altitudine maxima 2 135 m) in vestul tarii, continuat spre est de o regiune colinara ce coboara spre litoralul cu fiorduri al Marii Baltice, apoi o regiune de campie in partea central-sudica cu numeroase morene glaciare ce dau altitudini mai ridcate si o multime de depresiuni lacustre (peste 90 000 lacuri, mai mari fiind Varnen 5 585 km2, Vatern 1 899 km2, Malaren 1 140 km2) in partea sudica, o alta regiune mai coborata, Gotoland, cu mlastini si lacuri si campia valurita Skania, cu soluri fertile si peisaje asemanatoare Danemarcei invencinate

CLIMA Clima este temperata, aspra in nord este temeperata, aspra in nord (zona traversata de Cercul Polar si care cunoste ziua cea mai lunga) temperaturi medii sunt de –100C (in ianuarie) si 15-160C (in iulie, luna cea mai calda) si maritima cu veri racoroase si ierni blande in Skania In Svealand clima pastreaza inca un caracter continental (Stockholm –6,80C in ianuarie, 15,90C in iulie), cu precipitatii ce depasesc 500 mm/an.

RETEAUA HIDROGRAFICA: Hidrografia este reprezentata de numeroase rauri in general scurte (Umealv 465 km, Lulealv 450 km) dar cu debite bogate si un potential energetic ridicat (mai ales cele din Norrland) si de cele circ 96 000 lacuri, unele de mari dimensiuni (Varnen 5 585 km2, Vatern 1 899 km2). O parte din lacuri si rauri sunt legate intre ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Gota.

VEGETATIA: Padurile, mai ales de conifere ocupa peste ½ din teritoriu, iar in fauna se remarca ursul (protejat de lege), elanul, nevastuica, hermelina, pasarile de apa. Exista 16 parcuri naturale si 753 de rezervatii de stat si alte rezervatii care protejeaza flora tipica de tundra sau taiga, fauna polara sau de padure temperata.

POPULATIA Suedia are aproximativ 8 642 000 locuitori (1800 2 350 001; 1900 5 136 000;1950 7 042 000), natalitatea 14,3‰, mortalitatea 11,0‰; populatia urbana fiind de 85%. Orase principale dupa numarul de locuitori: Stockholm (capitala-1 492 000); Goteborg (433); Malmo (234); Uppsala (167); Linkoping (122); Norrkoping (122); Jonkoping (111); Helsingborg (109). Suedezi, in nord traind circa 15 000 de laponi. In tara sunt circa 400 000 de imigranti (iugoslavi, norvegieni, danezi, turci, polonezi, iranieni, germani, chilieni, s.a. inclusiv romani). Populatia se concentreaza in partile centrale si de sud ale tarii unde-in arealele urbanizate-densitatea populatiei depaseste 150 loc/km2. in schimb in partea de nord densitatea este mai ridicata in zonele miniere (20 loc/km2) si pe litoral (35 loc/km2). 70% din teritoriu prezinta o densitate mai mica de 6 loc/km2. Culte: protestantism 95%, catolicism, ortodoxism

ISTORIA: Teritoriul Suediei, eliberat de ghetarii ultimei glaciatiuni acum 12 000-10 000 de ani, este locuit in antic de catre triburi germanice. Statul unificat ia fiinta in secolul al XI-lea si cucereste in secolele XII-XIII Finlanda care face parte ca ducat pana in 1809 din regatul suedez. In secolul IX se raspandeste crestinismul, iar in 1527 este introdusa Reforma. Suedia feudala atinge maxima expansiune sub conducerea regelui Magnus al II-lea Eriksson (1319-1360), totodata suveran al Norvegiei si Islandei. Intre 1397-1523 Suedia face parte din Uniunea de la Kalmar, Gustav Eriksson fiind ales rege, intemeiaza dinastia Wasa. In secolul XVII Suedia devine hegemonul Scandinaviei si al Marii Baltice participand sub Gustav II Adolf la Razboiul de treizeci de ani. Razboiul nordic purtat impotriva Rusiei, Poloniei si Danemarcei se incheie cu infrangerea Suediei si pierderea suprematiei in Europa septentrionala. Din 815 Suedia nu a mai participat la nici un conflict armat european, statutul de neutralitate rasfrangandu-se pozitiv in dezvoltarea social-economica a tarii. Viata politica este dominata in 1932-1976 de Partidul Social Democrat care singur sau in coalitie asigura neintrerupt guvernarea statului. Stagnarea economiei a ultimului deceniu afecteaza grav imaginea „modelului suedez”. Cererea de aderare a Suediei la CEE (1991) reflecta o politica externa noua, de depasire a neutralitatii rigide si de integrare in cursul general-european.

STATUL: Monarhie constitutionala, regat ereditar. Activitatea legislativaeste exercitata de catre Riksdag (Parlament), iar cea executiva de un cabinet numit de Riksdag in urma alegerilor legislative. Partide politice: 11 formatii printre care Partidul Moderat (f 1904); Partidul Liberal (f 1902); Partidul de Centru (f 1910); Partidul Democrat (f 1964), toate acestea fiind de guvermamant. Seful statului (rege): Carl XVI Gustaf (15.09.1973 nascut in 1945); prim-ministru: carl Bildt (04.10.1991).

ECONOMIA: Cel mai mare stat al europei nordice dispune de variate resurse minerale (uraniu, minereu de fier de buna calitate, sisturi bituminoase) a caror valorificare reprezinta insa numai 0.5% din PNB. Lipsa de combustibili clasici a impus constructia de numeroase hidrocentrale (peste 1000) si de atomocentrale, ultimele contribuind cu circa 50% din productia de energie electrica. Productia industriala este diversificata, de un inalt nivel tehnologic, totusi in pierdere de viteza pe piata internationala. Se obtin oteluri speciale, material rulant, productii petrochimice, nave, cherestea si celuloza, textile si produse alimentare. Cea mai mare parte a industriei fiind fiind concentrata in centrul si sudul tarii. Agricultura practicata mai ales in Skania, antreneaza 4% din populatia activa, contribuie cu 3% la PNB si este specializata in cresterea animalelor  (2/3 din productia agricola), cultura cerealelor, a sfeclei de zahar, cartofului si legumelor. Caile de comunicatie au o densitate mai ridicata in jumatatea sudica, porturile sunt active si legate prin linii de ferryboat cu tarile riverane Marii Baltice. Turismul aduce anual venituri de circa 3 miliarde de $. Balanta comerciala este excedentara principalii parteneri fiind tarile CEE si AELS cu 50% si respectiv, 20% din volumul comertului exterior. Se vorbeste limba suedeza. 1 krona=100 Ore, 23 600$/locuitor.

TURISMUL: 2 376 000 TURISTI STRAINI (1996) si 3,65 miliarde incasari. Principale zone sau obiective: Stokholm si imprejurimile: Uppsala (catedrala in stil gotic, cea mai mare din nordul Europei), castelul Gripsholom (1537), lacul Malaren, Stargnas (catedrala secolele XII-XV), castelul Skokloser. In sudul tariise afla numeroase statiuni balneare, mai cunoscute fiind Bastad; Ystad; Falkenberg si mari centre cu rezonanta in istoria Suediei (Goteborg; Kalmar; Malmo).




IUGOSLAVIA


NUME OFICIAL: Republica federativa Iugoslavia

ASEZAREA: Stat in sudul Europei avand o suprafata de circa 102 173 km2 din care 88 361 km2 Serbia si 13 812 km2 Muntenegru. Iugoslavaia pe langa cele 2 republici (Serbia si Muntenegru) mai are si 2 provincii autonome (Kososvo si Vojvodina) incluse in Serbia. Ziua nationala este 29 noiembrie (aniversarea proclamarii republicii). Vecini: in nord Ungaria; in est Romania; in sud-est Bulgaria; in sud Macedonia; in sud-vest Albania; in nord-vest Croatia.

RELEIFUL: Releful Iugoslaviei urca in trepte de la nord spre sud: campii, dealuri, munti (ultimii acoperind in intregime teritoriul Republicii Muntenegru si partea sudica si esteica a Serbiei). In nord se afla Campia Vojvodinei si un sector al Campiei Panonice, ambele joase si traversate de Dunare. In centru se afla campia Moravei (traversata de raul omonim) si o regiune colinara putin inalta. In est, la granita cu Romania si Bulgaria, se afla muntii Serbiei, cu defileul Dunarii, valea Timokului si platoul Miroc. In sud si sud-vest se desfasoara un sector al Alpilor Dinarici cu cele mai mari altitudini din Iugoslavia: masivele Plackovica, Sar-pind (Titov, varful cu 2 747 m, altitudinea cea mai mare din Iugoslavia).

CLIMA: Iugoslavia are o clima temperat-continentala cu veri calduroase (temperatura medie in iulie 22,8oC la Belgrad si 26,8oC la Podgorica) si ierni relativ aspre (-1oC la Vojvodina); precipitatii reduse (600-700 mm) in est si nord-est si mai bogate in sud si sud-vest (peste 1 000 mm). Climat mediteranean pe coasta adriatica muntenegreana.

VEGETATIA: Iugoslavia are o vegetatie variata, de la maquisul mediteranean la padurile temperate (atat foioase cat si conifere) si intinse pajisti naturale. Fauna este caracteristica Europei Centrale si mediteraneene. Cele mai importante zone ocrotite sunt parcurile nationale Durmitor (Muntenegru) si Djerdap (Serbia).

RETAEAUA HIDROGRAFICA: In Iugoslavia reteaua hidrografica este alcatuita in partea de nord din fluviul Dunarea (care intra in tara pe la Vukovar si iese pe la Kladovo) si principalii sai afluenti: Tisa, Timis, Nera. In partea de sud raurile nu sunt prea intinse insa cel mai lung este Morava.

POPULATIA: Aceasta tara numara aproximativ 10 337 000 locuitori (1981: 9 897 000 loc) din care 9 721 000 locuitori in Serbia (inclusiv provinciile autonome Vojvodina 2 012 000 loc, si Kosovo 1 945 742 loc) si 616 000 loc in Muntenegru. Natalitatea este de 14‰, mortalitatea este de 9‰, populatia urbana de 50%.

ORASE PRINCIPALE:- Belgrad 1 553 000 loc



- Novi Sad 253 000

- Pristina 210 000

- Subotica 155 000

- Podgorica 133 000 (fost Titograd, capitala republicii Muntenegru) Kragujeveac 87 000

Populatia: sunt in jur de 62,7% sarbi, 17% albanezi, 4,7% muntenegreni, iugoslavi 4,7%, unguri 4%, croati 1,6%, turci 1%. Densitati mai ridicate ale populatiei se inregistreaza in provincia autonoma Kosovo, din sud, in zonele depresionare de pe Dunare (in principal capitala Belgrad si regiunea inconjuratoare) si Morava (indeosebi regiunea Nis). Densitati mai reduse exista in Muntenegru (45loc/km2), in estul si sud-estul Serbiei (20-40loc/km2). Culte: ortodoxism, islamism, catolicism.

ISTORIA: Teritoriul Serbiei si al Muntenegrului era locuit in antic de catre triburi ilire si trace fiind transformat in secolele II-I i.Hr in provincie romana, iar dupa 395 in posesiune bizantina. Triburile slavilor meridionali, stabilite aici in secolele VI-VII, constitue primele formatiuni statale in secolele VIII-IX in regiunea Rasa si in secolele X-XI in sudul Muntenegrului, in regiunea Zeta. La mijlocul secolului IX este adoptat ca religie crestinismul in haina bizantina. Marele principe Stefan Nemanja intemeiaza dinastia care-i poarta numele si pune bazele unui stat care devine in timpul domniei lui Stefan Dusan cel mai important stat suveran al S. medievale, hegemonul peninsulei Balcanice.Dupa moartea lui Stefan statul se destrama, armatele sarbe fiind infrante de catre turci in bataliile de la Marita si Kossolvipoje, Serbia fiind transformata astfel in 1459 in provincie a Imperiului Otoman. Serbia obtine in anul 1812 autonomia interna, iar in 1878, impreuna cu Muntenegru isi dobandeste deplina independenta. In 1912-1913 Serbia si Muntenegru participa la cele doua razboaie balcanice. Razbopiul declarat de catre Imperiul Austro-Ungar la 28.07.1914 Serbiei dezlantuie in luna urmatoare prima conflagratie mondiala. Invingatoare, Serbia proclama la 01.12.1918 Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor. In 1912 Iugoslavia incheie cu Romania si Cehoslovacia Mica Antanta iar in 1934 impreuna cu Grecia, Romania si Turcia, Intelegerea Balcanica. Constitutia din 31.01.1946 proclama Republica Federativa Iugoslavia, stat alcatuit din republicile Serbia, Muntenegru, Croatia, Macedonia, Slovenia si Bosnia-Hertegovina. In cadrul statului iugoslav proclamat in 1918, Serbnia a constituit cea mai importanta provincie istorica, iar sarbii elementul etnic cel mai numeros. Dupa 1955 situatia sociala-economica a Iugoslaviei se deterioreaza continuu, conflictele intre nationalitati adancindu-se

Proclamarea la 25.06.1991 a independentei de stat a Croatiei si Sloveniei, a Macedoniei la 15.09.1991, apoi a Bosniei-Hertegovinei la 03.03.1992, declanseaza un sangeros razboi civil al carui sfarsit se lasa asteptat. In urma unui acord semnat la 12.02.1992 si aprobat de parlamentele lor, serbia si Muntenegru proclama la 24.04.1992, noua Federatie Iugoslava care cuprinde Republica Serbia si Republica Muntenegru.

STATUL: Republica parlamentara, stat federal potrivit Constitutiei intrata in vigoare la 27.04.1992. Activitatea legislativa este exercitata de un parlament bicameralcompus din Camera Cetatenilor si Camera Republicii, iar cea executiva de un cabinet numit de Adunare. Atat Serbia cat si Muntenegru au organe legislative proprii. Partide politice: 35 de formatii printre care Partidul Socialist al Serbiei (f. 1990), Miscarea pentru Renasterea Sarba, Partidul Democrat al Socialistilor, Partidul Democrat, Alianta Democratica din Kosovo. Seful statului (presedinte):Dobrica Cosic (15.06.1992); prim-ministru: Radoje Kontic (03.03.1993).

ECONOMIA: Cele doua republici au niveluri diferite de dezvoltare a economiei. Serbia, cea mai intinsa si cea mai populata dintre fostele republici iugoslave, avand totodata variate (si uneori bogate) resurse naturale, are o economie in declin incepand cu 1986, ce nu corespunde acestor atuuri. Are cele mai mari zacaminte de cupru, magneziu si de carbune (indeosebi lignit) din fosta Iugoslavie (asigurand circa 60% din productia de carbuni a acesteia, si aproape in intregime productia de magnezit a acesteia) plus resurse de zinc si plumb ( din productia fostei Iugoslavia), antimoniu (4/5 din productia acesteia).

Industria prelucratoare variaza: siderurgie, matalurgie neferoasa (aluminiu, cupru, plumb, zinc), constructoare de masini (autoturisme, tractoare, autocare, masini agricole, nave, utilaje industriale), chimica (inclusiv hartie si celuloza, anvelope), petrochimica usuoara, alimentara.

AGRICULTURA: Este axata atat pe cresterea animalelor, pe baza de pasuni naturale, si pomicultura (maslini, si smochini in regiunea de coasta), viticultura. Turismul, care dispune de un valoros potential si dotari in ambele republici, ar putea juca un nou rol in economie. Limba oficiala: sarba; Moneda: 1 dinar iugoslav 100 para.  



NORVEGIA



NUME OFICIAL: Regatul Norvegiei.

SITUAREA: Este asezata in Europa Nordica (peninsula Scandinava).

VECINI: (5 181 km) Oceanul Atlantic (Marea Nordului, Marea Norvegiei), si Oceanul Arctic (Marea Barents) – 2 650 km (21 189 km cu fiorduri si golfuri), Rusia (196 km), Finlanda (716 km), Suedia (1 619 km).

SUPRAFATA: 323 758 km2 (locul 66 ca intindere), este impartita in 19 districte, ziua nationala fiind 17 mai (ziua Constitutiei).

CAPITALA: Oslo, situata in sud-estul tarii la extremitatea fiordului omonim, in zona Nurmark, avand o suprafata de aproximativ 453 km2; 499 693 locuitori (1998 circa 800 000 locuitori aglomeratie urbana  - 1996. Oslo (Gurile lui Lo) este fondat in 1048 de catre regele Harald III Hardraade si devine, sub Haakon V. Magnusson, capitala regatului, ramanand, dupa 1319 (data unirii cu Suedia), principalul centru cultural al tarii. Centrul administrativ al Norvegiei autonome (1814) in alinata personala cu Suedia, apoi din 1905 al Norvegiei independente, capitala statului suveran. Oslo este in prezent cel mai mare centrul comercial al tarii. In cadrul industriei (care asigura 1/5 dinproductia industriala globala a Norvegiei), principala ramura o constituie prelucrarea metalelor si constructia de masini (circa din productia Norvegiei), nave, unelte, electronica, electrotehnica, masini-unelte; percum si alte industrii: chimica, textila, alimentara. Oslo reprezinta un important nod de transport: punct de convergenta a mai multor cai ferate si sosele; portul, desi nu cel mai mare din Norvegia asigura din exporturile tarii; aeroportul international (Fornebu). Principalul centru cultural-stiitific al tarii si unul dintre cele mai importante din Europa de Nord: Academia de Stiinte si Litere, universitati si alte institutii de invatamant superior, peste 30 de societati stiintifice si institute de cercetare, 10 biblioteci mai mari (printre care si cea a Universitatii), 13 muzee si galerii de arta mai importante (Muzeul Popular Norvegian, Galeria Nationala de Arta), 5 teatre, dintre care unul de opera si altul de balet, orchestra simfonica.

MONUMENTE: Cetatea Arkeshus (secolele XIV-XV), Palatul regal (1825-1848), Primaria (1931-1950), Biserica lui Gol (secolul 12), Catedrala/Domkirke (sfarsitul secolului XVII), case vechi (secolele XVII-XIX), casele memoriale Amundsen, Nansen, numeroase statui.

RELIEFUL: Norvegia ocupa partea de vest a peninsulei Scandinavia si este o tara muntoasa, strabatuta pe directia sud-sud-vest-nord-nord-est de lantul Alpilor Scandinaviei (1 800 km lungime). Fiordul Trondheim, din zona centrala, imparte Norvegia in doua mari regiuni naturale: Norvegia septentrionala, care este ocupata de platourile Finnmark, cu altitudini in general sub 700 m, strabatute de masive izolate (intre care Rastegaissa 1 069m) si de muntii Kjolen (700-1000 m altitudine). Norvegia meridionala  este ocupata de podisuri inalte si de munti ce culmineaza la 2 469 m in varful Galdhopiggen (altitudinea maxima din tara). Eroziunea glaciara a avut un rol important in modelarea peisajului norvegian: circuri glaciare, vai in forma de „U” si circa 1 700 ghetari actuali, care insumeaza 4 600 km2 (cea mai intinsa suprafata ocupata de ghetarii din Europa). Tarmurile foarte articulate (masoara 21 189 km)prezinta spre Oceanul Atlantic numeroase fiorduri, unele printre cele mai mari din lume (Trondheimsfjorden 180 km, Sognefjord 204 km, Hardangergfjorden 183 km). De-a lungul coastelor se insiruie circa 150 000 de insule, insulite si stanci.

CLIMA: Clima este influentata de latitudine si relief, dar moderatade apele calde ale Curentului Norvegiei (parte a sistemului Gulf Stream).

VEGETATIA: Variaza in functie de altitudine si latitudine, si este aproape absenta pe o anumita suprafata. Padurile (in principal conifere) ocupa circa din suprafata Norvegiei fiind prezente in podisurile si campiile sudice. Fauna este specifica peninsulei Scandinave. Numeroase zone sunt ocrotite printre acestea se afla 13 parcuri nationale.  

POPULATIA: Este de 4 429 000 locuitori – 1998 (1800: 883 000 loc; 1900: 2 240 000; 1950: 3 270 000; 1990: 4 247 546); natalitatea 13,7‰, mortalitatea 10,1‰, sporul natural este de 3,6‰ (1997); speranta de viata la nastere (1996): 75 ani (masculin); 81 ani (feminin); populatia urbana 75% in anul 1997. Pincipalele orase (mii de locuitori-1998):

Bergen 225,4

Trondheim 145,8

Stavanger 106,9

Baerum 97,1



Kristiansand 70,1

Frederikstad 66,7

Tromso 57,5

Norvegieni sunt circa 98%; 40 000 laponi; 12 000 finlandezi. Mai mult de 2/3 din populatie este concentrata in extremitatea sudica, indeosebi de-a lungul tarmurilor, aici aflandu-se, practic,

toate orasele principale, inclusiv capitala.

CULTE: Protestantism (evanghelisti-luterani) 89%; catolicism; islamism.

ISTORIA: Teritoriul Norvegiei populat treptat dupa retragerea, acum 10 000 de ani, a ghetarilor ultimei glaciatiuni, este locuit in antichitate de triburi germanice. Neantrecuti navigatori, vikingii intreprind in secolul VIII-XI indraznete expeditii care-i poarta din Norvegia pe Coastele Angliei, Frantei (atunci Normandia), in Islanda, Groenlanda si chiar in America de Nord si Marea Mediterana. Micile regate sunt unite in 872 de catre regele Harald I Haarfager. La inceputul secolului XI este adoptat crestinismul in 1153 este infiintat primul episcopat pe teritoriul norvegian, la Trondheim, iar in prima jumatate a secolului XVI este introdusa Reforma. In 1261, regatul norvegian isi extinde autoritatea asupra Groenlandei, iar un an mai tarziu si asupra Islandei. La stingerea dinastiei intemeiata de Harald I, regele suedez Magnus al-II-lea Eriksson devine si suveran al Norvegiei, astfel, din 1319 si pana in 1905 Norvegia numai fiinteaza ca stat suveran, ci este inclusa in alte constructii statale. Impreuna cu Islanda, Suedia si Finlanda, Norvegia face parte intre 1397-1523 din uniunea de la Kalmar, al carei Hegemon este Danemarca. Infrangerea Danemarcei, aliat al Frantei in razboaiele napoleoniene, are ca urmare semnarea tratatului de pace anglo-danez de al Kiel din 14.01.1814, prin care uniunea danezo-norvegiana este dizolvata iar Norvegia este cedata de regatul danez Suediei.

La 07.06.1905 aceasta uniune personala este denuntata si Norvegia isi proclama independenta. La 18.11.1905 parlamentul il alege pe Carol din dinastia Glucksburg, fiul suveranului Danemarcei Frederic al VIII-lea ca rege al Norvegiei incoronat sub numele de Haakon al VII-lea. In primul razboi mondial Norvegia este neutra, iar in cursul celui de-al doilea razboi mondial este ocupata de trupele Germaniei naziste, regele si guvernul refugiindu-se la Londra.

Membru fondator al NATO in 1949, Norvegia nu accepta instalarea de baze ale acestei aliante pe teritoriul sau.

STATUL: Monarhie constitutionala, regat ereditar, conform Constitutiei promulgate la 17.05.1814 si amendate ultima data in 1990. Puterea legislativa este exercitata de un parlment unicameral (165 membri-alesi prin vot direct pentru un mandat de 4 ani). Pentru dezbaterea propunerilor Parlamentul se imparte in doua camere: 39 fiind alesi, de catre ceilalti membri, in Camera  Superioara; restul de 126 formand camera inferioara. Puterea executiva de Consiliul de Stat alcatuit din prim-ministru si cel putin 7 consilieri de stat. Consiliul numit de rege conform vointei Parlamentului, fata de care Consiliul este raspunzator. Seful statului: monarhul. Partide politice: Partidul Laburist Norvegian, Partidul Progresului, Partidul Conservator, partidul Crestin democrat.

ECONOMIA: Tara cu economie dezvoltata bazata pe o industrie diversificata si servicii indeosebi transport si comert. Dispune de importante rezerve de hidrocarburi (peste un miliard tone de petrol si 2 400 de m3 de gaze; mari zacaminte sunt: Statfjord, Ekofisk, Gullfaks, Eldfisk) in Marea Nordului, intrat in exploatare, la inceputul deceniului 8, cu o productie in crestere (cca. 160 de milioane tone de petrol si peste 30 miliarde m3 de gaze, detinand locul II al petrol si IV la gaze naturale in Europa, pe glob locurile VII si respectiv VIII. Acestea asigura cca. 1/7 din PIB si de regula, cca. din export; au fost descoperite zacaminte de hidrocarburi si in Marea Norvegiei, dar nu au fost inca introduse in exploatare. Norvegia are un bogat potential hidroenergetic bine valorificat (aproape intreaga productie de energie electrica este obtinuta in hidrocentrale; Norvegia ocupand locul I la productia de energie electrica/loc) si care a permis dezvoltarea electro-metalurgiei, fierului, cuprului, zincului si mai ales a aluminiului. Alte ramuri ale industriei perlucratoare sunt constituite de nave maritime, rafinarea petrolului, de industria chimica si textila, de prelucrarea lemnului, prelucrarea pestelui. Agricultura este orientata spre cresterea animalelor indeosebi pentru carne sau lapte ori pentru pielicele. Datorita conditiilor pedo-climatice terenurile cultivate sunt restranse. Norvrgia dispune de o puternica flota maritima-comerciala (locul III pe glob) si are o balanta comerciala net excedentara, in principal datorita hidrocarburilor.

Comertul exterior: (este exprimat in miliarde coroane-1998) 607 in care 313 export (bunuri manufacturate 41,3%-masinile si echipamentele de transport reprezentand 15,1% din totalul exporturilor, petrol si gaze naturale 39,4% , metale 11,3%, produse agro-alimentare 9,6%) si 284 import (masini si echipamente de transport 42,7%, produse chimice 8,8%, materii prime minerale 6,4%, produse agro-alimentare 6,1%, textile si confectii 1,7%). Principalii parteneri:

-Suedia 12%

-Marea Britanie 12,5%

-Germania 12,4%

-Danemarca 7,7%

-S.U.A. 7,1%

-Franta 6,0%

-Olanda 5,4%

TURISMUL: 3 300 000 turisti straini in 1996; venituri din turism: 2,41 miliarde de . Principalele obiective: capitala si imprejurimile (Fiordul Omonim, colinele impadurite Numark, cu numeroase lacuri), fiordurile reprezinta totodata principale trasee ale calatoriilor turistice cu vaporul. Limba oficiala: norvegiana, Moneda1 Krone=100 Ore.



ALBANIA


NUME OFICIAL: Republica Albania

SITUAREA In sudul Europei (peninsula Balcanica), avand o suprafata de circa 28 748 km2 (locul 138 in lume).

VECINII: (1 119 km): Grecia-247 km; Marea Ionica si Marea Adriatica-407 km; Iugoslavia-310 km; Macedonia-155 km.

Albania este impartita in 26 districte grupate in 5 regiuni, fara valoare administrativa, sabatoarea nationala fiind pe data de 28 noiembrie (aniversarea independentei-1912 si a eliberarii Albaniei-1944).

CAPITALA: Tirana: oras situat pe raul Ishmi la 110 m altitudine si 27 km est de tarmul Marii Adriatice; 427 000 de locuitori in anul 1995 (1924: 18 000 loc; 1939: 35 000; 1960: 135 025). Mentionata documentar pentru prima data in secolul XV, Tirana devine capitala statului albanez independent. La Tirana este proclamata, la 11.01.1946, Republica Populara Albania. Sub regele Zogu I, arhitecti italieni lucreaza la remodelarea orasului. Dupa razboi, cunoaste o puternica dezvoltare economica si edilitara. Azi Tirana este cel mai mare centru industrial albanez cu intreprinderi textile, sticlarie, mobila, marochinarie, nod rutier. Aeroport international: Rinas; principalul centru comercial, financiar si cultural al tarii. Monumente: moscheea Etehem Bey, statuia lui Gjergj Kastrioti (acum se numeste Skanderbeg), Palatul Culturii.

RELIEFUL: Albania este o tara muntoasa cu o clima mediteraneana, nuantata de altitudine, ape scurte si repezi, cu un apreciabil potential energetic si o bogata vegetatie forestiera (43,2% din suprafata tarii). Se disting 5 regiuni naturale: Alpii albanezi (situati in nord cu altitudini cuprinse intre 2 000-2 600 m); bine impaduriti si traversati de vaile adanci ale raului Drin (281 km) si ale afluentilor sai (Tropoje, Shale); Muntii Albaniei Centrale (altitudinea maxima varful Korab, 2 751 m, la granita cu Macedonia), care coboara in trepte spre vest si sunt traversati de raurile Mat (97 km) si Shkumbin (146 km), Epirul Albanez in sud-vest cu altitudini ce nu trec de 2 000 de m si depresiuni bine populate pe raurile Seman (252 km) si Vjose (238 km); ultimele doua regiuni naturale sunt mai joase si anume: Depresiunea Korce, in sud-estul pe raul Devon, o regiune cu intinse terenuri agricole si campia litorala (latime maxima 60 km), colinara in nord, mai joasa si mlastinoasa, pana de curand in centru (partea numita Myzeqe) si tot mai ingusta spre sud unde muntii ajung pana aproape de tarm.

CLIMA: Clima este mediteraneana in zonele joase, cu ierni blande (cu temperatura medie in ianuarie 8-100C) si veri toride si temperata, ierni relativ aspre in munti, precipitatiile cad mai ales iarna si variaza intre 2 000-2 800 mm/an, in zona inalta si 700 mm/an in campie si depresiuni intramontane.

RETEAUA HIDROGRAFICA: Dintre cele 150 lacuri, mai cunoscute sunt cele trei lacuri tectonice din regiunea de granita-Shkodres (in nord); Ohrit (in est); Prespes (in est).

VEGETATIA: Are o vegetatie mediteraneana pana la 600 m altitudine (laur, mirt, maslin, citrice), este formata in zona muntoasa din paduri de stejar, fag si mai putin din conifere. Pajistile alpine sunt degradate din cauza pasunatului extensiv. Fauna include sacali, lupi, vulpi, ursi, capre negre, numeroase pasari migratoare, si este ocrotita in parte alaturi de elemente de flora si peisaj in 4 parcuri nationale, infiintate la mijlocul anilor ’50.

POPULATIA: Densitatea-115,9 locuitori/km2.

Capacitatea 3 331 000 locuitori in anul 1998. Natalitatea este de 22,6‰, mortalitatea 7,7‰, sporul natural 14,9‰, speranta de viata la nastere 68,7 ani (masculin) si 74 ani (feminin). Populatia urbana este de 38%. Orase principale (mii locuitori):

Durres 85,4



Elbasan 83,3

Shkoder 81,9

Vlore 73,8

Korce 65,4

Fier 45,2

Berat 43,8

Zona colinara din centrul tarii concentreaza peste din populatie. In regiunile montane din est, nord si sud, populatia este mult mai rara 20-30 loc/km2, fac exceptie depresiunile din lungul raurilor mai mari in care valorile densitatii se apropie de media pe tara.

CULTE: islamism 70%, catolicism 5,2%, ortodoxism 11,3%. Intre 1967-1990 practicarea cultelor a fost interzisa.

STATUL: Republica parlamentara intrata in vigoare la 28.11.1998. puterea legislativa este exercitata de un parlament unicameral, adunarea poporului (minimum 155 membri alesi prin vot direct pentru un mandat de 4 ani). Puterea executiva este exercitata de consiliul de ministri condus de un presedinte (prim-ministru) numit de seful statului, care numeste si pe ceilalti ministri, la recomandarea primului ministru. Componenta Consiliului de Ministri este aprobata de catre adunarea poporului. Seful statului: presedintele (ales de adunarea poporului pentru cel mult doua mandate consecutive de 5 ani). Partide politice: Partidul Socialist (f. 1941); Partidul Muncii din Albania in Democrat; Partidul Social Democrat.

ECONOMIA Stat cu o economie agricola-industriala, in tranzitie, Albania dispune de variate resurse minerale (petrol, gaze naturale, minerale de crom si de cupru, nichel, bitum) care asigura cca. 50% din exporturi. Agricultura antreneaza cca. jumatate din populatia activa a tarii, contribuie cu aceeasi pondere la PIB si este marcata de momentele dificile ale trecerii de la structura socialista la cea de piata, bazata pe proprietatea individuala. Se cultiva grau (28%), porumb, sfecla de zahar, tutun, bumbac, legume, viticultura, pomicultura. S-au dezvoltat remarcabil in ultimele decenii.

Hidrocentralele asigura circa 90% din productia de energie electric, existand in unii ani si un anumit excendent pentru export. Industria creata practic in ultimele decenii participa cu aproape din PIB, si este relativ diversificata, dar putin competitiva pe pietele externe. Limba oficiala: albaneza; Moneda 1Lek=100 Qindarka.   

















BIBLIOGRAFIE:


„Statele Lumii” – autori: Nicolae Steflea; Nicolae Gheorghiu; Victor Dumitescu – Editura „DIDACTICA SI PEDAGOGICA” – anul aparitiei: 1975

„Enciclopedia Statelor Lumii editia a VII-a” – autori: Horia Matei; Silviu Negut; Caterina Radu; Ion Nicolae – Editura: „MERONIA” – anul aparitiei: 2001.




























COLEGIUL TEHNIC „Miron Nicolescu”






REFERAT LA DISCIPLINA GEOGRAFIE




TEMA REFERATULUI

SUEDIA
IUGOSLAVIA
NORVEGIA
ALBANIA













INTOCMIT DE CATRE:

Elev : Halanga Mariana Ramona

Clasa 9M2







BUCURESTI 2001











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani