Castelul Chenonceaux referat





Castelul
Chenonceau









Scurt istoric


Este cunoscut in intreaga lume ca Franta este tara castelelor, asa cum Olanda este cea a lalelelor, iar Austria a valsurilor. Desigur, castele exista peste tot in Europa, in Germania, Anglia, Italia Cu toate acestea, nici una dintre aceste tari nu se poate mandri cu ceea ce reprezinta cea mai mare concentratie de palate si castele din lume: Valea Loirei! C cile Catherine se intreaba in cartea sa, Aimer les chateaux de la Loire”, cate sunt de fapt aceste castele. Si apoi tot ea raspunde: “Cincizeci, saizeci mai mult sau mai putin celebre. Dar daca redefinim notiunea de castel, am putea numara dublul”

Chenonceau este fara indoiala unul dintre cele mai celebre si admirate monumente arhitectonice ale Loirei. A fost supranumit “castelul femeilor”, a primit titlul de “bijuteria Loirei” si a fost transformat intr-unul dintre principalele obiective turistice ale Frantei, dar de fapt, toata aceasta faima se datoreaza mai mult istoriei sale aproape fabuloase, decat arhitecturii sale nu mai putin extravagante! De ce “castelul femeilor”? Simplu: pentru ca stapanii sai cei mai importanti si cei ce l-au construit asa cum arata si astazi, au fost femei, regine sau favorite regale!

In continuare, vom trece in revista principalii posesori si contructori ai castelului, ca si personalitatile marcante si evenimentele istorice care s-au petrecut aici.

Primii stapani ai Chenonceau-ului au fost familia de Marques, care a ridicat intre secolele XII-XV o moara fortificata si un castel medieval pe raul Cher. Din acest edificiu initial nu ne mai ramane azi decat marele donjon ce strajuie intrarea principala.

Apoi, in 1513, Thomas Bohier, preceptor de taxe din Normandia si sotia sa Catherine Briçonnet il renoveaza in stil italian renascentist. Mostenitorii lor il cedeaza dupa moartea lor, faimosului rege Francisc I (1494-1547), marele patron al Renasterii franceze.

Fiul sau, Henric II (1519-1559), sotul controversatei Caterina de Médici (1519-1589) si cel ce va fi ucis cu lancea intr-un turnir, il face cadou celebrei sale amante Diana de Poitiers, in 1547. Ea este cea care va ordona construirea podului suspendat peste Cher din banii proveniti din impozitul pe clopote, si a magnificelor gradini ce-i poarta numele!

Dupa moartea regelui Caterina de Médici, vrea sa se razbune pe marea sa rivala, smulgandu-i Chenonceau. Din acest motiv, in 1559 ea o va constrange pe Diana sa renunte la castel, in schimbul altuia: Chaumont. Caterina a facut cele mai mari schimbari si ajustari din toata istoria edificiului, si aceasta mai ales prin construirea marii galerii de doua etaje deasupra podului peste Cher si amenajarea gradinilor ce de asemenea ii poarta numele.

Aceasta epoca reprezinta in fapt apogeul faimei si gloriei castelului, zilele sale cele mai stralucite! De-a lungul domniei sale neoficiale, regina a dat aici unele dintre cele mai fastuoase baluri ale timpului. Un exemplu ar fi cel dat in onoarea Mariei Stuart (1542-1587) in 1560, cand au fost mobilizati 1000 de figuranti, si servitori. Printre invitati s-au numarat si faimosul poet Ronsard (1524-1585), precum si pictorul si arhitectul Primatice (1504-1570). O alta mare petrecere a avut loc aici in 1577 la reintoarcerea fiului Caterinei, viitorul Henri III (1551-1589) din Polonia, unde fusese rege pentru mai putin de un an. Intors in Franta, el va urca pe tron, succedandu-l pe fratele sau, Carol IX (1550-1574).



La moartea Caterinei si a fiului sau, vaduva sa Louise de Lorraine invesmanteaza Chenonceau in negru pana la moartea sa.

In secolul XVIII proprietara sa este Madame Dupin, stramos al faimoasei George Sand (1804-1876), care reinvie fastuoasele zile de glorie de acum doua secole prin deschiderea unor celebre saloane artistice la care vor participa personalitati marcante ale vremii. Dintre acestia ii voi aminti pe scriitorii Georges de Buffon (1707-1788), Jean-Jaques Rousseau (1712-1778) -care chiar scrie aici romanul “L’Émile”- si Voltaire (1694-1778) –care este, incepand din 1747, preceptorul fiului doamnei Dupin. Revolutionarii il cruta de la dsitrugere gratie popularitatii de care se bucura proprietara sa, care castigase de-a lungul vietii sale afectiunea tuturor.

Incepand cu 1864, Madame Pelouze restaureaza cladirea, iar in 1972 familia de Menier deschide un Muzeu de ceara. Astazi, castelul este inca proprietate privata si poate fi vizitat doar partial.

De-a lungul existentei sale, aceasta extraordinara perla a coroanei franceze a cunoscut mai multe personaje istorice si personalitati artistice decat oricare alt loc celebru din Franta, poate doar cu exceptia Versailles –ului sau a Louvre –ului! Dar ceea ce este mai important este ca Chenonceau este o adevarata capodopera a arhitecturii franceze si unul dintre locurile cele mai bogate in istorie ale Europei, locul de nastere al faimosului roman “L’Émile” si castelul celor mai puteernice si interesante femei din toata istoria Frantei!



Bibliografie


  1. Cécile Catherine –Aimer les chateaux de la Loire
  2. L. Larfillon –Chateaux de la Loire
  3. Édition Hachette –Splendeurs de la France
  4. Hachette –Le dictionnaire de notre temps











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani