Intemeierea statului Francez referat





Intemeierea statului Francez


Cateva mii de ani inaintea erei noastre pe teritoriul Frantei se aseza cu traiul tribul galilor. Romanii au cucerit acest teritoriu si i-au dat numele de Galie. Romanii au tinut acest teritoriu sub conducerea sa pana la ultimul sfert al secolului al V-lea. Pierderea acestui teritoriu era cauzata de conflictele interne in Roma si navalirea necontenita a barbarilor. Acest teritoriu a fost supus de mai multe triburi printre care si francii in frunte cu Hlodvig in varsta de 19 ani, acesta era inceputul marilor triumfuri ale francilor. In timp de de ani(406-508) ei stapaneau teritoriul de la Garonne pana la Rein, de la Bretani pana la Ron. Acest trib era mai tare si nu a fost supus timp de patru secole, datorita faptului ca nu erau conflicte interne si masurilor intreprinse de Hlodvig. In acest timp, sec. VI-VII, Galia sufera mari schimbari. Apare clasa feudala, dar nu predominanta si nedezvoltata. Principalele limbi pe care le vorbeau locuitorii erau limba francilor si latina. In Galia erau mai multe popoare din care cele mai numeroase erau : francii de nord si francii de sud. Totul se dezvolta diferit la nord si la sud, unele cuvinte se pronuntau diferit in aceste regiuni. Asa cum grupa politica ce domina in Galia erau francii, incepand cu secolul al VII-lea acest nume treptat devine numele locuitorilor. Iar in secolele VII-VIII aceasta tara mai mult incep s-o numeasca “Tara francilor”. Dupa Hlodvig, nepotii lui si-au tinut titlul de rege inca doua secole pana la jumatatea secolului al VII-lea. Astfel puterea a slabit si teritoriile ocupate in secolul al VI-lea nu-I mai ascultau pe franci. Astfel teritoriul dominat de franci in secolul al VII-lea era de la Loire pana la Reine. Dar acest teritoriu s-a despartit in trei regate – Austrazia, Neistria si Burgundia care luptau intre ele. Totusi in secolul al VIII-lea aceste tari s-au unit, au format vechiul sta al francilor si cu mult l-au largit la hotarul secolelor VIII-IX, luand Italia, o mare parte din Germania si Spania de nord. Acesta era rezultatul venirii la putere a Karolingilor in Austrazia, care si-au intarit pozitiile in acest stat, apoi l-au unit ci Neistria si Burgundia si astfel s-au facut conducatorii tarii francilor. Primul conducator al Karolingilor era Karl Martella. Cu armata sa el a invins dusmanii sai – frizii, alemanii, bavarii si in principal a respins arabii. Fiul lui Karl Martella – Pinin Korotkii, profitand de situatia politica favorabila in anul 751 s-a proclamat official regele francilor. Pinin totusi a reusit sa ocupe Galia de Sud. Sub conducerea Karolingilor s-a unificat toata tara. Tara franca a ajuns la apogeul sau pe timpul domniei Marelui Karl(768-814), fiul lui Pinin Korotkii care si-a largit puterele in marea parte a Europei de Vest si cu ajutorul Papei a primit titlul de imperator. Pe timpul Karolingilor au fost secularizate pamanturile bisericesti, au fost introduse plata soldatilor si cerinta de la ei a juramantului in credinta personala. Aparea feudalismul. Supusi unui jug de feudali earu serbii. Toate limitele libertatii se transmiteau prin mostenire. Astfel serbii deveneau robi.Principala putere politica era in mainile magnatilor bisericesti si civili. Cu cat se slabea puterea regelui, cu atat functiile juridice si cele administrative se concentrau in mainile contelui, ducelui si episcopului.Pe timpul Karolingilor se intareste armata si lucrul in armata devine o privelegie pentru tarani. Institutiile judiciare erau representative, insa pe timpul lui Karl cel Mare reprezentantii institutiilor judiciare se alegeau de reprezentantii imparatului, care se alegeau pe viata, ceea ce ii convenea imparatului. Acesti reprezentanti primeau pamant si bani de la rege, devenind mari proprietari. Pe timpul lui Karol cel Mare tara francilor a atins apogeul sau si numele Karl a fost cunoscut in toata Europa si de aceea dupa aceasta conducatorii statelor din Europa se numeau, din rusa, “Karoli” de la numele lui Karl. Tulburari in viata politica au inceput cu moartea lui Karol cel Mare. Pe timpul nepotilor sai tara s-a despartit in trei tari independente (Francia de Vest, Francia de Est si “Tara mijlocie”, cuprinzand Italia). Cu aceasta insa destramarea Imperiului Karolingilor nu s-a terminat. Marii feudali cautau sa-si intareasca pozitiile. De aceasta neintelegere in tara s-au folosit dusmanii tarii, navalind asupra ei necontenit. Regii acestor trei tari nu puteau sa lupte cu dusmanii, de aceea cu ei luptau contii. Unii biruind, repede se imputerniceau si devineau regi ai unei tari mici. Astfel in Francia de Vest era un mare numar de tari mici. Cel mai mare pericol il alcatueau contii Parisului – Robertinii. Astfel noiile alegeri din 987 a fost ales rege unul din Robertini. Acesta era sfarsitul dinastiei Karlingilor si inceputul dinastieii Kapetingilor. Pe timpul domnii lor Franta feudala devine una din cele mai puternice state din Vest. Perioada istoriei franceze, care se termina cu caderea Karolingilor, poate fi numita istoria intemeierii Frantei. Statul Franta s-a format pe un teritoriu foarte prielnic cu iesire la doua mari, cu munti, cu un sol fertil, care au avut un rol important in viata statului.















Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani