ISTORIA RODNEI, RODNA VECHE, Valea si Muntii Rodnei referat





ISTORIA RODNEI




A te naste sub cerul Rodnei inseamna a-ti recunoaste si respecta obarsia,a savarsi un act de sacra pietate,de iubire nemarginita indreptata dinspre fiu inspre mama.




Asezarea binecuvantata de DUMNZEU ,randuita sub zidurile protectoare ale muntilor,Rodna aduce ceva din viata si patimile lui Iisus Hristos .Ingenuncheta,pustiita si rastignita de barbarii pagani ,Rodna a reinviat,s-a refacut si a rezistat prin secole ,aici,la cumpana dintre imperii pline de pofte si lacomii.

Din cenusa de pasare Phoenix,din coroana de spini care I-a fost pusa pe frunte intru sangerare si durere,Rodna a renascut de fiecare data tocmai pentru ca oamenii ei au fost buni crestini,asezandu-si rosturile vietii pe inaltatoarea pilda a lui Iisus.

Numele complet al localitatii este RODNA VECHE care este predestinat sa sugereze existenta straveche,de mii de ani,a omului pe aceste meleaguri.De altfel,localitatea in cauza a dat din vremi indepartate numele intregului tinut de pe cursul superior al Somesului Mare :VALLIS RODNENSIS(Valea Rodnei),ca si cel al masivului muntos la poalele caruia se afla :MUNTII RODNEI. In absenta unor cercetari arheologice sistematice in aceasta parte a judetului BISTRITA-NASAUD,vestigiile venite din vremuri imemoriale sunt relativ putine.

Din prima jumatate a epocii neolitice s-a pastrat un topor neperforat,lung de aprox. 10cm,din marna galbuie,gasit in perimetrul vechiului cimitir al RODNEI.Din aceeasi epoca provin si doua topoare perforate-unul confectionat din andezit cenusiu-roscat,celalalt,din marna-gasite pe teritoriul comunei Maieru,localitate desprinsa din trupul RODNEI VECHI si aflata la 7km de aceasta.

Din epoca bronzului ne-au ramas vestigii gasite in alte localitati ale VAII RODNEI .Astfel,s-au aflat mai multe resturi de 'piatra de nisip',de culoare opalului,precum si tandari de 'iaspis'(piatra semipretioasa),la Sangeorz-Bai.

Din prima epoca a fierului urmele sunt mult mai numeroase.Cel mai de vaza dintre fiii RODNEI,academicianul Florian Porcius nota intr-un studiu intocmit in anul 1905:'Ca Valea Somesului nostru a fost locuita inca inainte de romani,o dovedesc obiectele de bronz aflate,anume la RODNA mai multe ciocane si topoare; iar la Rebrisoara sase insignii de demnitari,dalti,topoare,o sabie,o lance,un varf de lance,bratare etc. ,care si astazi toate se pot vedea in muzeul liceului din Nasaud'.cercetorul Stefan Danila semnaleaza si descoperirea,pe teritoriul comunei SANT(apartinatoare pana in sec. Al XVII-lea de RODNA VECHE) , a unei -urne--, de tip Villanova, urna ce apartine primei epoci a fierului -Hallstatt'.Acelasi autor mai aminteste existenta 'unui celt de bronz-de marime mijlocie-,la Feldru si a doua celturi de bronz,de aceasi marime,la Maieru,care ar proveni de pe teritoriul Cetatii de la ANIES,punct fortificat la cca 2km de RODNA.

Cu privire la a doua epoca a fierului,perioada de descompunere a comunei primitive,ducand pana in timpul statului dac condus de Burebista si apoi de Decebal,acelasi Florian Porcius afirma:'Este insa constatat ca inca pe timpul domniei Dacilor,probabil si al Agatirsilor,la RODNA se lucra la mine.Daca Dacii apartiitori la anticul popor traco-iliric-care a stat in legatura de inrudiree cu Grecii si vechi Itali-erau inaintati in cultura;daca consideram ca la RODNA se afla urme de stravechi lucrari mertalurgice si spalatoriri de aur antiromane,si daca in sfarsit numirea raului Somes(Samus,Samos)se poate aduce in analogie cu un Zalmoxis,Salmoxis,fost pontifice,rege ori subrege al unui trib al Dacilor,a carui rezidenta nu putea sa fie altundeva in NORD-Estul Transilvaniei decat la RODNA;in consecinta se poate sustine cu mare probabilitate ca RODNA fusese un oras metalurgic al Dacilor si totodata oras de rezidenta'.

Si perioada daco-romana este pusa de Florian Porcius,in acelasi studiu,in relatiile cu exploatarile miniere rodnene: 'Din faptul ca la RODNA s-au descoperit galerii vechi cu semne pentru indicarea timpului in care s-au indeplnit lucrarile la DACI;apoi ca drumul roman descoperit la comuna Coci,unde se varsa Sieul in Somes,isi are continuarea pe Valea Somesului in sus spre RODNA;se poate conchide ca dupa ocuparea Daciei de catre Romani,acestia au continuat lucrarile la minele rodnene.'Urmele acelorasi mine sunt amintite si de istoricul nasaudean Iulian Martian cand descrie dealul Magura Caselor,de la RODNA:'pe culmea ei mai rezista vremurilor urmele unei antici circumvalatii,in interiorulcareia se ridica din iarba unele resturi de zidiri,iar la poalele ei se vad mai multe movile,unele mai mari,altele mai mici,care la prima vedere ne fac impresia ca nu sunt formatiuni naturale.Originea lor se pierde in intunericul vremurilor,cand in Magura Caselor se cultiva mine de aur si argint si aceste movile ne prezinta tot atatea mormane de zgura,provenite din topitoriile care au existat in apropierea lor'(Nu este lipsit de interes sa adaugam numele,pastrat pana azi,al locului:POIANA ZGURII)

Este evident faptul ca, inca din zorii istoriei,tinutul RODNEI a fost un loc populat,de insemnatate aparte in primul rand prin minerit.Desigur ca si alte ocupatii-pastoritul,agricultura,exploatarea bogatiilor padurii etc. - cor fi fost practicate de rodneni,dar in acele domenii vestigiile sunt supuse in mult mai mare masura perisabilitatii o data cu scurgerea vremii.



O data cu retragerea aureliana,peste teritoriile autohtonilor patrund incepand cu sec. IV-lea primele populatii migratoare.Nevoiti ,adeseori,sa-si abandoneze gospodariile ei au ramas permanent pe teritoriul Vaii Rodnei.Perioada migratiilor n-a insemnat,totusi,o vreme de razboaie neintrerupte.Intre romani si grupurile care au patruns vremelninc in spatiul rodnean au existat si relatii pasnice iar din convietuirea acestora s-a ajuns,pana la urma,la asimilarea pop. migratoare.

In sec. X si XI in jurul centrului minier Rodna s-a constituit un cnezat intr-un tinut separat numit VALEA RODNEI .Aici traia cneazul care era raspunzator fat de voievodul transilvan de implinirea contributiilor.

Un reper istoric este domnia lui Gelu care intre anii 890-907 poarta lupte impotriva ungurilor.Dupa infrangerea si moartea lui Gelu fruntasii romanilor sunt obligati sa recunoasca drept capetenie pe TUHUTUM.

Patrunderea pecenegilor si cumanilor in Transilvania pe la mijlocul sec. al X-lea a fost un eveniment care, pe langa pagubele pricinuite autohtonilor au avut meritul de a mai frana elanul expansionist al ungurilor asupra acestor pamanturilor.In urma unor aprige lupte din anul 1068 forte pecenege sunt invinse de cele ale regelui SOLOMON.Apartinand regatului ungar RODNA este colonizata de mestesugari germani sau sasi in jurul anului 1150.Regii ungari cu ajutorul misionarilor catolici,preoti si calugari se preocupau de catolicizarea bastinasilor.Incentrul minier RODNA a fost costruita singura manastire benedictina.

In 1241 are prima invazie tatara care au cucerit orasul RODNA.Ajunsa sub stapnirea lui Kadan acesta ataseaza oastei stale drept calauza si luptator pe comitele Aristaldus cu 600 ostasi ai sai inarmati.Anul 1268 gaseste RODNA refacuta cu statutul de oras,cu primar si jurati ,pe cete regala fiind asistati de o garda de calugari cruciati.Intre anii 1284-1285 asupra RODNEI s-a abatut o noua navalire a hoardelor tatare venite de peste munti prin mai multe trecatori pustiind si pradand tot ce le-au iesit in cale.Are loc prefacerea in ruina a noii bazilici dominicane din centru medieval al RODNEI care se mai pastreaza si astazi ramasitile unuia dintre cele doua turnuri.

In anii 1349-1350 a bantuit in Transilvania o epidemie de ciuma neagra care a facut numeroase victime si in Valea Rodnei.

In anii 1352-1353 s-a interprins o companie la est de Carpati de catre o puternica armata din Transilvania formata mai cu seama din romani,maramureseni,someseni si secui care au patruns prin Pasul Rodnei si cu sprijinul pop. locale a reusit sa-I infranga si sa-I alunge pe tatari.

Dupa intemeierea in 1359 de catre voievodul maramuresean BOGDAN al statului Moldovei ,RODNA a devenit localitate de frontiera.

In anul 1489 are loc casatoria lui ALEXANDRU,fiul lui STEFAN cel MARE cu fiica voievodului Transilvaniei BARTOLOMEU DRAGFFY facand ca aproape un secol tinutul RODNEI sa fie balansat intre interesele Transilvaniei si Moldovei.Se pare ca in cursul anului1553 stapnirea Moldovei asupra Vaii Rodnei a incetat,RODNA indeplinind functia de oras de frontiera cu vama pentru marfuri.

Secolul al XVIII-lea debuteaza cu marea invazie tatara din anul 1717.Acestia au pradat si incendiat ,pentru refacerea si vindecarea acestor distrugeri Rodnei fiindu-I necesare peste doua decenii.

In anul 1762 imparateasa MARIA TEREZA supune probarii autoritatiilor imperiale planul de militarizare a tinutului someseand.Din iobagi facuti in ultima perioada de magistratul orasului Bistrita de care apartinea RODNA ,au devenit graniceri luand parte la lupte straine neamului lor si obligatii de tot felul.

Granicerii rodneni au participat la evenimentele revolutionare din anii 1848-

Incepand cu anul 1851 autoritatiile imperiale au hotarit desfintarea regimentelor greniceresti sustinand ca aceste tinuturi au devenit periculoase prin desteptarea natiunii romane.

Cu toate limitele si restrictiile specifice tranzitiei de la feudalism la perioada moderna institutia granitei a adus castiguri imense in planul emanciparii social economice culturale si nationale.













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani