Modificarile peisajelor geografice referat





Modificarile peisajelor geografice



Mineritul aduce mari modificari in peisajul geografic. Saparea de galerii poate pricinui surpari care apar ca niste incizii in teren. Asemenea surpari au pricinuit dezastre, cum a fost cel de la Elm (Elvetia), in 1881, care a pus bazele cercetarii deplasarilor de teren. Unele ocne parasite, au dat prin surpare, un relief specific, cum se poate vedea la nord de Targu Ocna, cu hauri in forme de doline sau cu lacuri sarate ca la Ocna Sibiului, folosite in scop terapeutic.




Haldele de steril ce se inalta in apropierea exploatarilor miniere aduc adesea modificari insemnate in peisaj, acestea luand dimensiunile unor coline. Ele pericliteaza adesea imprejurimile. In octombrie 1966, la Aberfan (Marea Britanie), o surpare a unei asemenea gramezi de zgura si carbune a produs o impresionanta catastrofa: halda a alunecat peste o scoala din apropiere, omorand 143 de persoane, in majoritate elevi.

Exploatarile sub cerul liber (in cariera), cu decopertarea stratelor neproductive de deasupra, care pot atinge zeci de metri grosime, schimba radical aspectul locurilor, distrugand in primul rand solul fertil. La adancimi mai mari se sapa in palnie, cum se procedeaza la multe exploatari cuprifere in Utah (U.S.A.), la cele din Shaba (Zair), din Zambia etc. Gropile acestea imense raman marturie distructiva peste veacuri, dupa ce exploatarile s-au incheiat, producandu-se surpari, siroiri si acumulari de ape cu mineralizatie extrema. La fel padurile de sonde creeaza peisaje specifice si chiar aglomerari urbane in vecinatate.

Industria moderna este rezultatul unei transformari radicale a vechii industrii mestesugaresti, impulsionata de masinism, de noi surse energetice, indroduse de aplicarea tehnicii in proces rapid (de unde vine expresia de 'revolutie industriala ). Daca in Anglia aceasta incepea in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in Franta ea isi are inceputurile in prima jumatate a secolului al XIX-lea (odata cu aparitia motoarelor cu vapori si a cailor ferate), iar in alte tari vest si central-europene abia in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Legata la inceput de baza de materii prime si energetice (de unde aglomerarea initiala a industriei grele in cuprinsul bazinelor de huila din Ruhr, Silezia superioara, Anglia centrala, Pennsylvania etc.),

industria a putut sa se deplaseze in secolul nostru in cuprinsul sau vecinatatea marilor orase, sprijinita de energia electrica. A existat o etapa de amplasare a industriilor in munti, langa hidrocentrale (de pilda in Alpii francezi, in Alpii italieni). Cand dupa primul razboi mondial se gaseste mijlocul de transport al curentului electric la distanta, prin linii de inalta tensiune, se produce o noua invazie a industriilor in marile orase din campie (Paris, Milano, Londra, Moscova etc.). Dupa cel de-al doilea razboi mondial apare o noua aglomerare a industriilor, cea portuara, indeosebi a ramurilor ce consuma materii prime aduse pe mari (petrol, minereu de fier, concentrate neferoase etc.). Se dezvolta puternic marea centura industriala de pe tarmul estic al S.U.A., cea din majoritatea porturilor japoneze, marile rafinarii de petrol de pe tarmurile Angliei, Germaniei, Frantei de vest si Italiei de sud.

Sprijinita astfel in dezvoltarea ei, industria s-a extins teritorial, independent de sursele energetice sau de cele de materii prime; a trecut de marile aglomerari urbane in suburbiile acestora, apoi in micile orase si chiar in mediul rural.

In prezent, in multe tari dezvoltate ale lumii, industria s-a generalizat in teritoriu. Dar aceasta a atras dupa sine mari transformari in peisajul geografic al locurilor, in modificarea functiilor economice ale multor regiuni, in deplasarea fortei de munca rurale spre diferite centre, cu consecinta urbanizarii in ritm rapid a multor tari din lume.



Schimbarile de peisaj geografic se datoresc faptului ca mai toate ramurile industriale consuma multa apa, de unde necesitatea aductiunilor pe conducte ori a crearii unor mari lacuri de acumulare in apropiere. Industriile au nevoie de materii prime, de unde construirea unor retele de transport (feroviare, rutiere, subterane sau aeriene, conducte pentru petrol si gaze naturale, cabluri electrice etc.). A aparut necesitatea cazarii fortei de munca in apropiere, de unde constructiile de locuinte, de localitati-dormitor in vecinatate ori inmultirea mijloacelor de transport in comun de pe anumite areale inconjuratoare spre centrul industrial, zeci de mii de muncitori deplasandu-se spre aceste centre. Toate schimba radical peisajul unor orase, care se dezvolta vertiginos.

Dar apar si noxele atmosferice ori poluantii apelor. Praful de ciment se asterne pe acoperisuri, pe frunzisul arborilor si desigur in plamanii oamenilor. Furnalele si otelariile raspandesc in aer praf cu diferite compozitii, iar industria chimica precum si termocentralele degaja in imprejurimi fum, praf si gaze toxice.

Dar sunt si alte particule ori gaze aruncate in atmosfera, care nu se vad; li se simte uneori mirosul. Ele se fac vizibile numai cand atmosfera este incarcata de vapori, sub forma unor ceturi innecacioase (smog). La Londra, oras vestit pana nu demult pentru ceturile cu smog, analizandu-se continutul aerului intr-o asemenea perioada (5-8 decembrie 1952), s-au gasit un procent de anhidrida sulfuroasa de 10 ori mai ridicat decat in vreme obisnuita si particule de praf in suspensie, cu o densitate de 4,5 miligrame la m³. Peste 4000 de persoane au decedat in marele oras din cauza smogului in aceste zile, se mai adauga, in diferite centre industriale, si alte emanatii (foarte nocive sunt cele de la topitoriile de plumb ori de alte metale neferoase). Asa se explica extensiunea tot mai mare de anemii, de boli cardiovasculare, de afectiuni ale aparatului respirator, de malformatii la nou-nascuti etc. In multe centre industriale, gazele din continutul aerului, indeosebi acizii, provoaca pana si coroziunea zidurilor caselor si chiar ciuruirea metalelor. In vremea din urma, tot mai raspandite sunt ploile acide, care fac sa se usuce frunzele arborilor.

Deversarile de reziduuri si chimicale in apele curgatoare sau chiar infiltrarile acestora in apele freatice au provocat disparitia faunei din multe rauri; acestea nu mai transporta ape curate, ci curenti de ape cu reziduuri urate si rau mirositoare.

Mari lacuri, care atrageau odinioara multi turisti in statiunile elegante de pe margini, sunt poluate in diferite gradatii. Lacul Leman de langa Genova a devenit, dupa expresia unor cercetatori, o adevarata 'cloaca de substante azotoase organice, de reziduuri de canalizare, de bacterii primejdioase. Folosindu-se detergenti pentru inlaturarea mirosurilor si bacteriilor, viata dispare in asemenea ape murdare (de exemplu lacul Erie, intre S.U.A. si Canada).













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani