LEGALITATEA INFORMATICA referat






3. CADRUL LEGAL SI INSTITUTIONAL


3.1. Cadrul legal

Un obiectiv important al Strategiei este transpunerea si implementarea Societatii Informatice precum si incurajarea initiativei private in domeniu.



Pana in prezent, sub aspect legislativ, s-au realizat progrese in implementarea societatii informatice. Astfel, s-au elaborat si aprobat un numar de acte normative, care reprezinta transpunerea directivelor si deciziilor, care trebuie implementate: acordul general pentru comertul cu servicii, prin care se adopta liberalizarea serviciilor si retelelor de telecomunicatii, inclusiv un calendar de implementare pentru acest proces. Exista un numar mare de servicii care sunt deja liberalizate, cum ar fi transmisiunile de date si furnizarea de servicii Internet, serviciile cu valoare adaugata, telefonia mobila celulara, instalarea si operarea retelelor de cabloviziune etc. Ultimele restrictii, cu privire la telefonia vocala si la furnizarea de circuite inchiriate au fost ridicate incepand cu 01 ianuarie 2003, moment in care s-a consemnat liberalizarea completa a pietei serviciilor si retelelor de telecomunicatii.

In anii 2001 - 2002 s-au adoptat o serie de acte normative menite sa liberalizeze si sa impulsioneze dezvoltarea unui sector TIC robust si eficient, cat si pentru dezvoltarea serviciilor specifice Sistemului Informatic in beneficiul cetatenilor. S-a urmarit realizarea urmatoarelor obiective:

reglementarea, dezvoltarea infrastructurii si serviciilor de comunicatii:

Ordonanta Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor;

Ordonanta Guvernului nr. 527/2002 privind accesul la retelele publice de comunicatii electronice si la infrastructura asociata, precum si interconectarea acestora;

Legea nr. 527/2002 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la retelele de comunicatii electronice si la infrastructura asociata, precum si interconectarea acestora;

Ordonanta Guvernului nr. 18/2002 privind functionarea sistemului national unic pentru apeluri de urgenta.

dezvoltarea comertului electronic conform:

Legea nr. 455/18.07.2001 privind semnatura electronica, bazata pe Directiva 1199/93/EC;

Normele tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica;

Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic, bazata pe Directivele 90/619/EEC, 97/7/EC, 98/27/EC si 2000/31/EC;

Normele metodologice pentru aplicarea legii comertului electronic.

In elaborarea acestor acte normative s-a urmarit concordanta cu Directivele Europene din domeniul Societatii Informatice. S-au stabilit standarde, s-au clarificat conceptele de produse si servicii, furnizori si clienti, procese de achizitie in contextul Societatii Informatice, si s-a abordat problematica protectiei datelor personale si a protectiei consumatorului, facilitandu-se introducerea si utilizarea semnaturii electronice si dezvoltarea comertului electronic. De asemenea, s-a tinut cont de conditiile de securitate ale tuturor proceselor si sistemelor implicate.

Se va incuraja si se va sustine crearea unui cod de conduita in comertul electronic. Acest cod trebuie armonizat cu initiativele europene din domeniu pentru a contribui la cresterea increderii cetatenilor si mediului de afaceri in utilizarea tehnologiei informatiei si a comunicatiilor.

servicii pentru cetateni si mediul de afaceri

Pentru dezvoltarea si generalizarea unor aplicatii care sa contribuie la perfectionarea si simplificarea relatiilor cetatenilor si agentilor economici cu administratia publica, s-au elaborat urmatoarele legi:

Legea nr. 468/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice;

Legea nr. 291/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2002 privind incasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale;

Ordonanta Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cartilor electronice de identitate;

Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 69/2002 (proiect)

- crearea unei Societati Informatice mai sigure.

Noile tehnologii informatice au propriile vulnerabilitati, cu consecinte economice si sociale importante. In concordanta cu initiativele europene, se impune adoptarea unor masuri compatibile de combatere a infractiunilor digitale. S-au adoptat urmatoarele acte normative:

Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. In elaborarea acestei legi s-au avut in vedere prevederile Directivelor europene 95/46/EC si 97/66/EC.

Legea nr. 676/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul telecomunicatiilor. S-au reglementat probleme ca: interceptarea mesajelor transmise, regimul jurnalelor (inregistrarea traficului Internet), gradul de anonimat al accesului on-line.

Pentru asigurarea securitatii sistemelor si serviciilor specifice societatii informatice, se afla in faza de proiect Legea privind prevenirea si combaterea criminalitatii informatice.

In perspectiva se va aborda si problematica continutului cu caracter nelegal. In acest sens se are in vedere elaborarea unor acte normative care sa trateze aceste aspecte si sa le reglementeze in conformitate cu prevederile Consiliului Europei. Securitatea imbraca doua aspecte importante: securitatea informatiei si securitatea infrastructurii. Se au in vedere un set de standarde si proceduri de audit a securitatii sistemelor, precum si un portal care sa permita raportarea incidentelor cu privire la securitatea sistemelor informatice.

Ca si in cazul comertului electronic, masurile legislative trebuiesc insotite de masuri non-legislative, incluzand incurajarea cooperarii intre consumatori, principalii jucatori din sector si organismele statului in sensul sporirii securitatii, incurajarea cercetarii pentru reducerea vulnerabilitatilor sistemelor.

- asigurarea accesului la Internet a persoanelor in varsta si a persoanelor cu dizabilitati.

In conformitate cu initiativele europene, sunt in curs de elaborare norme care sa contribuie la imbunatatirea accesului persoanelor in varsta si a persoanelor cu handicap la Internet. S-au avut in vedere urmatoarele:

* standarde ce definesc structura, design-ul si continutul paginilor web ce faciliteaza accesul Internet pentru categoriile respective;

* standarde pentru dispozitivele periferice asociate;

* procesul de audit asociat;

* incurajarea dezvoltarii unei culturi de tip 'acces pentru toti'.

dezvoltarea altor servicii specifice societatii informationale, intre care:

elaborarea de standarde privind invatamantul la distanta;

* reglementarea regimului cartilor electronice de identitate in directia utilizarii acestora pentru accesul la serviciile in slujba cetateanului prestate de administratia locala si centrala, precum si pentru asigurarile sociale, votul electronic;

* reglementarea regimului cardurilor pentru efectuarea platilor electronice etc.

* sprijinirea dezvoltarii unui cod de conduita pentru furnizorii de servicii Internet;

* dezvoltarea unor reglementari tehnice pentru aplicatiile e-Government, care sa respecte standardele si reglementarile internationale privind arhitectura si interconectarea sistemelor, schimbul de informatii;

elaborarea cadrului legal si de reglementare a regimului platilor electronice si a banilor electronici.

- restructurarea si stimularea investitiilor in sectorul TIC, prin:

* Decizia guvernului privind strategia de privatizare a companiilor TIC din portofoliul statului. Privatizarea acestor companii va avea loc prin vanzarea partilor companiilor detinute de stat exclusiv investitorilor strategici, care au ca obiect principal de activitate TIC;

* Cumparatorii, ca si succesorii lor, trebuie sa pastreze desfasurarea de activitati TIC cel putin 5 ani;

* Realizarea cadrului legal pentru privatizarea companiilor de stat si stabilirea unei strategii coerente de privatizare si a pedepselor pentru nedesfasurarea de activitati TIC ca activitati principale.

In plus, atat societatile de TIC, cat si alte societati din categoria IMM beneficiaza de o serie de facilitati privind scutiri de taxe vamale, taxele pe profit, stimularea exportului, obtinerea de credite etc.

Stimularea investitiilor in domeniul TIC beneficiaza de asemenea de legislatia generala, in vigoare privind zonele defavorizate, parcurile industriale si parcurile tehnologice.



Dinamismul sectorului de activitate va implica reconsiderarea si actualizarea periodica a planurilor de actiune.


















3.2. Cadrul institutional

In prezent, cadrul institutional privind promovarea Societatii Informatice cuprinde:

- Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei - infiintat prin Hotararea Guvernului nr. 271/2001

Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei este alcatuit din: primul-ministru - presedinte; ministrul finantelor publice; ministrul administratiei publice; ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului; ministrul educatiei si cercetarii; ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei; ministrul delegat la Ministerul Educatiei si Cercetarii - pentru activitatea de cercetare; secretar de stat la Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei - secretar.

Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei are urmatoarele atributii principale:

a) stabilirea directiilor strategice pentru trecerea la Societatea Informaica;

b) aprobarea proiectelor directoare si a bugetelor anuale aferente acestora, din domeniul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, ale institutiilor publice, astfel cum sunt definite in Legea nr. 72/1996 privind finantele publice, si ale companiilor / firmelor nationale sau ale societatilor comerciale la care statul este actionar majoritar;

c) aprobarea si coordonarea proiectelor mai mari de 100.000 euro, din domeniul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, ale institutiilor publice, astfel cum sunt definite in Legea nr. 72/1996;

d) aprobarea proiectelor mai mari de 100.000 euro, din domeniul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, de care beneficiaza companiile / societatile nationale sau societatile comerciale la care statul este actionar majoritar;

e) aprobarea proiectelor din domeniul comunicatiilor si tehnologiei informatiei care necesita garantii guvernamentale.


Pentru completarea cadrului institutional in anul 2002 s-au mai infiintat:

- Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (Hotararea Guvernului nr. 180/2002) - ca institutie publica cu personalitate juridica, finantata integral din venituri extrabugetare, cu atributii de supraveghere si control a activitatilor din domeniul comunicatiilor, precum si implementarea la nivel national a proiectelor de administratie electronica, in conformitate cu strategia nationala in domeniul tehnologiei informatiei, gestionarea frecventelor radioelectrice cu atribuire neguvernamentala, monitorizarea spectrului de frecvente radioelectrice cu atribuire neguvernamentala, controlul tehnic si certificarea conformitatii cu normele tehnice din domeniul comunicatiilor electronice, postei, audiovizualului si tehnologiei informatiei, supravegherea si controlul activitatilor desfasurate prin mijloace electronice, operarea Sistemului electronic de achizitii publice si implementarea la nivel national a proiectelor de promovare a administratiei electronice.

- Comisia de supraveghere a functionarii Sistemului electronic de achizitii publice (Hotararea Guvernului nr. 179/2002) pentru exploatarea eficienta a Sistemului electronic de achizitii publice, respectiv analiza si evaluarea functionarii acestuia, asigurarea respectarii principiilor liberei concurente, eficientei utilizarii fondurilor publice, transparentei, tratamentului egal si confidentialitatii operatiunilor, solutionarea sesizarilor cu privire la functionarea Sistemului electronic de achizitii publice, validarea regulilor si procedurilor stabilite de operatorul acestui sistem.

- Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (Ordonanta de Urgenta nr. 79/2002) - pune in aplicare politica nationala in domeniul comunicatiilor electronice si al serviciilor postale; protejeaza drepturile si interesele utilizatorilor de servicii si retele de comunicatii electronice si de servicii postale, in ceea ce priveste transparenta furnizorilor fata de utilizatori relativ la tarife si conditiile de utilizare a serviciilor


3.3. Asigurarea resurselor

Pentru a sprijini dezvoltarea si implementarea Societatii Informatice se vor aloca resurse financiare specifice, atat pentru realizarea de proiecte, cat si pentru activitati de cercetare-inovare.

- initierea, lansarea si finantarea unor proiecte TIC in aplicatii si sisteme de interes national si a unor programe de cercetare-dezvoltare.

* Lansarea si finantarea de proiecte prioritare de interes national pentru dezvoltarea infrastructurii si aplicatiilor cu impact economico-social                           

* Lansarea si finantarea de proiecte pilot pentru teme de interes larg (e-Europe+)        

* Finantarea unui program national de cercetare-inovare pentru dezvoltarea Societatii Informatice

* Proiecte din domeniul Societatii Informatice rezultate din strategiile sectoriale ale unor institutii

Aceste proiecte vor fi deschise atat pentru institutii de cercetare cu capital majoritar de stat, cat si pentru companii private.

In acelasi timp, se va incuraja atragerea de fonduri din surse externe, precum si participarea specialistilor in proiecte internationale:

Programul 'e-content' al Comisiei Europene 'e-content', ce are trei directii principale de actiune:

- Imbunatatirea si dezvoltarea utilizarii informatiilor din sectorul public;

- Stimularea productiei de continut informational intr-un mediu multicultural si multilingv;

- Intensificarea dinamicii de dezvoltare a pietei de continut digital.

Proiectele dezvoltate pe structura acestor linii directoare trateaza continutul digital al documentelor ca pe surse indispensabile de informatii din sfera de cuprindere a administratiei centrale si locale. Totodata transpunerea in format electronic a continutului materialelor din mediile culturale reprezinta un deziderat actual important. De asemenea, se urmareste crearea unei culturi a informatiei prin constientizarea mediilor culturale asupra avantajelor folosirii tehnologiilor societatii informatice.

In acest sens se preconizeaza conectarea bibliotecilor, muzeelor si teatrelor la reteaua Internet, precum si crearea de biblioteci virtuale si de librarii virtuale (e-librarii).

Programul 'IST' al Comisiei Europene, dedicat tehnologiilor Societatii Informationale ce face parte din Programul-cadru 6 de cercetare-dezvoltare. Acest program are patru directii principale de actiune:

- Dezvoltarea tehnologiilor din Societatea Informatica care raspund unor provocari majore, sociale si economice, incluzand tehnologii sigure si de incredere;





- Dezvoltarea infrastructurii de comunicatii si informatii cu caracteristici de usurinta in exploatare, mobilitate si interconectare globala, pentru acces de oriunde si oricand, si furnizarea de aplicatii si servicii viabile;

- Utilizarea materialelor miniaturizate, moleculare, cu scopul incorporarii de inteligenta in obiectele de fiecare zi, in componente si microsistemele din mediul inconjurator;

- Dezvoltarea tehnologiei cunoasterii si a interfetelor client inteligente, care permit interactiunea personalizata si intuitiva cu continutul digital.

Asigurarea securitatii retelelor si a tranzactiilor prin aceste retele este o cerinta esentiala pentru tranzactiile din sectoarele economice care se bazeaza, pe servicii de tip Internet. Proiectele ce au ca actiune introducerea tehnologiilor de securizare si criptare in administratia publica locala, promovarea cartelelor inteligente 'smart card' pentru securizarea accesului, plati electronice, folosirea cartelelor magnetice sunt de aceea prioritare. Cartea electronica de identitate va reprezenta o aplicatie de implementare a noilor tehnologii de tip 'smart card' si contine datele personale de identificare ale cetateanului, semnatura digitala, certificat digital, precum si licenta de conducere auto, certificatul de asigurare sociala, cartea de alegator.

Una dintre directiile prioritare o constituie si dezvoltarea industriei nationale de produse si servicii, iar in acest context se doreste largirea capacitatii de realizare a sistemelor de calcul, sistemelor de transmisie a datelor, vocii si imaginii, sistemelor de programe, servicii si aplicatii specifice.

Programul IDA al Comisiei Europene, dedicat schimbului de date intre administratii publice. Acest program are urmatoarele obiective principale:

- Implementarea sistemelor de tip e-democratie si e-guvernare;

- Definirea de politici europene cu privire la informatia digitala;

- Realizarea unui portal european pentru informatii si servicii;

- Definirea principiilor de organizare si cautare a informatiilor publice din UE si statele candidate referitoare la cadrul legislativ si de reglementari;

- Definirea unui sistem de votare prin mijloace electronice;

- Realizarea de cercetari de piata pentru servicii electronice destinate IMM-urilor;

- Promovarea schimbului de experienta cu privire la cele mai bune practici de servicii electronice pe plan international.

In vederea realizarii acestor obiective trebuie sa se realizeze interoperabilitatea sistemelor informatice existente, o buna calitate a serviciilor si monitorizarea feedback-ului dupa lansarea proiectelor in exploatare.

Programul Comisiei Europene 'Safer Internet Action Plan', destinat abordarii problematicii continutului ilegal si injurios promovat prin Internet.

Acest program s-a lansat ca raspuns la controversata problema a continutului ilegal si injurios de pe Internet. In acest scop s-a realizat o legatura stabila intre utilizatori si dezvoltatorii de aplicatii software pe fundalul politicilor UE.

Companiile private din domeniu, institutele de cercetare, institutii din mediul academic si universitar, precum si institutii guvernamentale, pot participa cu propuneri de proiecte, care in urma unui proces de evaluare, pot primi finantari integrale sau partiale din fonduri comunitare. Astfel, aceste programe comunitare reprezinta o importanta resursa pentru finantarea proiectelor din domeniul TIC, dar si un factor determinant de crestere a competitivitatii proiectelor.

3.4. Proceduri de urmarire, evaluare si raportare

Urmarirea realizarii actiunilor propuse se va face pe baza urmatorului sistem de indicatori, agreat de catre statele membre ale UE si de catre statele candidate:


Indicatori privind furnizarea de servicii de comunicatii pe scara larga:   

- procentul familiilor care detin servicii de telefonie fixa              

- procentul familiilor care detin forme de telecomunicatii capabile sa     furnizeze accesul la Internet

- preturi de interconectare                                               

lista problemelor cu agreerea licentelor


Indicatori privind dezvoltarea industriei nationale de produse si servicii 

- venituri in cadrul ramurii TIC

- nr. de firme si nr. de angajati       

- structura veniturilor pe tipuri de activitati                           

- resurse umane si venituri pe angajat, anual                             

domenii de utilizare a produselor si serviciilor TIC realizate


Indicatori privind asigurarea accesului rapid si ieftin la Internet:       

- procentul populatiei care foloseste in mod regulat Internetul          

- procentul familiilor cu acces Internet acasa                           

costurile pentru accesul la Internet


Indicatori privind dezvoltarea retelelor de mare viteza pentru cercetare si educatie:                                                                  

- viteza de interconectare si serviciile disponibile intre si in interiorul Retelei nationale de cercetare si educatie cu Uniunea Europeana 

- numarul de cercetatori care au acces Internet                          

- procentul de cercetatori cu acces Internet                             

- numarul de calculatoare cu acces Internet la 100 de cercetatori        

- procentul de cercetatori cu acces Internet acasa                       



- numarul de institutii de cercetare cu conexiuni de mare viteza la       Internet



Indicatori pentru securizarea retelelor, antifrauda TIC si promovarea       cartelelor inteligente:

- numarul serverelor securizate la un milion de locuitori si la numarul total de surse           

- procentul utilizatorilor publici de Internet, care au auditat probleme de securitate                                                              

- auditul: indicatori cu privire la tipurile de atacuri, numarul acestora si masuri de contracarare                                                  

- indicatori cu privire la pirateria informatica


Indicatori privind educatia si instruirea tineretului pentru Societatea   Informatica:

- numarul de calculatoare la 100 de elevi din ciclul primar / secundar / liceal                                                     

numarul de calculatoare conectate la Internet la 100 de elevi din       ciclul primar / secundar / liceal            

- numarul de calculatoare cu conexiuni de mare viteza la Internet la 100 de elevi din ciclul primar / secundar / liceal                            

- procentului de profesori ce utilizeaza in mod obisnuit Internet-ul      pentru predarea altor materii decat cele de tehnologia informatiei


Indicatori referitori la munca in economia bazata pe cunoastere:           

- procentul fortei de munca avand instruirea de baza (cel putin) in IT    

- numarul locurilor si absolventilor cu studii superioare in domenii legate de IT

- procentul fortei de munca ce utilizeaza munca la distanta.             



Indicatori privind utilizarea nediscriminatorie a serviciilor specifice Societatii Informatice:                                                 

- numar de puncte publice pe Internet (PIAP - Public Internet Acces   Points) la 1000 de locuitori

procentul de website-uri guvernamentale


Indicatori privind comertul electronic:                                    

- procentul de agenti economici care utilizeaza comertul electronic       (vand si cumpara prin Internet)               


Indicatori privind guvernarea electronica:                                 

- procentul serviciilor publice de baza disponibile on-line              

- utilizarea publica a serviciilor guvernamentale on-line - pentru       informare / subscriere de formulare

- procentul achizitiilor publice care pot fi realizate on-line           


Indicatori privind serviciile medicale bazate pe TIC:                      

- procentul personalului medical cu acces la Internet                    

folosirea diferitelor web-site-uri cu informatii medicale              

numar de unitati sanitare cu acces la Internet                         


Indicatori privind stimularea crearii si diseminarii informatiilor si       cunostintelor:

- procentajul web-site-urilor in topul celor 50 cele mai vizitate site-uri nationale


Indicatori privind transpunerea si implementarea Aquis-ului comunitar:

- lista cu cele mai importante legislatii ale aquis-ului, referitoare la  Societatea Informatica, adoptate.


Acesti indicatori vor fi evaluati si actualizati pe baza cercetarilor realizate de catre Institutul National de Statistica, pe baza recomandarilor UE.


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani