Conflictul din republica separatista rusa Cecenia, rebelii ataca referat



Conflictul din Cecenia


Cecenia este o republica situata in Rusia de sud-vest, pe un istm intre Marea Neagra si Marea Caspica si avand ca granita sudica Muntii Caucaz si Georgia. Se afla la o distanta de aproximativ 1600 km sud de Moscova. Are o suprafata de 19.300 km2 si o populatie de 1,3 milioane de locuitori.




Baza economiei in Cecenia o reprezinta marile rezerve de petrol. Orasul cel mai mare, Grozny, este unul dintre cele mai mari centre de rafinare a petrolului din toata Rusia. Alte industrii dezvoltate sunt: prelucrarea gazelor naturale, industria alimentara si cea chimica.

Populatia consta din trei grupuri etnice principale: cecenii(50%), rusii(35%) si ingusii(10%). Cecenii si ingusii sunt popoare musulmane sunite si vorbesc o limba caucaziana.

Analizand izvoarele istorice, s-a ajuns la concluzia ca Cecenia de astazi a fost locuita inca de acum 8000 ani, insa prima cand cecenii au fost mentionati ca popor in sec. al XVII-lea. In secolul urmator, ei s-au convertit la islamism, pentru a se identifica si a se alia cu celelalte triburi caucaziene care se luptau cu cu rusii care vroiau sa cucereasca toate aceste teritorii. Din 1834 pana in 1859, cand au fost infranti, cecenii s-au luptat aprig cu fortele imperiale ale tarului, in special sub comanda conducatorului rebel Shamil. Odata cu instaurarea suveranitatii ruse asupra Ceceniei in 1921, au avut loc o serie de schimbari teritoriale si nominale pana cand a devenit o republica autonoma in 1936. Dupa ce cecenii au colaborat cu germanii in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, liderul sovietic Iosif Stalin a dizolvat republica in 1944 si a deportat toata populatia islamica in Asia Centrala. Succesorul sau, Nikita Hrusciov, a reinfiintat republica in cadrul URSS-ului in anul 1957 si a dat voie exilatilor sa se intoarca inapoi in tara lor.

In 1991, cei 175 de membri ai parlamentului cecen si-au declarat independenta fata de Rusia. Presedintele de atunci al Rusiei, Boris Eltan, a trimis trupe in 1991 si din nou in 1994 pentru a preveni secesiunea Ceceniei. Conflictul armat dintre trupele rusesti si rebelii ceceni s-a transformat intr-un adevarat razboi care a durat pana in 1996.

Liderul cecen Dzhokhar Dudayev a fost ucis de atacul unei rachete rusesti pe data de 21 aprilie 1996. Zelimkahn Yandarbiyev, vice-prim-ministru al guvernului cecen, l-a urmat pe Dudayev la conducerea republicii. Acesta era considerat un adept inflacarat al independentei complete fata de Federatia Rusa. Dupa moartea lui Dudayev, peste 6000 de trupe rusesti au fost retrase din Cecenia ca un rezultat al initiativei de pace promovate de Eltan. Cu toate acestea, avioanele de razboi si artileria au continuat sa ucida sute, mii de civili si sa lase pe altii fara adapost.

La data de 27 mai 1996, Eltan si Yanderbiyev au semnat un acord de incetare a razboiului din republica separatista Cecenia. Tratatul nu a rezolvat nici una din premisele care au dus la izbucnirea conflictului, dar a pus sfarsit ostilitatilor, lucru care s-a intamplat pe 31 mai. Toti ostaticii au fost eliberati si au inceput negocieri pentru rezolvarea nemultumirilor cecenilor.

Rebelii ceceni au pus Rusiei o piedica serioasa in incercarea ei de a linisti conflictul prin cucerirea orasului Grozny, capitala ruinata a regiunii. Asaltul rebelilor a inceput pe 6 august si a nimicit fortele rusesti din zona. Potrivit rapoartelor oficialilor rusi, 50 de soldati au fost ucisi in timpul altercatiilor si alti 250 au fost raniti.

Avand incredere ca conflictul de 20 de luni din republica separatista rusa Cecenia a fost in sfarsit rezolvat, seful securitatii rusesti Aleksandr Lebed si oficialul cecen Aslan Maskhadov au semnat la data de 22 august 1996 un tratat de pace cerand incetarea imediata a focului si retragerea completa a fortelor armate rusesti din Cecenia. Mai fusesera incheiate multe tratate si intelegere inainte, dintre care nici unul nu daduse vreun rezultat. Acesta din urma insa era primul care avea obiective clare. Astfel, se preciza ca granitele republicii vor fi pazite deopotriva de soldati ceceni si rusi, ca trupele rusesti se vor retrage din fortaretele rebelilor din muntii din sud, ca rebelii ceceni care ocupasera capitala Grozny isi vor preda armele si ca se va infiinta o comisie care va veghea asupra eventualelor nerespectari ale intelegerii.

La data de 17 decembrie 1996, rebelii ceceni au ucis cu focuri de arma sase membri ai Crucii Rosii Internationale, facand cel mai violent atac premeditat asupra acestei institutii de la infiintarea acesteia in 1863. Cinci femei si un barbat au fost ucisi de un grup de ceceni armati care au deschis focul asupra lor in timp ce victimele dormeau in baracile Crucii Rosii. Dupa acest groaznic eveniment nu atat din punct de vedere al numarului de victime, cat din punct de vedere moral (Crucea Rosie venise la fata locului pentru a-i ajuta pe ceceni sa-si refaca viata), institutia a anuntat ca isi va retrage definitiv orice activitati in zona. Primul ministru al Ceceniei, Movladi Udugov, a denuntat atacul si a declarat ca a fost dus la capat de rebeli care cautau sa tulbure procesul de pace cu Rusia si sa submineze alegerile generale programate pentru ianuarie 1997.

Se parea ca de data aceasta situatia politico-militara din Cecenia s-a normalizat. In urma unor alegeri locale controlate de Moscova, in Cecenia a fost ales un presedinte (Maskhadov) si un guvern pro-moscovit, care garanta indeplinirea celor convenite cu puterea politica din Rusia.

Intre timp, situatia din zona s-a deteriorat din nou. Ultranationalistii ceceni, condusi de Shamil Basayev si ajutati de fundamentalismul islamic international, au redeschis lupta, adoptand de data aceasta tactica terorista. Au fost ucise patrule rusesti, au fost doborate numeroase elicoptere militare, s-a trecut la rapire de persoane civile si luari de ostatici. Intre timp insa, in fruntea statului rus a fost ales Vladimir Putin, un fost conducator de baza al serviciilor secrete sovietice. Caracter darz, om cu mana de fier, el a ordonat luarea unor masuri deosebite pentru "pacificarea" Ceceniei. In regiune, s-a introdus un strict si sever control militar. Elicopterele armatei ruse survoleaza neincetat spatiul aerian cecen. Locuitorii orasului Grozny se culca si se trezesc in zgomotul motoarelor.

Shamil Basayev nu cedeaza insa si continua lupta pentru independenta totala a patriei sale. Stirile corespondentilor de presa sunt contradictorii: unii anunta ca Basayev s-a refugiat in statele musulmane vecine, altii afirma ca a fost grav ranit sau chiar ucis. Dar adevarul absolut nu-l stie nimeni, iar actele teroriste continua, ba chiar se inmultesc.


Spre sfarsitul lunii octombrie a anului curent, mass-media transmitea o stire care a zguduit intreaga planeta. Un grup de 50 de teroristi de diverse nationalitati, condusi de un nepot al lui Shamil Basayev, au patruns intr-un teatru din Moscova, luand peste 800 de ostatici si amenintand cu uciderea acestora daca fortele militare ruse nu se retrag din Cecenia.


Dupa trei zile de cosmar si de intense negocieri, trupele speciale ruse, folosind si un gaz neutralizant, patrund cu forta in teatru. Bilantul este tragic: toti cei 50 de teroristi sunt ucisi, dar odata cu ei cad victime si 119 oameni nevinovati, majoritatea pierind sub influenta gazului letal bazat pe anestezicul numit fentanyl, un derivat al opiului.

De la 11 septembrie 2001, omenirea nu mai suferise o asemenea lovitura socanta din partea gherilelor teroriste. Moartea unor civili nevinovati a impresionat profund, intreaga opinie publica si toate organismele internationale condamnand cu tarie metodele inumane folosite de fundamentalistii ceceni. Necedand psihic, avand de partea sa, de data aceasta, si sprijinul moral al tuturor guvernelor statelor civilizate, in frunte cu Statele Unite al Americii, Vladimir Putin a declarat ca Rusia va continua si intensifica lupta necrutatoare impotriva teroristilor ceceni, a terorismului in general.

Conflictul din republica separatista rusa Cecenia, care a inceput in decembrie 1994 si a costat mai mult de 40.000 vieti omenesti, continua.


Gheorghiu Adrian

Cls. a X-a E