Piramida lui Keops, Piramida lui Kefren, Mormantul regelui Unas Poze imagini



PIRAMIDELE EGIPTENE


Arta egipteana impresioneaza in primul rand prin surprinzatoarea modernitate. Il impresioneaza mai putin pe contemplatorul cu preferinte pentru estetica baroca, romanica sau realista; in schimb il va entuziasma pe devotatul artei clasice.

Caci arta egipteana este o arta de mare demnitate si distinctie. Este ermetica, inchisa oricaror sugestii venite din partea artei altor tari , pastrand un aer de profunda solitudine. Nu tine deloc sa emotioneze, este cea mai impersonala din intreaga arie culturala antica orientala (E. Faure). Afisand o vizibila mandrie, este profund umana tocmai prin marea ei simplitate. Viata ei se comunica privitorului direct si net, din gestul natural si din atitudinea exacta a personajului uman reprezentat. Un personaj a carei rigiditate creata de poza sa solemna, conventionala nu deranjeaza.



Totul in arta egipteana este dictat de ideea continuarii existentei de dupa moarte. Ideea 'lumii de dincolo' va fi aceea in functie de care si in jurul careia se va organiza aproape intreaga arta egipteana .

'Pyramis' este un cuvant grecesc si reprezinta numele unei turte din faina de grau care avea forma tuguiata.

Piramidele au aparut in timpul dinastiei a III-a. Primul monument de acest fel a fost construit de vizirul si arhitectul Imhotep pentru regele Djeser de la Sakkara, fondatorul dinastiei a III-a la Saqqara. Piramida o suprapunere in diferite peste o mastaba patrata are dimensiuni impresionante laturile bazei dreptunghiulare de 109m si 121m iar inaltimea de 61m, in 6 trepte mari. Camerele funerare ale regelui si a 11 membri ai familiei sale erau sapate in stanca. Sarcofagul regal era depus in fundul unui put adanc de 28m.

Intr-o alta etapa este ridicata piramida de la Meidun a regelui Snefru din dinasria a IV-a , fiind la inceput o piramida cu opt niveluri, acestea fiind umplute mai tarziu, astfel incat se inaltau intr-o panta continua de la baza pana la varf.

In timpul dinastiei urmatoare au fost construite marile piramide de la Giseh. Ele se numeau 'Orizontul lui Kheops', 'Mare este Khefren' si 'Divin este Mikerinos'.

Baza patrata a celei dintai, care ocupa o suprafata de 5ha, avea latura de 237,50m si inaltimea de 147m (azi 138m), terminata cu o platforma de 6m2. 2300000de blocuri de calcar galbui, dispuse in 220 de randuri, erau acoperite cu lespezi de calcar fin alb. Singura intrare in piramida se afla pe latura nordica, la o inaltime de 16,50m. In interior a fost construit un adevarat sistem de coridoare, galerii, canale de ventilatie, totalizand cateva sute de metri in lungime.

Un coridor in panta duce la camera funerara , in care se afla si astazi sarcofagul lui Kheops. Situata in centrul piramidei, camera funerara a faraonului - lunga de 10,50m, lata de 5m si inalta de 6m - este in intregime din granit. Intrarea in camera funerara a fost obturata prin trei lespezi mari de piatra, apoi blocuri de piatra de granit astupa complet coridorul de acces. Din galeria de intrare se ramifica un coridor care coboara in panta pana la o adancime de 31m sub nivelul bazei piramidei la un put destinat sa adaposteasca sarcofagul regal.

Pe o ridicatura de calcar lunga de 200m faraonul Khefren a pus sa se sculpteze un urias idol in forma de leu ca sa-i protejeze mormantul. Maiestuosul cap al idolului, cu senina sa frumusete este imaginea regelui adorand rasaritul soarelui.

Este adevarat ca, inca din vremea grecilor, piramida lui Kheops a fost considerata una dintre cele 7 minuni ale lumii. De aceea s-au afirmat povesti incredibile privind eventualele mesaje ezoterice ascunse in arhitectura piramidelor. Fapta exacta este ca axul culoarului de acces la piramida este centrat pe steaua polara din epoca construirii piramidelor cu o mare preciziune 4 minute a unghiului


Fig. 1. Piramida lui Keops


Cea mai mare piramida de la Ghizeh, cea a lui Keops (fig. 1), are niste dimensiuni impresionante. Astfel ea poate cuprinde in interior catedrala din Milano, biserica Santa Madia del Fiore din Florenta, catedrala Sf. Petru din Roma, Westminster Abbey si catedrala Sf. Paul din Londra. Napoleon insusi a calculat ca cele trei piramide de la Ghizeh ar avea piatra suficienta pentru construirea unui zid inalt de trei metri si gros de 0,3m in jurul granitei Frantei.


Fig. 2. Piramida lui Kefren
















Fig. 3. Sectiune N-S prin piramida lui Keops






















Fig. 4. Mormantul regelui Unas din dinastia a V-a, la Saqqara