Civilizatiile precolumbiene America de Nord, Pozitia geografica, cadrul natural America de Nord referat





Civilizatiile precolumbiene

 

Pozitia geografica. La inceputul erei dupa Christos, ori poate si mai inainte, in America au inceput sa se contureze civilizatii create de popoarele sedentare. Aceste civilizatii autohtone erau: azteca, incasa si mayasa, care au ajuns sa fie recunoscute ca civilizatii istorice. In timpul debarcarii spaniolilor in America Centrala si de sud ele au atins o treapta inalta de

dezvoltare. In urma colonizarii aceste civilizatii au disparut.

Aztecii s-au constituit in partea meridionala a Americii de nord; incasii in America de sud, de-a lungul coastei Oceanului Pacific; mayasii in America Centrala.




Cadrul natural. Civilizatia azteca ocupa aproximativ teritoriul statului Mexic contemporan si in specia Podisul Mexican, a carui inaltimea depaseste 2.000 m. Pe acest podis crestea o vegetatie specifica, numeroase specii de cactusi si agave gigantice, din care se prepara o bautura nationala, numita pulque. Aztecii se numeau ei insisi „mexica”, de la numele zeului lor suprem Mexi. Mai tarziu si statul a fost numit Mexic.

Aria in care se dezvolta civilizatia maya coincide cu teritoriul actual al peninsulei Yucatan, al statelor Guatemala, Honduras, Salvador (America centrala). Teritoriul ocupat de acest popor era reprezentat prin trei regiuni, care se deosebeau dupa conditiile naturale. Regiunea meridionala a Americii Centrale se caracterizeaza printr-o natura de tip vulcanic, cu munti inalti pana la 4.000m si podisuri (pana la 2.000m), fragmentate de numeroase vai, in luncile carora se formau soluri fertile. Conditiile climatice erau favorabile.

Leaganul civilizatiei maya era situat in regiunea centrala a podisului Guatemalei, acoperit de paduri tropicale. Aceasta regiune avea si fauna bogata: cerbi, jaguari, mistreti, maimute, crocodili, reptile. Se intalneau diferite pasari: de la papagali, colibri pana la prepelite si potarnichi.

Aceasta civilizatie popula si peninsula Yutacan, unde clima era arida.

Imperiul Inca ocupa un teritoriu vast (teritoriile de astazi ale statelor din America de Sud: Columbia, Ecuador, Bolivia, Peru, Uruguay, Argentina), care se caracterizeaza prin conditii fizico-geografice variate. Pe acest teritoriu puteau fi identificate zona tropicala calda (cu o vegetatie luxurianta) si zona deserturilor de nisip (unde crestea o singura planta-cactus). 11886tor13fef6f

In desertul aflat de-a lungul litoralului nu ploua in cursul anului in timp ce in zonele de est, spre Argentina, ploile abundente favorizau cresterea padurilor tropicale cu numeroase liane.

Populatia. In anul 1345 aztecii au fondat orasul Tenochtitlan – „Piatra Cactusului”, care mai apoi a fost distrus de catre conchistadorii spanioli. In prezent, se afla orasul Ciudat de Mexico.

Mayasii au fondat si ei multe orase. Cel mai cunoscut era Chichen Itza, situat in nordul peninsulei Yutacan. Orasul acesta avea chiar si un observator astronomic.

In cadrul imperiului Inca traiau sute de triburi, care inca in anul 2000 i.e.n. cunosteau cultura porumbului, tesutul si olaritul. oe886t1113feef

Agricultura. Pentru civilizatiile din America Centrala si de Sud cultura porumbului era o indeletnicire comuna. In agricultura se foloseau unelte primitive. Cu toate aceste incasii aplicau irigatia artificiala a pamanturilor valorificate, ingrasaminte naturala guano. Populatia incasilor reusise sa domesticeasca cateva specii de ovine, dintre care si lama. Acest animal suporta timp indelungat lipsa apei si are o lana deasa, inalt pretuita.

La azteci principalele produse alimentare erau porumbul, fasolea, bostanul, cartoful si fructul de avogado. Din sucul de agava se prepara bautura pulque. Fibrele ei groase serveau la acoperirea caselor. Aztecii au reusit sa domesticeasca doar curcanul.

Poporul maya, pe langa porumb si fasole, folosea in alimentatie rosiile, cartofii dulci, unele plante condimentare-piperul, vanilia, magheranul si cariandrul. Un rol important il avea arborele de paine, ale carui seminte inlocuiau faina.

Mestesugaritul si comertul. Primele metale prelucrate de azteci au fost aurul si argintul. Argintul era mai scump si se extragea nu din mine (ca la incasii din Peru), ci din nisipul fluviilor.

Incasii s-au remarcat in domeniul organizarii mijloacelor de comunicatie si al constructiilor. Ei aveau o retea deasa de drumuri cu lungime de peste 16.000 km, trasate chiar si in locurile cele mai dificile. Dupa lungimea cailor de comunicatie ei ocupau locul al doilea, dupa romani (90.000 km)

Incasii aveau notiuni avansate in geografie. Ei imparteau anul in 365 de zile si deosebeau anotimpurile dupa durata, dupa inceputul si sfarsitul fiecaruia dintre ele.

Mayasii, singurul popor maritim dintre aceste triburi, au fondat de-a lungul coastelor Americii Centrale mai multe localitati comerciale. Aceste popoare faceau comert cu bumbac, sare, peste uscat, cacao, vanilie, pepene de quetzal e.t.c.

Atat aztecii, cat si mayasii folosea in calitate de moneda semintele de cacao.

I



A

M

A

T

C

I

R

E

Z

A

A

R

P

I

A

T

E

L

U

T

R

C

O

M

C

O

A

C

A











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani