MEDIUL TROPICAL si Amplitidinile termice anuale, Precipitatii referat








MEDIUL TROPICAL




(semiarid si arid)



Climatele semiarid si arid, de la latitudini tropicale, au numeroase trasaturi caracteristice comune. Tipul semiarid face tranzactia de la climatul arid catre climatele mai umede. Principala caracteristica distinctiva a acestor tipuri de climat consta in lipsa aproape totala sau insuficienta precipitatiilor. Geografic ele sunt centrate aproximativ la 20 - 25 C latitudine nord si sud, unde actioneaza cu precadere masele de aer din atmosfera inalta a zonelor subtropicale.

Chiar si in regiunile unde apar depresiuni barice datorate incalzirii excesive a suprafetei terestre si aerului din troposfera inferioara,stratul de convectie ramane subtire, puternicele inversiuni termice din troposfera superioara ramanad atotstapanitoare si extinzand conditiile aride pana la latitudinea alizeelor.

Principalele regiuni de clima tropicala arida sunt situate in nord – vestul Mexicului si in lungul coastelor vestice ale Republicii Peru si partii nordice a Republicii Chile, in Africa de Nord (Sahara) si Arabia, in sud – estul Iranului si jumatatea sudica a Pakistanului, in vestul Indiei si in Australia Centrala si Vestica.

Regiunile cu climat tropical semiarid au o dezvoltare mai mare in Africa, unde se intind sub forma a doua zone care marginesc la nord si la sud desertul Sahara, precum si a unei zone de forma neregulata care se intinde la nord si la vest de pustiul Kalahari (in Angola, Namibia, Zambia, Botswana si Republica Africa de Sud). Pe continentul asiatic, climatul tropical semiarid se dezvolta in zona muntoasa din Peninsula Arabia, in cea mai mare parte a Iranului si in parti insemnate din Pakistan si India. In Australia zona tropicala semiarida margineste la nord si la est Marele Desert Australian. America de Nord cunoaste aceste conditii climatice in Podisul Mexican, iar America de Sud in Brazilia, la nord de Capul Sao Roque.

In regiunile tropicale aride precipitatiile aproape lipsesc, din cauza uscaciunii aerului si marii inaltimi a nivelului de condensare. Convectia ascendenta, care ia nastere datorita supraincalzirii aerului, nu reuseste sa atinga acest nivel, dar provoaca adesea vartejuri puternice care ridica la inaltimi apreciabile coloane imense de praf si nisip. Rareori ciclonii formati pe frontul polar (temperat) patrund in regiunile tropicale, dand nastere unor averse puternice de ploaie, care umplu vaile seci cu torenti vijeliosi si fac sa apara o vegetatie efemera, grabita parca sa-si incheie ciclul vegetativ inainte ca rezervele de umezeala sa se fi terminat. Asemenea averse pot sa apara o data la mai multi ani sau la mai multe decenii. Se intelege deci ca mediile anuale ale cantitatiilor de precipitatii sunt sub 200 mm si pot cobori chiar pana la 0 mm, cum s-a intamplat la Calama (oras in interiorul Republicii Chile, situat la altitudinea de 2264 m), unde de-a lungul timpurilor istorice nu s-a semnalat nici o ploaie.

Conditiile de ariditate specifice deserturilor tropicale sunt accentuate in regiunile desertice litorale, care se afla sub influenta curentilor oceanici reci. Fenomenul se datoreaza temperaturilor mai coborate ale apei si aerului de deasupra curentilor reci, care se opun convectiei termice ascendente, favorizand, dimpotriva, descendenta aerului si predominarea totala sau cvasitotala a timpului senin. El este propriu desertului Sonora, influentat de curentul rece al Californiei, deserturilor Peru si Atacama, infulentate de curentul rece al Perului (sau Humboldt), Saharei de Vest, aflata sub influenta curentului Canarelor si desertului Namib, influentat de curentul Benguelei. Exemplul mentionat, al localitatii Calama de la periferia desertului Atacama, cel al localitatii Arica, din nordul statului Chile, unde in 43 de ani s-a inregistrat o medie anuala a precipitatiilor de numai 0,5 mm, cel al orasului Iquiqe (situat pe litoralul desertului Atacama), in care media anuala este de numai 3 mm, cel al localitatii Walvis Bay (situata pe tarmul Oceanului Atlantic in desertului Namib) unde media anuala este de 30 mm si multe altele, costituie dovezi graitoare ale influentei graitoare ale influentei curentilor reci asupra reducerii pana la disparitia aproape totala a precipitatiilor atmosferice.

Aceasta nu inseamna ca, in interiorul continentelor, ariditatea nu pate fi pe alocuri aproape la fel de severa. Dovada precipitatiilor medii anuale, insumand numai 1mm, inregistrate in localitatea egipteana Luxor. Uneori, ploile, si asa destul de rare, nu ajung pana suprafata terestra, picaturile evaporandu-se in cadere din cauza temperaturilor extrem de ridicate ale aerului.

Ploile fiind absolut intamplatoare, se intelege ca nebulozita-

tea are valori extrem de reduse, iar Soarele straluceste aproape tot timpul cat acest lucru este astronomic posibil. Drept urmare suprafata terestra, mai ales cand este acoperita cu nisip, se incalzeste excesiv, atingand chiar temperaturi de 80 C. Dimpotriva, noaptea, lipsa valorilor de apa si a norilor determina cresteri exceptionale ale intensitatii radiatiei efective, ceea ce permite racirea suprafetei terestre, uneori pana la valori de 0 c.

Incalzirile si racirile de la nivelul suprafetei terestre se rasfrang si asupra aerului de deasupra, in regiunile cu climat tropical arid iregistrandu-se valori termice absolut extrem de mari.

Temperaturile, anuale sunt cuprinse obisnuit intre 20 si 28 C (21,6 C la El Golea in Sahara algeriana si mai scazute datorita cresterii altitudinii (19,1 C Windhoek in Namibia) sau influentei curentilor oceanici reci (16,6 C la Walvis Bay, pe tarmul desertului Namib).

Amplitidinile termice anuale se cifreaza de regula intre 22 si 25 C (la Jacobabad luna cea mai rece, ianuarie, inregisrand 15 C, iar luna cea mai calda, iunie, 37 C, iar la El Golea 9 si, respectiv, 34 C). In regiunile tropicale aride cu altitudini mai mari diferentele scad pana la 10 C (la Windhoek lunile cele mai reci, iunie si iulie, iregistreaza 13 C, iar cele mai calde, noiembrie, decembrie si ianuarie, 23 C), iar in cele aflate sub influenta curentilor oceanici reci, pana 5 C (Walvis Bay temperaturile medii lunare variaza intre 14 si 19 C).



Spre deosebire de regiunile desertice joase, cu temperaturi extrem de ridicate si precipitatii neinsemnate, in cele cu relief inalt (Muntii Ahaggar si Tibesti din Sahara, Muntii Hijas din Arabia Saudita, Muntii Ymenului, Muntii Macdonnel si Musgrave din Desertul Australiei etc.), temperaturile scad, iar cantitatiile de precipitatii cresc apreciabil (la Windhoek, de pilda, ele ele sunt de 375 mm pe an). Sursa acestor precipitatii este, ca si in deserturile inconjuratoare, trecerea rara a ciclonilor. In regiunile cu climat tropical semiarid valorile termice sunt relativ asemanatoare cu cele din deserturile tropicale. Ba mai mult, maxima termica absoluta a planetei Pamant s-a inregistrat in regiunea cu climat tropical semiarid din nordul Libiei. Ea a fost de 58 C si s-a produs in ziua de 13 septembrie 1922 in orasul Al’Aziziyah, situat la 50 Km sud – est de Tripoli. Valoarea respectiva depaseste cu 13,5 C temperatura maxima absoluta inregistrata pe teritoriul Romaniei.

Desigir, la periferiile mai inalte, si cu latitudini mai mari, temperaturile scad, dupa cum la periferiile dinspre regiunile cu climat intertropical alternativ, mai apropiate de ecuator, amplitudinile termice diurne si anuale se diminueaza.

Cat despre precipitatii, acestea nu sunt intamplatoare ca in deserturile tropicale, ci au o distributie sezoniera bine conturata. La periferiile dinspre regiunile subtropicale ale yonelor cu climat semiarid, precipitatiile sunt aduse in timpul iernii de ciclonii latitudinilor medii care inaiteaza spre tropice. La periferiile dinspre ecuator, dimpotriva, ploile cad vara si sunt determinate de activitatea frontului tropical. Perioadelor ploioase li se asociaza scaderi usoare ale temperaturii aerului.

Ca urmare a marii uscaciuni si a amplelor variatii termice diurne, in regiunile cu climat tropical arid are loc o intensa dezagregare a rocilor, landsaftul specific fiind cel al deserturilor de nisip sau piatra. Vegetatia, efemera, este legata de ploile sporadice. Ea are caracter permanent numai in oazele cu apa freatica putin adanca si este in general cultivata.

In deserturile litorale, scaldate de curenti oceanici reci, ceturile frecvente si temperaturile ceva mai scazute, care diminueaza deficitul de saturatie din aer, fac posibila cresterea si dezvoltarea catorva forme interioare de vegetatie, in ciuda lipsei aproape totale a precipitatiilor.

Catre si in regiunile cu climat samiarid deserturile se transforma in semidesrturi si trec, treptat, in stepele uscate de vegetatie ierboasa xerofila, care ingaduie populatiilor autohtone sa practice cresterea animalelor (capre, oi).



BIBLIOGRAFIE :Climatele Pamantului - Teodor Ioan








Referat la geografie


Tema : Mediul tropical





Marin Stefania Raluca


Clasa a XI – a C


























Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani