Revolutia Franceza de la 1789, istoria Frantei moderne



Marea Revolutie Franceza

de la 1789





Marea Revolutie Franceza de la 1789 este momentul

cel mai important din istoria Frantei moderne pentru ca a rasturnat monarhia absoluta,proclamand

"Libertate,Egalitate si Fraternitate" si a reusit sa respinga atacurile puterilor ostile din Europa.A reusit sa deschida o era noua in istorie,chiar daca jertfa a fost enorma.

In 1789 Franta era cea mai puternica tara din Europa.Aceasta pozitie o ocupa deja de 150 de ani,datorita pamantului ei fertil,

numarului mare al populatiei si resurselor naturale bogate.Industria si comertul au cunoscut o crestere rapida in secolul al XVIII-lea.S-a

format o burghezime puternica si au inflorit artele si stiintele.

Dar dezvoltarea si bunastarea franceza avea la baza un fond nesigur.

Societatea franceza era din mai multe puncte de vedere feudala.

Dezvoltarea economica era incetinita de multitudinea obiceiurilor regionale,legi si restrictii.Privilegiile feudale si-au pus amprenta pe viata rurala.De exemplu,taranii erau obligati sa macine cereale in moara mosierului,bineinteles la pretul stabilit de acesta ,sau erau obligati sa lucreze pe gratis la intretinerea drumurilor locale.Nobilimea se comporta ca o casta distincta si superioara-ea domina toate domeniile sociale si politice si impreuna cu clerul alcatuiau primele doua stari(circa 400000 membri).Scutirea sa de impozite a intensificat ura fata de ea,deoarece povara platilor apasa doar pe umerii burghezimii(2 milioane de oameni) si a taranimii si a oamenilor de rand(20 milioane de oameni) care alcatuiau impreuna "Starea a treia"(25 de milioane de oameni).Aceasta Adunare a Starilor Generale fusese convocata de regele Ludovic al XVI-lea(1774-1792) in 1788 desi nu mai avusese loc de 175 de ani(1614) datorita faptului ca falimenul statului era iminent .

Regele a deschis la 5 mai 1789,in Palatul Prezidential din Versailles, lucrarile Adunarii Starilor Generale .Dupa sase saptamani de dezbateri sterile,deputatii "starii a treia",considerand ca reprezinta 96% din natiune,se declara,la 17 iunie,Adunare Nationala.La 9 iulie,Adunarea Nationala se transforma in Adunare Nationala Constituanta.In acelasi timp, la vestea demiterii unui ministru popular si de teama atacului armatei,parizienii au inceput sa se aprovizioneze cu armament.Au aflat ca in temuta Bastilie se inmagazinase o cantitate mare de armament si munitie.Populatia orasului a luat cu asalt cladirea si printr-o lupta scurta dar sangeroasa au ocupat-o,macelarind aparatorii ei.Desi in penitenciar nu mai era nici un detinut,fortificatia a fost simbolul tiraniei regesti,

astfel caderea Bastiliei din 14 iulie 1789 a devenit sarbatoarea nationala a Frantei.



















Entuziasmul pentru dominatia majoritatii si schimbarile politice ajunsesera la apogeu.Regele Ludovic si-a dat seama ca nu poate conta pe loialitatea trupelor sale,astfel ca s-a prefacut ca accepta forma de guvernamant a monarhiei constitutionale si a fost nevoit sa colaboreze.

In timp ce Adunarea Nationala s-a ocupat de realizarea noii oranduiri sociale,evenimentele de la tara au accelerat procesul de schimbare.

Printre taranii francezi s-au vehiculat vesti ingrozitoare.Datorita starii generale de panica si nesiguranta,a tulburarilor numeroase,aceasta perioada s-a numit "Marea Teama".

Sub presiunea maselor orasenesti si taranesti,Adunarea Constituanta a decretat in 4 august 1789,desfiintarea privilegiilor feudale.La baza oraganizarii sociale au fost puse principii noi,sintetizate in Declaratia drepturilor omului si cetateanului(26 august 1789).Primul ei articol prevedea ca "toti oamenii se nasc si raman liberi si egali in drepturi".Ea arata ca scopul oricarei societati este asigurarea drepturilor naturale si imprescriptibile ale omului,care sunt libertatea,proprietatea si rezistenta la opresiune.Declaratia a constituit un act de mare insemnatate in procesul instaurarii societatii burgheze in Franta.Inspirata de ideile filozofilor din secolul "luminilor",ea va exercita o influenta deosebita asupra miscarii revolutionare din alte tari.

Revolutia si-a atins obiectivele principale pana in anul 1791,dar evenimentele cele mai socante abia aveau sa inceapa.

Dupa caderea Bastiliei,o parte din nobilimea ce se opunea noilor schimbari a imigrat si influenta sa a intarit antipatia domnitorilor europeni fata de revolutie.Celelalte curti europene s-au temut ca urmand exemplul francez,principiile revolutionare s-ar putea raspandi si printre supusii lor.Asadar,intr-un mod firesc,ei se gandeau cu compasiune la situatia lui Ludovic al XVI-lea.Sentimentele reale ale lui Ludovic fata de revolutie s-au demascat cand a incercat sa fuga in strainatate cu familia sa.Au fost prinsi la Varennes(21 iunie 1791)si escortati inapoi la Paris.

Prin fapta sa a ingropat definitiv sansele unei monarhii constitutionale.

Din acest moment desfasurarea evenimentelor s-a accelerat.In aprilie 1792 a izbucnit razboiul cu Austria si Prusia.La 10 august 1792,masele pariziene au luat cu asalt palatul regal Tuileries si au intemnitat regele,

fapt ce a dus la inlaturarea monarhiei.

La vestea victoriilor obtinute de inamici a izbucnit o panica imensa in Paris.In cautarea unor tradatori potentiali s-au napustit asupra penitenciarelor si au executat multi prizonieri.Fanatismul si suspiciunea amplificata de amenintarea straina au creat o atmosfera tensionata in care oricand se putea starni ura multimii impotriva "tradatorilor".

Capetele au cazut pe rand sub noul instrument de executie,ghilotina.

Pericolul extern a fost indepartat pentru un timp ca urmare a victoriei de la Valmy(20 septembrie 1792),cand francezii au reusit sa invinga armata prusaca.Victoria avea o semnificatie importanta-Franta a demonstrat ca este in continuare o forta militara puternica.

Aleasa pe baza votului universal,noua adunare legislativa,Conventia Nationala(Adunarea Nationala redenumita),are menirea de a da o noua constitutie.Dominata de girondini,Conventia Nationala proclama,la 21 septembrie 1792,Republica.Conventia Nationala,incurajata de victoria obtinuta ,s-a decis sa "exporte" revolutia,oferindu-si ajutorul popoarelor care doreau sa rastoarne dominatia opresorilor.Pana in luna februarie a anului 1793,Franta a ajuns in stare de razboi cu aproape toate puterile europene,inclusiv Marea Britanie.Conventia Nationala a ordonat executarea lui Ludovic al XVI-lea(inceputul anului 1793),

ghilotinat,fara sa tina cont de restrictiile internationale.

Executia regelui determina regruparea coalitiei anti-franceze ce reuneste trupe austriece,sarde,prusace,spaniole si engleze.In interior situatia este la fel de dramatica:in orasul Vendee,situat in vestul Frantei,rascoala monarhist-catolica se extinde,60 dintre cele 83 de departamente nu se mai supun guvernului revolutionar,iar criza economica determina devalorizarea accelerata a monedei si cresterea ingrijoratoare a speculei.

In acest peisaj politico-economic,puterea este preluata de Conventia iacobina,la 2 iunie 1793,prin eliminarea girondinilor de la putere.In august 1793,regimentele franceze au fost nevoite sa se retraga pe toate fronturile.Britanicii au ocupat Toulonul,un port important,iar bancnota republicii,assignata,s-a devalorizat repede.In cea mai mare parte a tarii era razboi civil.Revolutia a ajuns intr-o stare critica.

Revolutia condusa de iacobini a reactionat energic la provocari.

Puterea s-a concentrat in mana a doua comitete,dintre care Comitetul Salvarii Publice condus de Danton si Robespierre a fost mai important.





Masurile dure ale iacobinilor au asigurat triumful revolutiei,atat in interior,cat si in exterior.Pana la sfarsitul anului 1793 au alungat armatele straine din tara si majoritatea teritoriilor au intrat sub controlul republicii.Eforturile eroice s-au terminat de multe ori prin maceluri sangeroase,conduse de multe ori chiar de comisari.A crescut presiunea si la Paris,unde sute de oameni erau trimisi la ghilotina pe baza unor acuzatii neintemeiate.

Teroarea era amplificata si de luptele pentru putere in interiorul partidului iacobin,care au luat sfarsit odata cu executarea lui Danton si a adeptilor lui.Robespierre a preluat conducerea,dar teroarea a continuat si sub domnia lui,pana cand,in iulie 1794,el insusi a fost detronat si executat.Multi dintre cei care s-au aliat impotriva lui Robespierre au acceptat ideea masacrelor si vroiau sa trimita si mai multe victime sub ghilotina.Conventia Nationala s-a saturat de varsare de sange si i-a pus capat,spre multumirea opiniei publice.

Sub Directorat(1795-1799),care a luat locul Conventiei Nationale,

Franta a avut o perioada de liniste,caracterizata de o conduita de viata orientata spre placeri si viata mondena.In Europa insa,au continuat luptele.Soldatii francezi au luptat in Campia Germana,Elvetia si Italia,

instaurand republici pe teritoriile ocupate.Victoriile cele mai stralucitoare le-a obtinut tanarul general Napoleon Bonaparte in Italia.

Victoriile militare au crescut mult influenta si prestigiul generalului.

Pana la urma,Napoleon a devenit primul consul al tarii printr-o lovitura de stat(lovitura din Brumar-9 noiembrie 1799) si a inaugurat o noua dictatura.


Bibliografie:Arborele Lumii(Enciclopedia Marshall

Cavendish)

Manual Istorie-clasa a-X-a(editura Teora)

Manual Istorie-clasa a-X-a(Ministerul

Educatiei Nationale)