Brazilia Clima, Relieful, Vegetatia, Turismul



America de Sud
Brazilia



Cea mai mare tara din America de Sud, formata din 23 state federale si singura de limba portugheza.


Asezare 




In partea central-estica a Americii de Sud cu deschidere la Oceanul Atlantic (7400 km2). Tarmurile sunt scaldate de curenti calzi, fara prea mare influenta climatica. In vest, frontiera ajunge aproape de Muntii Anzi. Partea nordica ocupa bazinul Amazonului.


Suprafata


Este a cincea tara din lume (dupa Rusia, Canada, China, S.U.A.) si are suprafata de 8 511 965 km2 (aproape cat Europa si jumatate din America de Sud).


Vecini  


In N - Guyana Franceza, Surinam, Guyana si Venezuela, in N-V - Columbia, in V - Peru, in S-V - Bolivia, Paraguay si Argentina, in S - Uruguay, iar in E - Oceanul Atlantic.


Populatia


Are 153 332 000 loc., 18 loc./km2, 75% din populatie este urbana si se vorbeste limba portugheza.


Relieful


Tarmul atlantic este in general jos si putin fragmentat, cu exceptia marelui estuar al Amazonului, unde apar si foarte multe insule, cea mai mare fiind Marajo. La sud de Capul Rocco si Capul Branco, linia de tarm este mai articulata si mai inalta, cu numeroase porturi (Recife, Salvador, Rio de Janeiro, Santos, Porto Alegre). In largul oceanului se gaseste insula Trinidade.

Reliful are altitudini medii joase, aproape 2/3 fiind sub 300 m. Domina doua tipuri majore: podisurile si campiile. Podisul Braziliei ocupa partea central-estica, cu o altitudine medie de 800 m. In vestul sau se individualizeaza Podisul Mato Grosso (media de 800 m), iar in sud, de-a lungul coastei Atlanticului, sunt culmi mai inalte (pana la 2 800 m), ca Serra do Mar, Serra Espinaco. La nord de fluviul Amazon, Brazilia ocupa putin si din Podisul Guianelor, cu varful cel mai inalt din toata tara, Pico de Neblina (3 014 m).



A doua categorie de relief cuprinde Campia Amazonului (peste 50% din teritoriul Braziliei), intinzandu-se si prin vestul Podisului Mato Grosso, unde face jonctiunea (peste Bolivia si Paraguay) cu Campia Parana-Paraguay.


Clima, apele si vegetatia  


Clima are urmatoarele tipuri: ecuatoriala (in Bazinul Amazonului), subecuatoriala (la nord si zona ecuatoriala a Amazonului), semiarida calda (in N-E) si temperat calda (in sud).

Fluviile principale sunt Amazonul (cu afluenti foarte mari: Rio Negro, Yapura, Tapajos, Madeira s.a.), Sao Francesco (cu o cascada ce ii imparte cursul navigabil in doua sectoare) si Parana care trece in Argentina. Raurile Podisului Braziliei dispun de cascade si de un mare potential energetic.

Vegetatia este dominata in nord de padurea ecuatoriala numita aici selvas (ocupa 1/3 din padurile lumii si produce o mare parte din oxigenul atmosferei). Pe platouri se dezvolta vegetatia de savana si stepa, cu ierburi inalte sau scunde, cu tufisuri si arbori rari, ale caror radacini ajung pana la 20 m adancime. Aceste asociatii poarta diferite denumiri: campos (in sud, acum cu plantatii de cafea, bumbac, fructe sau cu pasuni), sertao (la N-E de campos, cu vegetatia mai xerofila - cactusi mari, arbusti spinosi), caatinga (cu arbori mici, ale caror frunze cad in anotimpul arid).


Populatia si economia  


In Brazilia domina albii (60%) proveniti din portughezi, spanioli, italieni, germani s.a. Urmeaza metisii (30%), negrii (6%), amerindienii (2%) si mulatrii (1,8%). Peste 80% din populatie locuieste in fasia atlantica, mai ales in sud-est. Jumatate din teritoriu are o densitate sub 1 loc./km2, cu precadere in Amazonia si in Podisul Mato Grosso. Aici exista grupuri etnice specifice.

Sub aspect religios, 88% sun catolici, apoi protestanti, ortodocsi s.a. 75% din populatie traieste la oras, dar multi in arealele periferice, sarace.

Principalele orase sunt situate in est: Sao Paulo (15,2 milioane loc.), Rio de Janeiro (10,2 mil.), Salvador (92,1 mil.), Brasilia (1,8 mil.) s.a. Este vestit in lume Carnavalul de la Rio care are loc de Lasata Secului.

Brazilia este a opta putere economica a lumii, desi inca dependenta de economia S.U.A. si de cea europeana. Totodata, Brazilia a acumulat numeroase datorii externe.

Agricultura este de tip latifundiar. Se practica monocultura, cu productii pentru export, ce duc la secatuirea solului. O alta cultura, pe spatii mari, este cea a arborilor de cauciuc, in special in Amazonia. Se mai cultiva cacao, porumb, orez, manioc, batate, fasole, oleaginoase, fructe tropicale (ananas, banane). Dispune de mult lemn (locul III pe Glob), cu specii deosebite, ca pinul de Parano.

La bovine (140 mil. capete), Brazilia detine locul I pe Glob. Se mai cresc ovine ( 21 mil. capete), porcine (33 mil. capete), caprine (12 mil. capete), cabaline. Pescuitul atinge 900 000 tone/an.

Resursele minerale sunt bogate: petrol, aur, diamante, sare, fier, nichel, uraniu, bauxita, tungsten, staniu. Se exporta mult fier si bauxita. Brazilia are numeroase hidrocentrale (acopera 70% din necesarul intern).

Industria s-a dezvoltat mai ales cu capital strain, dominant din S.U.A. Periodic au existat cresteri si recesiuni. Brazilia are siderurgie, metalurgie neferoasa, masini, aeronautica, dispune de numeroase santiere navale, industrie textila si alimentara. Se importa unele produse alimentare, petrolifere si se exporta cafea, fier, zahar, cacao, lemn, ulei vegetal, tutun, pielarie etc.

Turismul este impulsionat de potentialul reprezentat de plajele Atlanticului si de arealul Rio de Janeiro, in special in perioada de carnaval.

Caile de comunicatii se bazeaza mult pe reteaua fluviala, reprezentata in special prin Amazon si afluentii sai. Brazilia dispune si de flota oceanica. Soselele au o lungime de peste 400 000 km, intre care se numara si Transamazonia. Caile ferate sunt mai putine (30 000 km) si domina in ariile industriale. Traficul aerian este intens, Brazilia dispunand de peste 20 de aeroporturi.


Diversitatea regionala


Regiunea de sud-est si de sud este cea mai dezvoltata. Se compune din doua subregiuni:


Triungiul Belo Horizonte - Rio de Janeiro - Sao Paulo reprezinta inima economica si politica a tarii. In cadrul sau, statul federal Minas Gerais este cel mai puternic industrializat, fiind loc de covergenta intre nordul sarac si susul bogat, intre litoralul suprapopulat si interiorul Braziliei, inca neexploatat. Aici s-a dezvoltat mult industria mecanica si textila. Sao Paulo este primul oras al Americii de Sud, populat de urmasii europenilor si ai celor din Orientul Apropiat. In centura verde a metropolei s-au asezat multi japonezi. Sao Paulo a prosperat pe baza productiei de cafea si detine astazi 4/5 din productia industriala a Braziliei. Are, totodata, numeroase orase-satelit.


Subregiunea sudica este localizata in climat temperat, cu paduri de pin si savane care fac trecerea spre pampa argentiniana. Portughezii au parasit in trecut majoritatea acestor locuri, apoi au fost colonizate, in sec. al XIX-lea, de imigranti germani, urmati de italieni, polonezi s.a. Domina cresterea vitelor pentru carne, a porcilor, cultura orezului si vita-de-vie.


Regiunea central-vestica a cunoscut o crestere progresiva a populatiei si o integrare economica dupa infiintarea noii capitale, Brasilia.


Regiunea centrala prezinta conditii dificile de mediu (mai ales in Moto Grosso). In prezent, se remarca o usoara tendinta de crestere a populatiei, regiunea fiind pusa in valoare agricol si minier.


Regiunea amazoniana cuprinde nordul Braziliei (40% din tara, dar are numai 15 mil. loc.). Se caracterizeaza prin ploi, caldura si padure. Nu se preteaza pentru agricultura; exista totusi plantatii de cauciuc si palmier de cocos. Drumurile sunt greu de utilizat, iar exploatarile miniere dificil de realizat.


Regiunea de nord-est prezinta o fasie litorala, fertila si spre interior un climat semiarid. Aici s-au fixat primii colonisti si s-au facut primele plantatii de trestie de zahar, utilizand sclavi negri. Totodata, aici s-a introdus bumbacul si cafeaua. Cele mai mari suprafete se folosesc pentru cresterea animalelor. Aceasta regiune traverseaza o puternica criza economica.