Europa Franta Elvetia



Europa







Portugalia


Natura. Relieful Portugaliei corespunde marginii vestice a vechiului soclu al Mesetei iberice si se prezinta diferentiat de la N la S fl.Tejo. P. nordica este predominant muntoasa, constituita din lanturi paralele (NE-SV) : Serra Marao,Serra de Nogueira,Serra de Caramulo,Serra de Estrela(cu o alt. max. Pico de Serra, 1991m). P sudica este ocupata de campii valurite (Alentjo) si platouri joase, limitate de lanturi muntoase. Partea insulara este constituita din arh. Vulcanice Azore (ins. Sao Miguel, Pico, Foial s.a), aflat la 1500 km V de P.si de Madeira (ins. Madeira, Porto Santo s.a), la 500 km de tarmul african (Maroc). Raurile mai importante:Douro, Tejo, Guadiana s.a vin din Spania. Clima temperat-oceanca, cu temp. relativ uniforme pe litoral si cu amplitudini in interior si cu precipitatii relativ bogate, care scad de la N(2500 mm)la S(1100mm) si de la V la E. Padure atlantica (in special de stejar), pasuni in zona montana mai inalta si in reg. Mai umede, iar in restul tufisurilor de maquis si garriga, fauna fiind cea specifica acestor asociatii vegetale, dar mai saraca decat in Spania.

Populatia. 10 582 000 loc. (1950: 8 400 000; 1980: 9 836 000), natalitatea 11,0%o mortalitatea 9,7%o; pop. urbana 34%. Orasele principale: Porto(327 mii; aglomeratia urbana 559), Amadora (96), Setubal (78),Braga (63), cel mai dens populate sunt orasele Lisabona si Porto (impreuna concentreaza aproape 2/5 din pop.tarii). Culte: catolicism 94%, protestantism, islamism.



Spania


Natura. Predomina relieful de podis si cel muntos (90%din terit.,alt. med.660m, locul 2 in Europa dupa Elvetia ).Principala unitate de relief este Maseta Central, un podis divizat prin lantul muntos central (Sierra de Guadarama, Sierra de Gredos s.a) in platourile Vechii Castilii, in N.,mai inalte (700-1000m)si usor accidentate si platourile Noii Castilii in S. mai joase (700-600m).Meseta Central este inconjurat de o serie de lanturi muntoase: Cordillera Cantabrica, Cordillera Iberica s.a. In SE se desfasoara Cordillera Betica (vf. Mic Mulhacen din Sierra Nevada 3478 m,),iar in NE se afla lantul muntilor Pirinei(alt. max. 3404 in vf. Pico d'Aneto).Insulele Canare (Gran Canaria, Tenerife, La Palma, s.a), aflate in Oc. Atlantic la 100-120km de tarmurile Africi sunt muntoase , de origine vulcanica (alt. max. 3718m).Insulele Baleare (Mallorca,Menorca,Ibiza s.a),aflate la 200 km E de tarmul mediteranean spaniol, au relief muntos.Clima este oceanica in NV (cu precipitatii bogate), mediteraneana in E si S (cu veri calde si secetoase, iernji blande si ploioase), continentala in Meseta Central. Reteaua hidrografica este relativ saraca, principalele cursuri de apa fiind: Duero,Tajo,Guadiana si Guadalquivir, care se varsa in Oc. Atlantic, si Ebro,care debuseaza in Marea Mediterana. Stepa ocupa supr. insemnate in partea centrala , pajistile ierboase sunt dezvoltate mai ales in Pirinei, iar padurea este alcatuita mai ales din specii de stejar si fag, in reg. montane.

Populatia. 39 434 000 loc. (in 1833: 12 300 000; in 1900: 18 600 000; 1960: 30 400 000), natalitate: 10,2%o mortalitate: 8,5%o; populatie urbana 78%. Orase principale(mii loc.):Barcelona(1681), Valencia (777), Sevilla(705),Bilbao(384)s.a.

Spanioli (castilieni cca. 73%, catalani cca.18%, galicieni cca.6%, basci cca. 1,5% s.a);circa 4 mil de spanioli traiesc in srainatate. Culte: catolicism peste 97%, islamism s.a.


Franta


Natura. Cea mai mare tara (ca supr.)din Europa Occidentala, cu doua fatade maritime (Oc.Atlantic si Marea Mediterana), Franta are un relief variat: Muntii Alpi (alt. max. Mont Blanc-4810m),cu vai si relief glaciar tipic (ghetari, lacuri, creste ascutite, vai), in Se, Muntii Pirinei, la granita cu Spania(alt. max. 3404m) si muntii Jura si Vosgi, mai scunzi si mai vechi(alt. sub 1750m)in E, bine impaduriti, carora li se adauga reg. colinare si podisuri: Ardeni in N, Masivul Armorican, Masivul Central dominat de inaltimi vulcanice , in partea central sudica, precum si bazine si culoare depresionare (bazinul Parisului, al Acvitaniei, culoarul Rhonului, campia Alsaciei)si campii litorale (Languedoc, Roussillon, Cascogne).Clima este temperat oceanica cu precipitatii mai bogate in V si in muntii inalti (peste 1000mm anual)si mediteraneana(pecipitatii 500 mm anual) pe litoralul sudic, unde vanturi reci, precum mistralul si tramontanul pot compromite recoltele de citrice. Reteaua hidrografica este densa, legata prinr-un sistem de canale (4600km)si orientata spre Oc.Atlantic (Seine, Loire, Garonne, Moselle, Rhin)si spre Marea Mediterana (Rhone). Exista numeroase lacuri, mai mari fiind:  Le Man-Geneva (522km la granita cu Elvetia), Bourget si d'Annecy.

Populatia. 57 206 000 loc. (1801: 27 350 000; 1901: 38 260 000; 1921: 39 210 000; 1960: 40 260 000), natalitate: 13,3%o, mortalitate 9,2%o,pop urbana 74%.Aglomeratii urbane princiaple(mii loc.): Lion (1262), Marseille(1087), Bordeaux(685), Toulouse(608)s.a. Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana (890 loc/km patrat,2% din suprafata Frantei ,19% din pop. tarii).Culte: catolicism 90%, protestantism,islamism.



Elvetia


Natura. Tara cu cea mai ridicata alt. medie din Europa. Muntii Alpi (alt. medie 1786m, alt max. 4634m vf.Dufourspitze din Monte Rosa). Muntii Jura(alt. medie 890m),situati in NV, se prezinta sub forma unor platouri larg ondulate (alt max. 1679m in vf. Tendre)intre Jura si Alpi se intinde un culuar(20-60km latime), numit Mitteland (580m)regiune de coline si podisuri modelate de eroziunea glaciara. Clima continental temperata , cu ierni reci (media luni ian este de 0grade C) veri moderate si precipitatii medii anuale insumand 800mm. Retea hidrografica bogata drenata de patru mari: M. Nordului(Rhinul cu afl. sau Aar), M. Neagra(Innul, agl al DUnarii), M. Mediterana (Rhonul)si M. Adriatica(Ticino, afl. al Padului).Are peste 1000 de lacuri naturale, remarcandu-se cele tectono-glaciare. Vegetatia naturala cuprinde padurea temperata, etajata pe verticala, si pajisti(la peste 2500m alt)

Populatia. 6 872 000 loc. (1850: 2 392 000; 1900: 3 314 000;1950: 4 714 000), natalitate:12,6 %o, mortalitate 9,2%o; pop. Urbana 60%.Orase principale(mii loc, a doua cifra se refera la aglomeratia urbana):Zurich (341;835), Basel (171;361),Geneve(167;381),Lausanne(123;260)s.a. Elvetieni de limba germana 65%, franceza 18%, italiana 10%, retromana. Peste ¾ din pop. Este concentrata in Mitteland.Culte: catolicism 48%, protestantism 44% s.a.