Cultura cerealelor pe glob referat







Piscarac Gabriel         Facultatea de Relatii Economice Internationale

GEOGRAFIA AGRICULTURII

CULTURA CEREALELOR PE GLOB

Agricultura reprezinta una dintre cele mai vechi forme de activitate umana si joaca un

rol vital in economia mondiala prin resursele economice asigurate.

Adevarul este ca astazi, ca si in alte perioade ale istoriei noastre, agriculturii ii revine un

rol determinant in dezvoltarea economico-sociala a unei tari agrare si in dezvoltarea, prin preluarea unor activitati din amontele si din avalul productiei agrare - in special, a fabricarii de unelte si prelucrare a produselor de catre tarile puternic industrializate, dar care, din diverse motive, nu au un potential agricol.

Este un lucru cert ca, inca de acum 8 . 10.000 ani i.Chr., civilizatiile din Extremul Orient

(China, India), din Orientul Mijlociu si apropiat (Mesopotamia, Persia, Fenicia), cele din nordul Africii (egiptenii) sau din sudul Europei (Grecia antica, Roma), iar mai tarziu civilizatiile din America precolumbiana (maya, incasa, azteca) au fost civilizatii agricole. Timp de milenii agricultura, alaturi de cresterea animalelor, a constituit unica ocupatie a vechilor civilizatii. De-a lungul timpului au existat o serie de momente cruciale privind evolutia, cele mai semnificative fiind: domesticirea animalelor, inventarea rotii, folosirea fortei animale in cultura plantelor, descoperirea irigatiilor, perfectionarea uneltelor si, mult mai recent, in epoca moderna, aparitia masinilor, chimizarea, imbunatatirile funciare, iar acum implicarea stiintei (ingineria genetica sibiotehnologiile), ceea ce a facut ca agricultura sa constituie in prezent o ramura economica de baza pentru unele regiuni sau state.

Dezvoltarea agriculturii are cauze bine determinate, una dintre ele reprezentand-o

cresterea exploziva a populatiei globului, de care este strans legata problema alimentara.

Agricultura asigura, in primul rand, resursele de hrana ale populatiei Terrei, hrana

pentru zootehnie, materii prime pentru industria usoara (textile, pielarie etc.) si alimentara si concentreaza la nivel global aproximativ 47,5% din forta de munca mondiala., iar in unele tari cu pronuntat caracter agrar (China, Thailanda, India s.a.) populatia ocupata in acest domeniu economic depaseste chiar 70%, pentru multe din aceste tari produsele agricole fiind produse comerciale importante.

Agricultura trebuie sa asigure hrana populatiei globului, dar productia agricola este

inegal repartizata pe diferite zone ale globului, aceasta neomogenitate a productiei,

randamentelor si a fortei de munca agricole fiind determinate de evolutia factorilor naturali si economico-istorici, de dezvoltarea inegala a statelor lumii, de rolul industriei utilajelor agricolesi a stiintei. Acest lucru genereaza si mentine puternice decalaje sub aspectul posibilitatilor de alimentatie. Astfel, vom intalni pe glob numeroase tipuri de regiuni agricole, de la agricultura primitiva pana la regiuni agricole moderne, de mare randament, in care se aplica biotehnologiile cele mai recente.

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version https://www.fineprint.com

2/10 Piscarac Gabriel         Facultatea de Relatii Economice Internationale

Pentru reducerea decalajelor privind posibilitatile de alimentatie, in cadrul Natiunilor Unite a fost creata FAO (Organizatia Mondiala pentru Alimentatie si Agricultura), care este cea mai mare agentie autonoma, ce include 180 natiuni membre, plus Comunitatea Europeana. Obiectivele sale sunt reducerea saraciei si a foametei in lume prin promovarea unei dezvoltari

durabile in agricultura si in mediul rural, ameliorare nutritionala si securitate alimentara. Dintre domeniile in care FAO este activa putem enumera punerea in valoare a teritoriului si a resurselor de apa, productia vegetala si animaliera, investitii, crize alimentare si agricole, etc. In acest sens, la 7 octombrie 1997, Comisia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE ) a elaborat si discutat un proiect de recomandare si un raport asupra situatiei agricole si alimentare, pe plan mondial, in lumina deciziilor Conferintei la varf a Organizatiei Mondiale pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite, care s-a desfasurat la Roma, intre 13 si 17 noiembrie 1996. Printre altele, a fost prezentat paradoxul cu care se confrunta in prezent omenirea: in timp ce regiunile dezvoltate ale lumii cunosc o prosperitate fara precedent, foametea a atins o amploare nemaiintalnita nicicand in istorie in regiunile subdezvoltate. Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura indica existenta a 800 milioane de personae subalimentate, in prezent, cu tendinta probabila de agravare a acestei situatii, ca urmare a faptului ca, in anul 2020, populatia mondiala va spori de la 5,8 la 7,6 miliarde de locuitori.

Alarmati de aceasta situatie si de perspectiva urmatorilor 20 de ani, participantii la

Conferinta la varf de la Roma, din noiembrie 1996, si-au exprimat vointa de a eradica foametea si de a reduce numarul de persoane subalimentate. Productivitatea activitatilor agricole a crescut considerabil, adesea cu un ritm mai rapid decat economia, in ansamblul ei. Agricultura a devenit in prezent o activitate tehnologica de varf si, in tarile dezvoltate, se bazeaza pe metode de productie, prelucrare si comercializare cu o mare investire de capital, folosind pesticide si ingrasaminte. Ca urmare, singura cale posibil de urmat, in tarile cele mai sarace, in care agricultura constituie, de regula, un sector esential al economiei, este adoptarea unei orientari similare cu cea existenta in tarile dezvoltate. In acest sens, APCE a recomandat Comitetului de Ministri sa invite guvernele statelor membre sa repartizeze, cat mai curand posibil, 0,7% din

PNB pentru asistenta agricola a tarilor beneficiare, conform obiectivului stabilit de ONU inca din anul 1970. Subliniind faptul ca ajutorul alimentar extern poate avea efecte negative asupra agriculturii tarilor in curs de dezvoltare, APCE a invitat Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) sa pregateasca o conventie internationala cu privire la libera circulatie si patrundere a alimentelor destinate populatiei civile, in special in cazuri de urgenta, si sa infiinteze o Banca Alimentara care sa coordoneze colectarea, gestiunea si distribuirea ajutoarelor alimentare solicitate de catre organizatiile si institutiile de profil, de diferitele tari aflate in necesitate sau urgenta.

In concluzie, se poate afirma ca agricultura reprezinta una dintre cele mai importante componente ale economiei mondiale, fiind extrem de diversificata in functie de factorii naturali, istorici si, nu in ultimul rand, de cei economico-sociali. Factorii naturali care au un rol determinant in dezvoltarea agriculturii sunt reprezentati de pozitia geografica a tarilor cultivatoare, relief si clima. Pozitia geografica se refera la limitele latitudinale, intre care agricultura se poate dezvolta in mod natural, fara restrictii climatice. Se poate ajunge pana la 65 latitudine nordica in Alaska, 68 - 70 latitudine nordica in Siberia si 50 - 52 latitudine sudica in Patagonia. Dincolo de aceste latitudini ponderea agriculturii este extrem de mica.



PDF created with FinePrint pdfFactory trial version https://www.fineprint.com


Piscarac Gabriel         Facultatea de Relatii Economice Internationale

Relieful reprezinta suportul natural fara de care dezvoltarea agriculturii nu este posibila.Relieful influenteaza in mod direct culturile agricole. Astfel, campiile, deltele, dealurile si podisurile de pana la 1000 m concentreaza peste 80% din terenurile arabile. Culturile agricole se practica si in spatiile montane, pana la inaltimi apreciabile daca clima permite acest lucru. De exemplu, in Muntii Anzi, intre 0 latitudine sudica graul se cultiva pana la 3700 m.

Clima determina o zonalitate a agriculturii pe glob, impartita in trei mari categorii:

zone climatice care permit o agricultura permanenta in climatele intertropicale,

subtropicale umede si temperat oceanice unde se pot obtine intre 2 . 3 recolte pe an;

zone climatice care permit o agricultura sezoniera in climatul temperat cu toate

nuantele sale si in climatul subpolar unde se poate obtine o recolta pe an;

zone climatice care nu permit o agricultura neprotejata sau neirigata cum ar fi zonele

foarte reci si cele aride tropicale.

Peste 60% din suprafata uscatului, adica aproximativ 8,5 miliarde de hectare, insumeaza cele doua tipuri de climate.

Zonalitatea climatica se poate prezenta succint astfel:

climatul ecuatorial (bazinul Amazonului si Zairului, Indonezia, Noua Guinee, etc.) cuprinde culturi specifice, cum ar fi arborele de cauciuc (Malayezia, Brazilia) si de cacao (Nigeria, Ghana, Cote d'Ivoire, Ecuador). Cerealele nu au conditii favorabile de dezvoltare din cauza umiditatii ridicate;

climatul subecuatorial (Podisul Mato Groso, sudul Zairului, nordul Guineei, etc.)

necesita un aport suplimentar de apa in sezonul uscat;

climatul musonic (China, Bangladesh, Thailanda, India, etc.) are precipitatii bogate,alternante si o structura a culturilor in care predomina orezul la care se adauga,printre altele, porumbul si graul;

climatul tropical arid (Sahara, Namibia, Somalia, Podisul Arabiei, centrul Iranului,

etc.) este lipsit aproape complet de precipitatii. Are o agricultura mai semnificativa in

oaze;

climatul subtropical de tip mediteranean (Grecia, Cipru etc.) permite doua culturi pe

an. Este cunoscut prin culturile specifice de citrice si viticultura, alaturi de culturile

cerealiere, printre porumbul si graul;

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version https://www.fineprint.com


Piscarac Gabriel         Facultatea de Relatii Economice Internationale

climatul subtropical musonic (sud-estul Chinei, sudul Japoniei). Se cultiva orez, ceai,

etc.;

climatul temperat are o agricultura diversificata si intensiva. Se cultiva grau, secara,

porumb, orz, ovaz. etc. In aceasta zona se afla tari cu o agricultura intensiva, de mare randament (Canada, SUA, Marea Britanie, Franta, Germania, Olanda) si tari cu un potential funciar ridicat si o agricultura in dezvoltare (CSI, China, Polonia, Romania);

climatul temperat . oceanic (Tarile de jos, Noua Zeelanda, nord-vestul SUA, etc.). Se

cultiva plante alimentare, etc.;

climatul temperat continental de tranzitie (Europa Centrala) ofera conditii favorabile

pentru cerealele de toamna, inclusiv graul si porumbul;

climatul temperat continental (stepele ponto . caspice si central asiatice) constituie

zonele cu cele mai intinse culturi agricole de pe glob, printre cele mai reprezentative

fiind graul si porumbul;

climatul temperat rece (partea centrala a Canadei, Siberia central-sudica, sudul

Americii Latine, etc.) unde culturile nu se practica;

climatul subpolar si polar care afecteaza 1,9 miliarde de hectare de uscat si prezinta

conditii deosebit de vitrege pentru agricultura.

Pe langa regimul termic, o importanta majora o au si precipitatiile, intre aceste doua elemente existand o stransa interconexiune. Datorita diferentelor in ceea ce priveste cantitatea de precipitatii care variaza de la o zona la alta, pentru a suplini deficitul de umiditate din sol (in special in regiunile aride), dar si pentru a spori gradul de intensivizare a productiei, omul utilizeaza sistemele de irigatii. In amenajarea sistemelor de irigatii rolul determinant revine surselor de apa. Volumul anual al apelor meteorice utilizabile pe intregul uscat este apreciat la 38.000 km3, o treime din aceasta cantitate alimentand apele subterane, restul avand utilizari

multiple. Peste 300 milioane de hectare, ceea ce reprezinta 20% din suprafetele cultivate, sunt irigate. La nivel mondial China, India si Pakistanul detin 58% din suprafata irigata. De altfel, ponderea o are continentul asiatic (70%), America de Nord (12%), Europa (10%) si Africa (4%).

Consumul specific de apa este diferentiat in functie de conditiile climatice si tehnologiile

folosite. Accesul la apa dulce nu este dintr-un bun inceput si intr-un mod natural echitabil pentru toate tarile, pentru ca exista o inegalitate in distributia cantitatilor de precipitatii pe suprafata Terrei. Pe Pamant sunt prezente zone aride, chiar si zone hiperaride. Din acest motiv, primele civilizatii agricole au aparut de-a lungul fluviilor (Huang He, Iantze - China, Mekong - Indochina, Gange - India, Nil - Egipt, etc.)

Specialistii hidrologi si meteorologi din diverse organisme internationale atrag atentia de mai multi ani ca noul mileniu va fi marcat de acutizarea crizei mondiale de apa. Cauzele sunt multe: dublarea populatiei globului, care va ajunge la aproximativ zece miliarde in 2050, concentrarea acestei populatii in mari aglomerari urbane, poluarea atmosferei si implicit a apelor, cresterea temperaturii medii cu pana la 3,5 grade etc. Aplicand standardele occidentale, apa consumabila se dovedeste a fi devenit in zilele noastre o resursa naturala critica. Se recunoaste faptul ca multe din cauzele ce au dus la prezenta criza a apei pe glob au la origine un management defectuos al resurselor de apa in numeroase tari din lume, in acele faze ale ciclului apei ce interfereaza cu

activitatile umane. Pentru supravegherea inteligenta si eficienta a diverselor faze ale ciclului apei pe glob a fost infiintat un sistem mondial de observare denumit WHYCOS (World Hydrological Cycle Observing System).

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version https://www.fineprint.com


Piscarac Gabriel         Facultatea de Relatii Economice Internationale





De o importanta deosebita este si solul. Asa cum spunea si JEAN DORST 'Cea mai pretioasa bogate naturala este, fara indoiala, solul' Din pacate, solul nu este ceva inepuizabil. Din cele cinci tipuri de soluri (laterice, castanii de stepe aride, brune de padure si cernozomice,

podzolice, turbo-gleice si aluviale) doar 11% sunt soluri deosebit de fertile, fara restrictii, in timp

ce majoritatea necesita o serie de lucrari speciale, inclusiv lupta impotriva eroziunii care numai in ultimul secol a afectat aproximativ 27% din terenurile arabile. produc 70% din productia mondiala de grau, Asia musonica care produce 90% din productia mondiala de orez, iar America de Nord si Sud asigura 60% din porumbul produs la nivel mondial. De altfel, concentrarea potentialului zonelor cerelariere se poate identifica si pe aceasta arta.

CULTURA CEREALELOR reprezinta pe glob o sursa de baza n hrana populatiei si a animalelor crescute de om, fiind raspandite pe o suprafata de 760 milioane ha, ceea ce reprezinta 50% din terenurile arabile ale planetei noastre. Cu exceptia Antarticei, cerealele se cultiva practic pe toate continentele, chiar daca la nivel mondial repartitia acestora ste influentata de factori ecologici si economico-istorici.

Exista concentrari ale anumitor culturi cerelariere pe continente cum ar fi: Europa si America de Nord care cazut Moderat

Accelerat

Intensiv

Nivel:

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version https://www.fineprint.com


Piscarac Gabriel         Facultatea de Relatii Economice Internationale

Graul este cea mai importanta cereala, datorita calitatilor sale de panificatie. El se

adapteaza la o gama larga de factori naturali (clima, sol), fiind una dintre cele mai raspandite plante de cultura de pe glob. Originar din Orientul Mijlociu si apropiat a fost cultivat pentru prima data in Mesopotamia si Egipt de unde s-a raspandit in Europa inca din neolitic. Cultura relativ pretentioasa (prefera soluri de tip cernoziomic, precipitatii cuprinse intre 300-1000 mm/anual etc.) are ca principala varietate graul comun (se cultiva toamna) si reprezinta baza culturilor de grau (aprox. 90%) si graul de primavara care se cultiva doar in anumite regiuni. Datorita alternantei sezoanelor de cultura recoltarea se face diferentiat. Astfel, in perioada decembrie - ianuarie au loc recoltari in Australia, Argentina, Africa de Sud, februarie - martie: India,martie - aprilie: Orientul Mijlociu, mai: Africa de Sud, sudul SUA, iulie-august: Canada, nordul SUA, Rusia, Europa Centrala si septembrie-octombrie: Scandinavia si nordul Rusiei

Mari zone producatoare de grau pe glob se gasesc in Rusia, in Ucraina, cursul mijlociu al Volgai, nordul muntilor Caucaz; in SUA (statele Dakota, Minessota). In Europa, graul are mare aspandire (Italia, Franta, estul Angliei, in nordul platoului Spaniei, cursul mijlociu al Dunarii (Campia Romana), Republica Moldova. Asia are doua zone importante de cultura a graului in N-E Chinei, in Delta Gangelui si Indului. In America de Sud, terenuri cultivate cu grau sunt in Argentina, Brazilia, Uruguay, Peru, Chile. In Australia graul este cea mai importanta cereala cultivata, detinand 2/3 din terenurile arabile (locul trei pe glob, la export). Dispunerea zonelor cu recolte de grau de vara la nivel mondial arata astfel: Crop

Legenda:

zona partial profitabila zona moderat profitabila zona profitabila

zona foarte profitabila zona neprofitabila zona prohibitiva

Productia mondiala de grau a fost in anul 1996 de 584,874 mil. tone, remarcandu-se Asia

(35%), Europa (21%), America de Nord si Centrala (17,4%), CSI (17,2%), iar ca mari

producatoare pe glob se remarca tarile cuprinse in tabelul si graficul de mai jos.

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version https://www.fineprint.com


Piscarac Gabriel         Facultatea de Relatii Economice Internationale

Tara Productia de

grau

(mii tone) . 1996

China 109,0

S.U.A. 62,0

India 62,6

Franta 35,9

Rusia 34,9

Canada 30,4

Australia 23,4

Germania 18,9

Turcia 18,5

Pakistan 16,9

Sursa: FAO Production Yearbook, vol.50, 1996.

Orezul este o cereala specifica Asiei Musonice, fiind o planta pretentioasa la umiditate si caldura. Necesita un mare volum de munca si sisteme complicate de irigatii in zonele cu precipitatii insuficiente, regiunile cele mai favorabile acestei culturi fiind marile delte si campiile litorale plane (delta comuna Gangelui, Mekong, etc.) xclusiv destinata consumului intern al statelor producatoare, cultura orezului este concentrata in Asia musonica si Madagascar, regiuni ce produc 93% din productia mondiala. arii producatori sunt: China, India, Indonezia, Japonia, Thailanda si Bangladesh. De data mai recenta si de o importanta secundara cultura orezului este prezenta si in restul Africii, Europa Mediteraneeana si cele doua Americi. La nivelul anului 1992 situaia se prezenta astfel: Africa America

de Nord

America

de Sud

Asia Europa CSI Oceania TOTAL

Suprafata

cultivata

(ha)


Productia

(mil.t.)


Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 1994.

Productia de grau 1996 China

S.U.A.

India

Franta

Rusia

Canada

Australia

Germania

Turcia

Pakistan

P r o d u c t ia d e o r e z 1 9 9 2







Africa

America de Nord

America de Sud

Asia

Europa

CSI

Oceania



S u p ra fa t a

c u l t i va t a   ( h a )

P ro d u c t i a

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version https://www.fineprint.com


Piscarac Gabriel         Facultatea de Relatii Economice Internationale

Porumbul este o cereala la fel de importanta ca si graul si orezul, cultivandu-se in zona temperata, chiar si in tipul de clima subtropicala al acestei zone. In emisfera nordica ceasta planta se cultiva pana la paralela de 50_ latitudine nordica, iar in emisfera sudica pana la 40_ latitudinea sudica. Originar din America precolumbiana, unde s-a cultivat in urma cu aproape 7000 de ani, porumbul s-a raspandit cu mare repeziciune datorita utilizarii sale atat in zootehnie sau in industria alimentara, dar si in hrana populatiei. Ca principal cultivator de porumb se evidentiaza SUA, care realizeaza mai mult de o treime din productia mondiala, urmat de China (Marea Campie Chineza) si, cu o pondere mult

mai mica, India si Indonezia. Legenda:

zona partial profitabila zona moderat profitabila zona profitabila

zona foarte profitabila zona neprofitabila zona prohibitiva

Tara

Prod.

porumb

(mil. tone)

% din

productia

global_

S.U.A. 236,0 40,9

China 119,3 20,7

Brazilia 31,9 5,5

Mexic 17,3 3,0

Franta 14,4 2,5

Argentina 10,4 1,8

Africa de Sud 10,3 1,8

Romania 9,6 1,7

Malaiezia 8,9 1,5

Italia 8,7 1,5

Sursa: FAO Production Yearbook, vol.50, 1996

In Africa cel mai important producator este Egiptul si Africa de Sud iar in Europa, unde a ajuns tarziu, dar a gasit excelente conditii - Franta, Italia si Romania si nu in ultimul rand Germania, Grecia, Ungaria, etc. In spatiul CSI ponderea o detine Rusia,

Ucraina si Republica Moldova. Astfel, in anul 1996, roductia mondiala a fost de 576,8 milioane tone, cu repartizarea alaturata. Asa cum rezulta din datele prezentate, cele trei

cereale de baza - graul, orezul si porumbul – ocupa peste 70% din suprafetele mondiale cultivate si au PDF created with FinePrint pdfFactory trial version https://www.fineprint.com


Piscarac Gabriel         Facultatea de Relatii Economice Internationale

o importanta deosebita in economia agrara mondiala.

Dintre celelalte cereale, dar care sunt cultivate pe arii mult mai restranse se pot enumera:

secara, care este o cereala secundara, tipica Europei de Nord, Centrale si de Est. Este o

planta rezistenta la ger (- 20_C) ce se acomodeaza bine la solurile acide din zonele reci. Se

cultiva pe circa 30 milioane de hectare (CSI, Polonia, Germania) si este intrebuintata ca

furaj, in panificatie si in industria alimentara;

orzul si orzoaica se suprapune ca arie de cultura cu graul, diferind de acesta prin perioada mai rapida de germinatie si exigentele termice mai reduse, ceea ce permite extinderea culturilor atat in zone de mare altitudine cat si latitudine (Canada, Suedia). Acestea sunt plante cu largi intrebuintari in industria berii si hrana animalelor, cultivate cu precadere in Federatia Rusa, Ucraina, China, Canada, Germania, Franta si Turcia; In anul 1996 peste 95% din productie a fost obtinuta in zonele temperate, peste 60% fiind realizata de 6 state ex -URSS.

sorgul, care se cultiva intr-un climat cald si umed. Este o planta cu mare rezistenta la eceta. Culturi de sorg se regasesc in Africa (Etiopia, Sudan, Egipt), SUA (ca furaj) si Asia (China, India, etc.);

meiul . care a fost prima cereala cultivata de om (mil.VII i.Chr.) Este o cereala ce nu poate fi folosita in procesul de panificatie si are randamente modeste. Ca si sorgul, are o mare rezistenta la seceta. Se cultiva mai ales in Asia (China, India), Africa (Nigeria, Sudan) si Federatia Rusa;

ovazul . cereala care este mai putin rezistenta la ger si prezinta cerinte de umiditate

relativ reduse. Se cultiva in Rusia, in statele baltice, in SUA si Europa (Germania,

Polonia, Franta), dar intr-un ritm mult mai lent datorita intrebuintarii actuale limitate.

P ro d u c t ia d e p o r u m b 1 9 9 6







S.U.A.

Brazilia

Franta

Africa de Sud

Malaiezia

P ro d u c ti e

p o ru m b   (m i l .

t o n e )

d in p ro d u c ti a

g lo b a l a

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version https://www.fineprint.com


Piscarac Gabriel         Facultatea de Relatii Economice Internationale

Ca o concluzie generala, putem spune ca plantele cerelariere si tot ceea ce deriva din

prelucrarea lor reprezinta o sursa de hrana indispensabila intregii planete. Toate tarile

cultivatoare au inteles acest lucru, iar un potential uman urias deserveste aceasta importanta

ramura a economiei mondiale care este agricultura. Desi exista mari decalaje economice, fiecare

stat sprijina propria cercetare agricola atat pentru satisfacerea nevoilor imediate dar si pentru a

avea surse de export.

Bibliografie:

Simion Teodor : Geoeconomia Terrei (Ed. Domino, Targoviste,1997

Florin. Bran : Geografia resurselor economice (Ed. Atheneum, Bucuresti, 1993)

Bebe Negoescu, Ghe. Vlasceanu : Terra - Geografie economica (Ed. Teora, Bucuresti, 1998)

www. Nationalgeographic.com - Map Source: ESRI and WorldSat ; ESRI ArcAtlas - Our Earth; www.usada. gov

Organizatia Mondiala pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) www.fao.org.

Anuarul statistic al Romaniei, 1994

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version https://www.fineprint.com



loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani