SCSI Plug and Play



SCSI Plug and Play


Aparitia spectaculoasa pe piata a sistemului de operare Windows 95 a adus, ca noutate, o implementare izbutita a tehnologiei 'Plug and Play' (prescurtat PnP). Incepand cu mijlocul anului 1995, majoritatea producatorilor de computere, echipamente si periferice au inteles impactul acestei tehnologii, care se adreseaza in primul rand utilizatorilor neprofesionisti. Maturizarea specificatiilor PnP pentru componentele hardware a fost un proces destul de anevoios, dar sprijinul din partea celor doi giganti, Microsoft si Intel, a fost de bun augur.



Conceptul de Plug and Play se refera la posibilitatea unui utilizator cu putine cunostinte tehnice despre computere sa instaleze sau sa demonteze (permanent sau dinamic) componente hardware fara prea mult efort. Astfel, cu ajutorul tehnicilor de identificare si a schemelor de configurare implementate in hardware si in sistemul de operare, utilizatorul nu mai trebuie sa-si puna problemele de gasire a semnalelor IRQ libere sau a porturilor I/O neocupate. Acest lucru este preluat de sistemul de operare care va enumera identitatile si capabilitatile dispozitivelor atasate sistemului, alocand pentru acestea resursele potrivite. In principiu, adaugarea unui nou dispozitiv computerului nu ar trebui sa necesite decat desfacerea carcasei, montarea dispozitivului, inchiderea la loc a cutiei si pornirea computerului. Beneficiile tehnologiei PnP sunt evidente: usurinta in folosire, acceptarea computerelor pe o piata mai larga si reducerea costurilor pentru suport tehnic.

Ce se intampla pana acum cand un utilizator vroia sa instaleze o extensie computerului personal? In primul rand, daca respectivul avea ceva cunostinte despre resursele unui computer si modul de alocare, trebuia sa configureze placa cu ajutorul unor switch-uri sau jumper-e sau, in cel mai bun caz, cu ajutorul unui program de configurare livrat impreuna cu placa de extensie. In general, dupa montarea placii in computer, sistemul de operare folosit nu avea nici o idee despre ce anume se montase in computer, utilizatorul trebuind sa instaleze manual noi driver-e sau programe asociate cu extensia respectiva. Pentru un utilizator experimentat nu ar fi trebuit sa existe probleme, dar nici acestia nu erau scutiti de neplaceri. In primul rand, conflictele de adrese sau intreruperi erau greu de detectat. In lipsa unor programe de identificare a hardware-ului care nici ele nu aveau intotdeauna succes, utilizatorului ii ramanea sa incerce alte porturi, intreruperi sau canale DMA, pana cand extensia respectiva functiona.

Instalarea unei magistrale SCSI era o incercare destul de grea si pentru un utilizator experimentat. Iata in continuare etapele care se urmareau:

1. Configurarea adaptorului SCSI prin aflarea unor resurse libere (porturi I/O, canale DMA, adrese de memorie) ce puteau fi suportate de controlerul SCSI. Uneori, desi adaptorul era configurat corect, puteam avea surpriza ca el sa nu functioneze, din cauza unor deficiente de 'shadow' a BIOS-ului.

2. Pregatirea perifericelor SCSI pentru montarea in computer. Dispozitivele de tip SCSI sunt insotite de obicei de 5 pana la 20 de jumper-e cu care se seteaza anumiti parametri. Cel mai important este ID-ul, sau numarul de identificare a dispozitivului pe bus-ul SCSI. Acest identificator are valori intre 0 si 7 pentru SCSI pe 8 biti si intre 0 si 15 pentru Wide SCSI. Important este ca numarul sa nu fie duplicat pe acelasi bus, deci fiecare dispozitiv (incluzand adaptorul) trebuie sa aiba un unic ID. S-au definit cateva reguli de alocare a identificatorului, cum ar fi ca adaptorul sa aiba intotdeauna ID=7 iar hard-disk-ul de boot sa aiba ID=0. De cele mai multe ori, problema conflictului aparea la instalarea unui nou periferic, pentru ca daca adaptorul sau driver-ul sistemului de operare nu raporta ID-urile dispozitivelor existente, era destul de greu ca aceste indicatii sa poata fi citite prin intermediul pozitiei jumper-ilor. Un conflict de identificator nedetectat putea avea ca repercusiuni functionarea anormala a dispozitivelor, iar uneori computerul nu mai incarca sistemul de operare.

3. Configurarea terminatiei pentru magistrala SCSI. In mod asemanator cu un cablu de retea coaxial, bus-ul SCSI trebuie sa aiba la extremitati niste rezistori numiti 'terminatori'. Terminatorul este deosebit de util pentru ca tine liniile magistralei pe 'high' astfel incat tranzitia sa poata fi imediat sesizata. Terminatorii pot fi pasivi (rezistori cuplati printr-o dioda la 5V) sau activi, acestia din urma fiind preferabili daca am un cablu SCSI lung sau folosesc transferuri 'fast' pentru ca ei fac si o amplificare a semnalului (in acelasi timp sunt usor de activat/dezactivat). Pentru configurarea terminatiei cablului SCSI existau mai multe posibilitati, in functie de tipul dispozitivelor SCSI pe care le posedam: interne sau externe, cu sau fara terminator inclus. Daca aveam de instalat doar dispozitive interne, care in general aveau terminatori inclusi ce se puteau scoate sau dezactiva, aveam grija ca adaptorul SCSI (ce include obligatoriu terminatori) sa asigure terminarea unui capat al cablului, in timp ce la celelalte dispozitive se dezactivau (scoteau) terminatoarele cu exceptia dispozitivului din capatul opus. Dispozitivele externe nu includ de obicei terminatoare, in locul lor folosindu-se terminatoare externe ce se pot monta intr-o mufa SCSI. Daca aveam atat dispozitive interne cat si externe, terminatorul adaptorului (ce se afla in acest caz la mijlocul bus-ului) trebuia dezactivat. Aceasta problema parea a fi cea mai enervanta, mai ales cand foloseam dispozitive externe care se mutau intre mai multe computere: placile de SCSI mai vechi aveau terminatorii sub forma de punti de rezistori ce se puteau scoate sau monta la loc, acest lucru ducand la desfacerea carcasei computerului de fiecare data cand trebuia sa modific terminatia bus-ului SCSI. Problema aceasta a fost rezolvata initial prin comanda terminatorilor prin software (din BIOS-ul adaptorului).

4. Realizarea legaturilor intre dispozitive, deci implementarea fizica a bus-ului SCSI. In cazul dispozitivelor interne nu existau prea multe probleme, cablurile fiind sub forma de panglica de 50 sau 68 de fire iar cuplele avand cheie nu se puteau monta decat intr-un singur mod. Dar mufele SCSI externe sunt de cel putin 3 tipuri si au existat mai intotdeauna probleme in a gasi cablurile si terminatoarele externe potrivite. Cele mai ieftine adaptoare aveau mufe externe asemanatoare cu iesirea de imprimanta a computerului (deci DB 25) ceea ce putea duce la grave confuzii. Un alt tip larg raspandit de mufa a fost 'Centronics 50', folosit pentru SCSI-1 si SCSI-2. Cele mai recente mufe sunt de tip 'Micro-D' cu 50 sau 68 de pini, numite uneori 'high-density' si asigura o cupla de o calitate mai buna.

5. In final, instalarea driver-elor si asigurarea functionalitatii magistralei SCSI pentru sistemul de operare folosit. Driver-ele pentru SCSI erau incluse uneori direct in sistemul de operare (cazul sistemelor sofisticate de tip UNIX sau NT) sau se livrau cu adaptorul SCSI (cazul DOS-Windows). Aceste drivere puteau pune probleme prin ocuparea memoriei de baza (unele nu puteau fi incarcate peste 640 K) sau prin diverse incompatibilitati software. Uneori era necesara ajustarea unor parametri din BIOS-ul adaptorului SCSI, de exemplu anumite periferice mai vechi se puteau bloca daca primeau semnalul de initiere a transferului Fast-SCSI de la adaptor.

Iata deci un algoritm destul de complicat, care a descurajat de multe ori utilizatorii neexperimentati. Vom vedea in continuare cum aceste probleme se pot rezolva prin tehnologiile de tip Plug and Play.

Enumerarea etapelor de instalare a unei magistrale SCSI intr-un computer duce la doua aspecte din care trebuie privite facilitatile PnP. Unul ar fi eliminarea configurarii manuale a adaptorului SCSI, deci implementarea pentru acesta a specificatiilor PnP ISA sau PCI, iar al doilea ar fi inlaturarea problemelor puse de atasarea dispozitivelor.

Primul aspect este clasic pentru instalarea unei placi de extensie PnP intr-un computer. Despre PnP s-a scris destul de mult si imi voi permite sa amintesc doar cateva caracteristici mai importante, dezvoltand mai pe larg conceptele Plug and Play ce se refera la magistrala SCSI. Pentru a avea un sistem Plug and Play in totalitate sunt necesare trei componente: un computer (placa de baza + BIOS) PnP, placi de extensie PnP si un sistem de operare PnP. Lipsa caracteristicilor de tip PnP din oricare cele 3 componente duce ca sistemul sa fie doar partial Plug and Play, totusi functional. Tranzitia catre sisteme Plug and Play s-a facut treptat, in timp, cum putem vedea in urmatoarea diagrama:

Utilizabil dar static


Total dinamic

  • Windows 3.1
  • Windows 3.1cu Intel ICU
  • Windows 95
  • PC clasic (non PnP)
  • PC PnP
  • PC PnP
  • Periferice non PnP
  • Periferice clasice si PnP
  • Periferice PnP
  • Plug and Hope
  • Plug and Tell
  • Plug and Play

Un adaptor SCSI de tip Plug and Play trebuie sa se identifice hardware ca PnP, sa fie prevazut cu resurse implicite si cu alternative pentru rezolvarea conflictelor de IRQ, DMA, porturi I/O sau memorie si sa permita identificarea conflictelor prin folosirea sistemului de operare impreuna cu driver-e perfectionate.

Cele mai spectaculoase imbunatatiri de tip PnP sunt aduse dispozitivelor periferice de tip SCSI. Intr-un PC 95, utilizatorul poate monta un nou periferic SCSI iar bus-ul se va ajusta automat. Interventia utilizatorului trebuie sa fie cat mai simpla cu putinta. Specificatiile SCSI Plug and Play enumera cateva modificari si cerinte cu privire la echipamentele SCSI pentru compatibilitatea Plug and Play.

In primul rand, s-a introdus suportul pentru configurarea automata a identificatorului, prin protocolul SCAM (SCSI ID Configuration AutoMatically). Acest protocol permite unui dispozitiv 'master' (initiator) sa aloce numere de identificare pentru celelalte periferice ale magistralei SCSI. SCAM este compatibil si cu perifericele clasice la care se configureaza ID-ul prin jumper-e. Un dispozitiv SCAM contine un identificator clasic (sau hard) pentru a functiona cu sistemele clasice dar poate in acelasi timp sa ofere un ID soft, configurat cu protocolul SCAM. Pentru sistemele fara PnP, perifericele de tip SCAM trebuie sa ofere identificatorii impliciti:

Nr. identificator SCSI

periferice cu acest identificator implicit


Adaptor SCSI


Hard-disk




Unitate de banda sau Magneto-optica


CD-ROM


Scanner/Imprimanta





Cerinta unui anumit identificator pentru dispozitivul de boot este rezolvata prin capabilitatea adaptorului de a accesa prin BIOS orice dispozitiv. Spre exemplu, in ultimele variante de BIOS ale controlerelor Adaptec, pot seta dupa care anume dintre dispozitive sa incarc sistemul de operare.

Exista doua nivele SCAM pentru periferice, primul fiind mai usor de implementat prin cateva schimbari ale firmware-ului. Un bus SCSI cu nivel 1 SCAM poate contine un singur initiator, care trebuie sa foloseasca un identificator hard. In timpul detectiei identificatorilor, perifericele clasice au prioritate, intrucat ID-ul acestora nu poate fi schimbat. In cazul detectarii unui acelasi identificator, protocolul SCAM va duce la schimbarea soft a ID-ului perifericului ce suporta SCAM. Driver-ul din OS trebuie de asemeni sa suporte SCAM, pentru ca de exemplu un dispozitiv SCSI poate fi pornit mai tarziu prin comanda de 'power up', iar autoconfigurarea ramane in sarcina sistemului de operare. O magistrala SCSI cu nivel 2 SCAM poate contine mai mult de un initiator care la randul lui poate folosi identificator hard sau soft. Configurarea unei magistrale SCSI la 'run-time' cere ca driver-ul sa mentina tot timpul alocarile ID curente. Daca toate dispozitivele SCSI sunt de nivelul 2 SCAM (care implica si modificari ale hardware-ului), orice dispozitiv poate fi pornit/oprit independent. Acest lucru faciliteaza procedura de 'hot-plugging' (confundata uneori cu cea de 'live insertion'), in care utilizatorul poate atasa un dispozitiv (extern) computerului fara a-l opri.

Rezolvarea configurarii cablurilor este legata de cea a terminatiei bus-ului SCSI. Solutia este simpla si consta in implementarea pe adaptorul SCSI a unui terminator automat. Acest tip de terminator va sesiza daca adaptorul este sau nu in capatul bus-ului si se va activa in acest caz. Terminatia automata este utila mai ales la adaptoarele Wide SCSI, unde pot folosi simultan dispozitive pe 8 si 16 biti si unde terminatia este impartita pe doua componente, 'low' si 'high'. Dispozitivele interne nu trebuie sa contina terminatoare. In loc, se va folosi un teminator intern, eventual pass-through (deci care contine si conector), montat in capatul cablului. Pentru Plug and Play se recomanda folosirea doar a terminatoarelor active. In cazul dispozitivelor externe exista cateva recomandari: folosirea doar a mufelor de tip Micro-D (pentru a scapa de grija cautarii cablurilor cu diverse cuple), fiecare dispozitiv sa aiba doua mufe (una pentru intrare si una pentru iesire), iar la dispozitivul din capatul lantului SCSI se va monta un terminator extern activ. Exista si variante de dispozitive externe ce contin terminatoare automate.

S-au definit, de asemeni, si cateva recomandari pentru siguranta si usurinta in exploatare a dispozitivelor SCSI. Spre exemplu, dispozitivele ce contin mediu amovibil (unitati CD-ROM, magneto-optice sau de banda) pot implementa ejectarea prin software. Utile sunt si capabilitatile de 'power management', ce duc la reducerea consumului si a zgomotului prin oprirea/pornirea dispozitivelor atunci cand este nevoie.

Iata deci cum ar trebui sa arate scenariul instalarii unei magistrale SCSI intr-un PC 95 Plug and Play: se monteaza adaptorul si perifericele interne in computer, se introduce cablul intern si/sau extern impreuna cu terminatorul din capat inchizandu-se 'lantul' SCSI, se inchide carcasa si se porneste computerul. Windows 95 detecteaza adaptorul si cere driver-ele din kitul de instalare sau cele prevazute de fabricantul controlerului. Se restarteaza sistemul. Orice nou periferic pe care il atasez lantului SCSI va fi in mod automat detectat si configurat. Asa e mult mai simplu!

Noi solutii SCSI de inalta performanta

Firma Adaptec, lidera in tehnologii de input/output, dezvolta o larga familie de solutii tehnologice I/O, numite generic IOware Adaptec combina componente hardware I/O de inalta performanta cu software inteligent pentru a optimiza fluxul de date intre computere si periferice, imbunatatind per ansamblu performantele sistemelor de calcul.

Adrian Bente

Firma Adaptec s-a implicat de timpuriu in tehnologia I/O numita SCSI (Small Computer System Interface). Astazi, mai mult decat oricand, tehnologia SCSI este necesara pentru implementarea cu succes a unei largi game de aplicatii pentru computere personale. Si aceasta pentru ca cerinta de stocare si transfer rapid a informatiei a crescut foarte mult. Computerele personale se apropie cu pasi repezi de performantele unui 'workstation', atat din punctul de vedere al vitezei de calcul sau de afisare grafica, cat si a sistemelor software ce pot fi utilizate. Exista astazi computere personale cu procesoare RISC ultrarapide de la Digital sau MIPS dar exista si statii grafice sofisticate ce folosesc procesoare Intel (cum ar fi Intergraph TD) ceea ce dovedeste ca, acum, in tehnologia de tip 'computer personal' se poate imbina simplitatea unui PC cu inalta performanta. Arhitectura de tip Intel s-a imbogatit de curand cu procesorul Pentium Pro, optimizat pentru aplicatii de 32 de biti, iar Pentium va continua sa fie imbunatatit, crescandu-i-se frecventa de lucru. Acceleratoare video pe 64 sau 128 de biti si cu capabilitati 3D devin din ce in ce mai raspandite. Sistemele bazate pe Pentium cu magistrala PCI au devenit dominante in cadrul computerelor personale. Sisteme de operare multi-tasking pe 32 de biti se livreaza direct cu computerul. Spatiul de stocare al hard-disk-urilor se mareste continuu, pentru ca astfel de sisteme de operare cu aplicatiile aferente nu mai incap in 100-200 megaocteti de disc (putem calcula cat are nevoie Windows 95, cu Plus Pack, Office 95 si Corel Graphics 6 si constatam ca 540 MB nu prea mai ajunge). Cantitatea de informatie transferata in interiorul sau exteriorul computerului a devenit mult mai mare (si-a spus cuvantul si explozia multimedia) astfel ca subsistemele I/O trebuie sa se perfectioneze pentru a nu ramane ca o gatuire in procesul de transfer al datelor.

Arhitectura IDE a fost pana acum 2-3 ani un important segment I/O. Intr-un pret de cost redus, acest sistem simplu si cu larga compatibilitate putea cupla printr-un cablu un hard-disk, eventual doua, in interiorul computerului. Alte periferice se cuplau pe interfetele seriale/paralele/floppy sau daca viteza cu care trimiteau ori primeau datele era mai mare (cazul unitatilor CD-ROM sau de banda) se livrau cu interfete specifice. Interfata IDE a devenit insuficienta pentru ca nu oferea suport pentru a accesa hard-disk-uri mai mari de 528 MB si avea posibilitate de extindere redusa. De asemenea, vitezele de transfer oferite au devenit insuficiente cand au aparut periferice performante, cu rate ridicate de transfer intern. O parte din inconveniente au fost reduse in ultimii ani de aparitia interfetelor EIDE (Enhanced-IDE).

Initiata de fondatorii companiei Adaptec in 1979, interfata SCSI reprezinta o specificatie standard de magistrala I/O ce defineste un mod de conectare intre periferice si computere ce asigura performante ridicate, conectivitate si expandabilitate pentru utilizatorii de sisteme de calcul. Magistrala SCSI poate conecta o varietate de periferice inteligente la un computer prin intermediul unui adaptor, acesta fiind in mod obisnuit o placa de extensie ce se cupleaza pe unul din sloturile libere ISA, EISA, VL sau PCI ale computerului si asigurand de obicei cuplarea atat a dispozitivelor interne cat si a celor externe. Aceste dispozitive pot fi din cele mai diverse: unitati CD-ROM, unitati de banda, scannere, unitati magneto-optice, imprimante etc., cele mai raspandite fiind hard-disk-urile. Adaptoarele SCSI (impreuna cu software-ul aferent) permit perifericelor sa proceseze datele rapid, lasand computerul gazda liber pentru alte activitati. Pe scurt, caracteristica principala a interfetelor SCSI este faptul ca toate functiile de control fizic al unui dispozitiv periferic de tip SCSI sunt procesate intern de acesta si nu de catre un controller extern. Prin urmare, functia principala a adaptorului SCSI este de a asigura procesul de coordonare si transfer a datelor intre magistrala SCSI si memoria computerului.

Exista trei moduri fundamentale in care se realizeaza transferurile de date adaptor-memorie si anume:

1. PIO (Programmed I/O) - datele sunt transferate prin intermediul CPU, folosind instructiuni 'repeat string I/O', in mod asemanator cu controllerele de disc AT (IDE) obisnuite. Rata de transfer depinde astfel de viteza CPU si de caracteristicile magistralei computerului. Acest mod de transfer este cel mai simplu si mai putin costisitor din punctul de vedere al adaptorului (care devine un singur circuit integrat pe post de 'mufa'), dar si cel mai putin performant, tinand procesorul ocupat in timpul transferului.

2. Slave DMA - sau 'second-party direct memory access' este modul prin care datele sunt transferate folosind controllerul DMA al sistemului. Nu se foloseste, pentru ca din motive de compatibilitate este chiar mai lent decat PIO in sistemele AT.

3. Bus Master DMA - sau 'first-party direct memory access' este modul prin care datele sunt transferate de adaptor direct catre si de la memorie. Adaptorul preia magistrala si va manipula adresele si liniile de control pentru transfer direct cu memoria la o rata de transfer fixa. Procesorul este ocupat in mod minim, functia de transfer trecand in sarcina adaptorului. Aceasta metoda permite cele mai inalte rate de transfer cu utilizarea eficienta a magistralei. 

Computerul neincluzand (de obicei) in mod standard magistrala SCSI, pentru functionarea interfetei este bineinteles necesar si un suport software, sub forma de driver sau BIOS. Daca dispozitivul de boot al computerului este SCSI (hard-disk sau CD-ROM), atunci functionalitatea aceasta trebuie asigurata inainte de incarcarea vreunui sistem de operare, deci adaptorul trebuie sa fie prevazut cu BIOS, care va transforma apelurile Int13 obisnuite ale unui computer AT in apeluri catre dispozitivul SCSI.

De-a lungul timpului, specificatia initiala SCSI s-a imbunatatit, astfel ca de la SCSI-1 s-a trecut la SCSI sincron, SCSI-2, Fast-SCSI, SCSI-3, Wide-SCSI si, mai nou, Ultra-SCSI. Evolutia a fost determinata de faptul ca viteza de transfer a datelor pe bus-ul SCSI nu era prea mare, comparativ cu vitezele de transfer ale magistralelor principale ISA si apoi EISA ce ajungeau la 5-10-33 MB/s. Iata deci ca partea de SCSI I/O ce la inceput avea doar 2 MB/s devenea o gatuire pentru transferul datelor catre periferice. Primul pas a fost transferul sincron al datelor, adica trimiterea mai multor octeti de date pentru o singura confirmare. Se putea astfel asigura o rata de transfer de 5 MB/s. Apoi s-a injumatatit perioada semnalului pe bus, de la 200 ns la 100 ns, dublandu-se astfel rata de transfer. Standardul SCSI devine astfel Fast-SCSI-2, in prezent cel mai raspandit, care in afara de viteza de transfer marita (10 MB/s) aduce imbunatatiri setului de comenzi SCSI. Un alt pas a fost largirea magistralei de date SCSI de la 8 la 16 biti, aparand astfel adaptoare si periferice (hard-disk-uri) Wide-SCSI, capabile sa transfere 20 MB/s. Ultima noutate a acestui an este standardul Ultra-SCSI ce se refera la o noua injumatatire a perioadei semnalului, transferandu-se 20 MB/s pe 8 biti si 40 MB/s pe 16 biti. Totusi ratele de transfer nu ajung sa satureze magistralele de astazi (PCI) si astfel au aparut adaptoare multi-channel, ce prezinta doua sau trei bus-uri SCSI pe adaptor, foarte utile in realizarea serverelor performante.

Desi Adaptec produce mai multe tipuri de echipamente pentru computere (card-uri PCMCIA, microcontrollere de hard-disk-uri etc.) cea mai reprezentativa gama de produse o constituie adaptoarele SCSI unde dealtfel este lider mondial, avand 70% din piata. Adaptec are adaptoare SCSI pentru cele mai diverse tipuri de magistrale si periferice pentru calculatoare, ce functioneaza atat in mod PIO cat si Bus-Master.

Pentru ISA, cel mai simplu adaptor este AVA-1505. El functioneaza in mod PIO, are terminatoare pasive si nu include BIOS pentru boot. Este util pentru periferice cu rata mica de transfer (unitati CD-ROM si benzi) si nu este recomandabil pentru hard-disk-uri. Este cel mai ieftin dar si cel mai putin performant.

Cea mai cunoscuta gama de adaptoare pentru ISA este seria 1540-1542. Ea s-a perfectionat de-a lungul timpului, trecand prin variantele A, B, C, cea mai recenta realizare fiind adaptorul AHA-1542CP, ce cuprinde pe langa un controller de floppy disk si facilitati Plug and Play. Acest adaptor este cuprins pe mai toate listele de compatibilitati ale sistemelor de operare, programelor de backup etc. Fiind un adaptor Bus-Master, beneficiind de un BIOS cu multiple facilitati si interfata grafica usor de utilizat si avand un larg suport de drivere pentru majoritatea tipurilor de periferice, AHA-1542CP poate fi utilizat in cele mai diverse situatii si configuratii, asigurand performante crescute si pentru computerele mai vechi sau mai ieftine, ce nu beneficiaza de magistrale VL-Bus sau PCI.

Cunoscut in gama serverelor performante este AHA-2740(2742). Este un adaptor SCSI Bus-Master pentru EISA, cu variante Fast-SCSI sau Wide-SCSI. Performantele sale ridicate se datoresc si driverelor ce functioneaza in Enhanced Mode. Acum este mai putin cautat, datorita raspandirii accentuate a noilor magistrale VL-Bus si mai ales PCI.

Pentru VL-Bus, Adaptec a dezvoltat doua tipuri majore de adaptoare: AHA-2842A, functionand in mod Bus-Master si avand un larg suport pentru sisteme de operare si AVA-2825, un adaptor PIO ce include si o interfata EIDE (in afara de SCSI si floppy disk) si cu suport limitat la DOS/Windows.

Cea mai noua gama de adaptoare, in acelasi timp cea mai performanta si care continua sa fie dezvoltata este seria de adaptoare SCSI Fast si Wide pentru PCI. Primul a fost AHA-2940, care inca de la aparitie s-a dovedit a fi cea mai rapida solutie Fast-SCSI Bus-Master pentru computere personale. Componentele hardware ale adaptorului AHA-2940 sunt urmatoarele: controller-ul AIC-7870 PCI-to-Fast SCSI; 8K x 8 SRAM de mare viteza pentru stocarea SCB-urilor (SCSI Command Block); BIOS ROM si EEPROM serial pentru stocarea parametrilor de configurare. Elementul cheie este chip-ul controller AIC-7870 cu capabilitati de 32-bit bus-master ce contine un sequencer (procesor) RISC pe 29 biti numit PhaseEngine capabil sa proceseze comenzi SCSI fara interventia microprocesorului gazda. PhaseEngine utlizeaza un microcod propriu ce este incarcat la initializarea adaptorului.

Remarcabil este faptul ca AIC-7870 este capabil de a reduce overhead-ul procesarii SCSI de 10 ori comparativ cu alte adaptoare SCSI (de la 500 µsec/comanda la 50 µsec/comanda). Ultimele variante ale adaptorului AHA-2940 beneficiaza de suport Plug and Play (SCAM 1, terminatie automata, certificare Windows 95), pe langa facilitatile deosebite ale magistralei PCI (rata de transfer de 133 MB/s daca functioneaza la 33 MHz). Recent a aparut varianta 2940UW, ce are o rata de transfer pe magistrala SCSI de tip Ultra-Wide de pana la 40 MB/s.

Nu in ultimul rand amintim adaptoarele SCSI multi-channel si de tip RAID pentru PCI, realizate tot pe baza chip-ului AIC-7870. AHA-3940 si 3940W cuprind pe aceeasi placa de extensie doua canale SCSI Fast si respectiv Wide. Sunt potrivite pentru servere departamentale, ele putand suporta pana la 14 si respectiv 30 de dispozitive SCSI, asigurand flexibilitate si performante maxime la un pret de cost relativ scazut. AHA-3985 este un adaptor SCSI ce poate implementa grupuri de hard-disk-uri de tip RAID 0, 1 sau 5. El cuprinde 3 canale Fast-SCSI, un bridge PCI-to-PCI si un coprocesor RAID ce faciliteaza realizarea de solutii RAID pentru servere din gama 'entry-level'. Bridge-urile PCI-to-PCI folosite de Adaptec pentru adaptoarele multi-channel si RAID asigura un design modern pentru arhitectura PCI a computerului: cele doua sau trei chip-uri AIC-7870 sunt cuplate pe un bus PCI secundar in interiorul adaptorului! Momentan, AHA-3985 este livrat doar cu software pentru Novell Netware, dar s-a anuntat aparitia suportului pentru Windows NT, OS/2 si SCO-UNIX. De asemeni, a fost anuntata si varianta Wide pentru acest adaptor. In Ianuarie 1996 va aparea AAC-330, un adaptor PCI RAID bazat pe I960, cu cache sporit si canale Ultra-SCSI, avand suport pentru Netware, Windows NT, OS/2 si SCO-UNIX.

In final, nu putem trece cu vederea eforturile firmei Adaptec pentru asigurarea unui suport software de calitate pentru adaptoarele sale care au caracteristicile :

  • asigura boot-area indiferent de ID-ul (numarul) dispozitivului (anterior se putea boot-a doar cu un hard-disk cu numarul 0 sau 1).
  • asigura pornirea echipamentelor in cazul in care acestea sunt setate sa nu intre in functiune decat la primirea comenzii 'Start Unit'. Acest lucru este util daca am multe periferice si nu doresc pornirea simultana a lor odata cu computerul, ceea ce ar duce la o supraincarcare a sursei de alimentare.
  • suport pentru boot de pe CD-ROM
  • posibilitatea de a accesa un dispozitiv removable ca si cum ar fi hard-disk, putand de exemplu boot-a computerul de pe un cartridge magneto-optic.
  • tot in BIOS se afla utilitare de formatare sau verificare fizica a hard-disk-urilor.

Acestea se vand in general in varianta 'kit' ce cuprinde drivere pentru majoritatea sistemelor de operare, precum si pachetul 'EZ-SCSI' pentru DOS/Windows ce include o serie de utilitare de tipul Backup, Photo-CD Viewer, SCSI Bench etc. Pentru Windows 95 si Windows NT a aparut de curand EZ-SCSI versiunea 4.0, ce include aplicatii pe 32 biti proiectate special pentru aceste medii multi-tasking. El cuprinde urmatoarele aplicatii si utilitare: Tape Backup, Photo CD Viewer, CD Player, QuickScan, CD Writer and Copier (aplicatii aparute in urma achizitiei de catre Adaptec a firmei Incatsystems), SCSI Interrogator, Power Management, Cache Control, SCSI Bench si Drive Light. Spre deosebire de variantele anterioare, EZ-SCSI 4.0 functioneaza si pe alte adaptoare SCSI deosebite de Adaptec daca se conformeaza specificatiei ASPI si daca exista driver mini-port pentru ele. Adaptoarele specifice serverelor (cele multi-channel si RAID) se livreaza cu pachetul ProServer CX Lite (software de backup) si Adaptec CI/O, un utilitar de management al retelei bazat pe SNMP ce asigura monitorizarea in retea a subsistemelor SCSI.