Caile de comunicatie



TRANSPORTURILE SI

CAILE DE COMUNICATIE



Transporturile prezinta un rol principal pentru ca asigura legatura intre producator si consumator, asigura deplasarea materiilor prime spre centrele de prelucrare, stabilind in acelasi timp legatura dintre localitati si a tarii noastre cu celelalte state.



Asigura 4,8% din PIB si 5% din locurile de munca. Nu corespund cerintelor integrarii tarii noastre in structurile euroatlantice si europene datorita: repartitiei disproportionate in teritoriu, starii tehnice invechite, pregatirii reduse a personalului etc.

Influentele factorilor naturali asupra dezvoltarii infrastructurii:

dispunerea arcului carpatic a determinat dispunerea in doua inele a cailor de comunicatie feroviare si rutiere intra carpatic si extracarpatic legate prin sectoare transcarpatice

inelele feroviare  -intracarpatic: Barsov-Podu Olt-Sibiu-Vintu de Jos-Teius-Apahida-Dej-Beclean-Deda-Ciceu-Brasov

-extracarpatic:Suceava-Bacau-Ploiesti-Bucuresti-Craiova-Timisoara-Arad-Oradea-Satu Mare

linii feroviare de legatura- urmeaza trasee carpatice dificile:

Suceava-Vatra Dornei-Beclean;

Adjud-Targu Ocna-Ciceu;

Bucuresti-Ploiesti-Brasov;

Caracal-Ramnicu Valcea-Sibiu;

Filiasi-Targu Jiu-Petrosani-Simeria; 

Arad-Deva-Vintu de Jos;

Oradea-Cluj-Napoca-Apahida, etc

inelele rutiere      -intracarpatic: Barsov-Sebes-Cluj-Napoca -Dej-Reghin-Targu Mures-Sighisoara-Brasov

-extracarpatic: Suceava-Buzau -Bucuresti-Craiova-Drobeta Turnu Severin-Timisoara-Oradea-Satu Mare

prezenta unor vai mari a impus traseul unor cai de comunicatie: Siret, Crisul Repede, Mures, Olt etc.

prezenta marilor rauri, mai ales Dunarea, a impus construirea unor mari poduri :Cernavoda-Fetesti, Giurgiu-Ruse, Giurgeni-Vadu Oii

Caracteristicile transporturilor din Romania sunt:

existenta unei retele diversificate de cai de comunicatie si mijloace de transport, conditionate de asezarea Romaniei, relief si umanizarea teritoriului

accesibilitatea si complementaritatea lor

predominarea traficului feroviar si rutier

marile magistrale rutiere si feroviare au trasee paralele, cu aceeasi destinatie, cu puncte de trecere a frontierei comune sau apropiate, unele reprezentand sectoare ale coridoarelor de transport europene IV, IX

principalul nod de comunicatie este capitala

reteaua feroviara si rutiera are o dispunere radiar-concentrica, cu doua inele , unul intracarpatic si unul extracarpatic, legate prin artere transcarpatice, toate converg in capitala

prezenta Marii Negre si a Dunarii a asigurat dezvoltarea transporturilor navale


  1. Transporturile feroviare

Evolutia:

primele cai ferate Bazias-Oravita (1856), Cernavoda-Constanta (1860), Bucuresti-Giurgiu (1869)

dupa 1870 construirea cailor ferate se intensifica pe baza investitiilor straine

in perioada interbelica se realizeaza primele legaturi transcarpatice

in timpul celui de al doilea razboi mondial reteaua feroviara si materialul rulant aferent sufera distrugeri importante

dupa 1945 se trece la refacerea, extinderea si modernizarea infrastructurii feroviare (electrificarea si dublarea unor linii principale, construirea principalelor linii transcarpatice Brasov-Predeal, Salva-Viseu, Bumbesti-Livezeni, Vatra Dornei-Campulung Moldovenesc

dupa 1990 si pana in prezent extinderea retelei feroviare este modesta

in 2000 a inceput derularea Programului de Reabilitare a Infrastructurii si de Racordare Moderna la Coridoarele Europene care impune reabilitarea unor tronsoane pentru a permite viteze mai mari (Brasov-Bucuresti, Bucuresti-Fundulea, Simeria-Arad)

Caracteristicile retelei feroviare actuale:

lungimea 11 500 km din care 34% electrificate si 25% linii duble

densitatea medie este 47,9km/ 1000 km2

densitatea este foarte diferita datorita reliefului si factorilor socio-economici:

densitati mari- 114 km / 1000 km2 jud. Ilfov, 50-90 km/ 1000 km2 jud. Timis, Brasov, Sibiu

densitati reduse- 7,9 km/ 1000 km2 jud. Tulcea si altele (Valcea, Arges)

este strabatuta de 36 de trenuri internationale, 6 intercity, 72 trenuri rapide, 1431 de trenuri de persoane

este principalul mijloc de transport pentru persoane si marfuri pe distante mari

datorita reliefului unele tronsoane de c.f. nu pot fi adaptate vitezelor mari necesitand stabilirea unor alte rute

este bine racordata la reteaua europeana prin 11 puncte de trecere a frontierei

- cu Ungaria: Curtici, Episcopia Bihor, Valea lui Mihai

- cu Ucraina. Vicsani, Galati

-cu R. Moldova: Ungheni

-cu Bulgaria: Giurgiu, Calafat

-cu Serbia: Stamora Moravita, Jimbolia

principalele noduri feroviare (puncte de convergenta a peste3 linii feroviare): Arad, Timisoara, Filiasi, Faurei, Simeria, Pascani, Ploiesti, Brasov, Rosiori de Vede, Ciceu, Razboieni

in capitala converg 9 magistrale din care 5 se inscriu in principalele coridoare europene

M1-Bucuresti-Craiova-Timisoara spre Belgrad prin Stamora Moravita

M2-Bucuresti-Arad-Curtici spre Europa Occidentala (Budapesta-Praga-Berlin sau Budapesta-Viena-Munchen-Strassbourg-Paris)(Coridorul IV)

M3-Bucuresti-Brasov-Oradea spre Budapesta prin Episcopia Bihorului(Coridorul IV)

M4-Bucuresti-Brasov-Satu Mare

M5-Bucuresti-Ploiesti-Suceava spre Kiev, Varsovia, Moscova prin Vicsani (Coridorul IX)

M6-Bucuresti-Iasi-Ungheni spre Moscova (Coridorul IX)

M7-Bucuresti-Faurei-Galati spre Ucraina

M8-Bucuresti-Constanta spre Bulgaria prin Vama Veche

M9-Bucuresti-Giurgiu spre Bulgaria, Turcia, Orientul Apropiat(Coridorul IV si IX)

Pentru realizarea compatibilitatii retelei feroviare romanesti cu cele ale Uniunii Europene este necesara luarea urmatoarelor masuri:

integrarea Romaniei in cele trei coridoare transeuropene IV (Berlin-Arad-Brasov-Bucuresti-Constanta-Istambul) , IX (Helsinki-Moscova-Kiev-Chisinau-Bucuresti-Plovdiv) respectiv Berlin-Timisoara-Calafat-Sofia-Salonic

alinierea tehnica a infrastructurii la trenurile de mare viteza incluse in TER (Reteaua Transeuropeana de Cai Ferate)

extinderea trenurilor Intercity

crearea unor servicii la standarde europene

introducerea trenurilor expres de noapte pe rutele lungi interne si internationale

Metroul

Circula din 1984 avand 4 magistrale in lungime de 60 km, determinand descongestionarea transportului in comun de suprafata


  1. Transporturile rutiere

Evolutia retelei de drumuri:

unele dateaza din perioada daco-romana

se extind si sunt modernizate in prima jumatate a secolului XX

in paralele cu refacerea si reconstructia retelei rutiere s-a trecut si la productia de mijloace de transport: camioane la Brasov-1958, autobuze la Bucuresti-1955, autoturisme de teren la Campulung-1958, autoturisme-Colibasi (Mioveni)-1968

Caracteristicile retelei rutiere

sunt avantajoase pe distante scurte si medii

patrund si in zonele accidentate

sunt influentate de caracteristicile cadrului natural si factorilor socio-economici

lungimea totala este de 73 400 km

densitatea medie este de  31 km/ 100 km2

regiuni cu densitati reduse: Carpatii, Delta Dunarii, N Pod. Dobrogei, Pod. Barladului

in prezent se urmareste luarea unor masuri de intretinere si reparatii in vederea racordarii retelei rutiere nationale la marile coridoare europene IV,VII,IX

reteaua de autostrazi masoara in prezent 113 km (Bucuresti-96 km, Fetesti-Cernavoda-17 km), preconizandu-se pentru viitor 1 300 km

nodurile rutiere (puncte de convergenta a 4-6 drumuri nationale) sunt: Bucuresti, Ploiesti, Targoviste, Pitesti, Craiova, iasi, Suceava, Arad, Timisoara, Oradea, Satu Mare

prezinta doua sosele de mare altitudine Transfagarasanul si Transalpina

se impart in functie de importanta in :autostrazi, drumuri europene (sectoare ale TEM-Autostrada Transeuropeana), drumuri nationale, drumuri judetene, drumuri comunale

puncte rutiere de conexiune cu reteaua europeana:

cu Ungaria: Cenad, Nadlac, Turnu, Varsand, Bors, Carei

cu Ucraina: Halmeu, Siret, Galati

cu Moldova : Albita, Radauti-Prut, Stanca Costesti

cu Bulgaria: Vama Veche, Negru Voda, Giurgiu, Calafat (+)

cu Iugoslavia. Stamora Moravita, Jimbolia, Naidas



Din cele 10 sosele nationale 4 reprezinta sectoare ale unor rute de importanta europeana (E)

TEM- pe ruta Nadlac-Arad-Sebes-Pitesti-Bucuresti-Constanta-in curs de completare si modernizare, continuata prin ferry-boat spre Istambul sau Samsun

E60 Hamburg-Oradea-Brasov-Bucuresti -Constanta

E70-Belgrad-Stamora Moravita-Timisoara-Craiova-Bucuresti-Giurgiu-Sofia-Istambul

E85-Varsovia-Plovdiv-Cernauti-Siret-Suceava-Buzau-Urziceni-Bucuresti-Giurgiu-(E70)


  1. Transporturile navale

Evolutie:

s-au dezvoltat din cele mai vechi timpuri determinand infiintarea  unor orase

odata cu cucerirea Constantinopolului , transporturile pe Dunare si Marea Neagra cunosc un regres evident

dupa Congresul de la Paris (1856) transporturile navale cunosc un reviniment

in 1890 se infiinteaza Compania Romana de Navigatie Fluviala

pana in 1945 flota si volumul de marfuri creste continuu

dupa 1948 pe baza cresterii spectaculoase a schimburilor, Romania isi dezvolta o puternica flota navala

dupa 1990 pe fondul scaderii traficului de marfuri determinat de declinul economic si conflictul din Iugoslavia navigatia pe Dunare dar si pe Marea Neagra cunoaste un nou declin

Caracteristici

transportul este asigurat de nave de pasageri sau marfa, remorchere, impingatoare, barje, slep-uri

se realizeaza pe Marea Neagra, Dunare, Bega (partial), Prut (partial pana la Prut)

Romania se incadreaza in axa fluviilor si canalelor care traverseaza Europa de la NV la SE (Rhin-Main-Dunare), legand Marea Nordului (portul Rotterdam cel mai mare din lume) de Marea Neagra (portul Constanta cel mai mare)

pe viitor se preconizeaza integrarea tarii noastre in axa marilor: Marea Caspica-Marea Neagra-Marea Mediterana

Canalul Dunare-Marea Neagra dat in folosinta in 1984, in lungime de 64 km, scurtand distanta cu 400 km

cuprind transporturile fluviale si cele maritime

    1. Transporturile fluviale

Caracteristici

se realizeaza pe Dunare, Bega (pescaj 1,3-1,5m, portul Timisoara)Prut si Canalul Dunare-Marea Neagra (inclusiv ramificatia acestuia Poarta Alba-Midia-Navodari)

pe Dunare navigatia se efectueaza pe o lungime de 1075 km intre Bazias si Sulina

construirea sistemelor hidroenergetice si de navigatie de la Portile de Fier I si II au inlaturat greutatile existente anterior in navigatie

uneori iarna apar blocaje datorita inghetului si sloiurilor de gheata

in perspectiva se preconizeaza realizarea unor terminale pentru containere in porturile dunarene si dezvoltarea zonelor libere existente in prezent

Dunarea formeaza Coridorul VII paneuropean facand legatura intre M. Nordului si M. Neagra pe directie NV-SE

In Romania navigatia pe Dunare se realizeaza diferit:

sectorul Dunarea Fluviala (Bazias-Braila)pe care pot circula nave de tonaj mediu asigurandu-se un pescaj de peste 2 m                                                                                  cu porturile fluviale: Moldova Veche, Orsova, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Magurele, Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Cernavoda

sectorul Dunarea Maritima (Braila-Sulina) pe care pot naviga nave de mare tonaj, asigurandu-se un pescaj de peste 7 m

porturi fluvio- maritime: Braila, Galati, Isaccea, Tulcea, Sulina

    1. Transporturile maritime

Se dezvolta datorita prezentei Marii Negre.

Principalul port este Constanta ( al patrulea din Europa pentru marfuri vrac) ce include: 13 dane, terminale de containere, ferry-boat, Ro-Ro etc. Marfurile tranzitate sunt de o mare varietate

Alte porturi: Mangalia, Midia-Navodari


  1. Transporturile aeriene

Caracteristici:

tara noastra este printre primele in care s-a dezvoltat aviatia (Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coanda,1924 Compania Nationala de Transporturi Aeriene)

inca dinaintea celui de al doilea razboi mondial Bucurestiul deservea 11 linii internationale si 11 interne

intre 1945-1989 s-au dezvoltat lent

dupa 1990 s-au dezvoltat mult mai rapid datorita cererii pietei

rutele interne au un caracter radial cu centrul in Bucuresti

a fost restructurata Compania nationala TAROM si au aparut firme particulare sau internationale

principalele aeroporturi internationale sunt: Bucuresti-Otopeni, Timisoara, Arad, Mihail-Kogalniceanu, Satu Mare, Cluj-Napoca, Suceava, Iasi, Sibiu

aeroporturi ce deservesc traficul intern: Bucuresti-Baneasa, Oradea, Baia Mare, Targu Mures, Bacau, Tulcea, Caransebes

  1. Transporturile speciale

Includ mai multe tipuri:

transportul prin cablu (reteaua de inalta tensiune pentru transportul energiei electrice)

transportul prin conducte (oleoducte, gazoducte, saleducte, conducte pentru alimentarea cu apa, produse chimice etc.)

telecomunicatiile (telefonia, radioul, televiziunea, Internet, posta electronica, telegrafia) au cunoscut cele mai intense cresteri dintre toate sectoarele economice dupa 1990

  1. Transporturile multimodale

Combina mai multe tipuri de transport.




TURISMUL


Romania detine un important potential turistic natural si antropic, insuficient valorificat. In prezent exista 3 000 de unitati turistice cu peste 300 000 de locuri de cazare. S-au imbunatatit si diversificat gama serviciilor

In ultimii ani Romania a fost vizitata de peste 6 000 000 de turisti mai ales din tarile vecine: Ungaria, R. Moldova, Ucraina, Bulgaria, Iugoslavia)

Tipuri de turism:

balneomaritim- in statiunile de pe litoral

balneoclimateric-160 de statiuni

turism montan si de sporturi de iarna-necesita mari investitii pentru dotari

turism cultural-este legat de vizitarea unor obiective istorice, ahitectonice, de arta, etnografice, folcorice, edificii unicat, case memoriale etc.

drumetiile-se practica in zonele montane in special