Schliemann referat




Schliemann

Heinrich Schliemann este unul din oamenii ce au facut descoperiri asupra lumii antice, a civilizatiilor stravechi. Din mare admiratie si dragoste pentru aceasta lume antica si-a botezat fiul Agamemnon, fiica Andromaca iar pe servitorii sai Pelops si Teelaman; intreaga sa viata si avere le-a inchinat lui Homer.



Prima poveste pe care acest neobosit cautator neamt a auzit-o de la tatal sau a fost una despre Ulise, Ahile si Menelau. La varsta de opt ani si-a anuntat familia ca intentioneaza sa descopere Troia si sa le demonstreze profesorilor de istorie ca se inselau atunci cand negau existenta acesteia. Doi ani mai tarziu Schliemann scrie o lucrare in latina pe aceasta tema. La nici 16 ani parea ca ii trecusera aceste obsesii legate de lumea cantata de Homer, fiind angajat ca baiat de pravalie intr-o bacanie. Desigur ca aici nu putea face descoperiri arheologice. Dupa putin timp se imbarca pe un vas spre America, pentru a-si cauta norocul. Dar la cateva zile de la plecare vaporul s-a scufundat iar el a fost salvat ajungand pe tarmul Olandei.

Considerand ca ce se intamplase era un semn al destinului tanarul se apuca de comert. Ajunge un negustor avut la numai 25 de ani iar la 36 de ani un capitalist bogat, pe care nu l-ai fi banuit ca intre afacerile sale il studia pe Homer. Fiind obligat de meserie sa calatoreasca, el a invatat limba locurilor prin care fusese. Jurnalul sau era scris in limba locului in care se afla in momentul notarilor. Pe langa germana Schliemann stia acum : olandeza, franceza, engleza, italiana, spaniola, portugheza, suedeza, poloneza, rusa, araba. Cu toate acestea gandurile sale mergeau tot spre vechea Grecie. Brusc isi inchide biroul si magazinul iar sotiei sale de origine rusa ii face cunoscut faptul ca el intentioneaza sa se stabileasca in Troia. Femeia a dorit sa stie unde se afla acest oras de care nu auzise pana atunci. Henrich Schliemann i-a aratat pe harta locul unde ar fi trebuit sa fie. Femeia a cerut divortul iar el nu a avut nici o obiectie. A dat un anunt pentru a-si gasi o alta nevasta dar aceasta trebuia neaparta sa fie grecoiaca. Femeia cu care s-a casatorit dupa un ritual homeric era cu 28 de ani mai tanara decat el; a instalat-o la Atena intr-o vila cu numele Bellerofante. A acceptat cu greu ca cei doi copii care au venit pe lume din aceasta casatorie sa fie botezati. In timpul ceremoniei preotul a fost rugat sa rosteasca si niste strofe din Iliada.

In anul 1870 se afla in locul unde Homer sustinea ca se afla ingropata cetatea Troia, fapt negat de toti arheologii. Dupa un an a reusit sa obtina de la guvernul turc, autorizatia de a face sapaturi pe coasta unui deal, la Hissarlak. Dupa eforturi zadarnice si cheltuieli enorme, care au durat 12 luni, tarnacopul a lovit ceva care nu parea piatra. S-a dovedit a fi un cufar de arama iar Schliemann a exclamat ca acesta este „tezaurul lui Priam“, tezaur ce avea mii si mii de obiecte de aur si argint. Schliemann si-a concediat lucratorii si a luat cufarul la el impodobind-o pe sotia lui cu bijuterii care erau exact asa cum le descrise Homer. A vestit pe toti arheologii despre descoperirea facuta dar nimeni nu l-a crezut. Doar guvernul turc l-a crezut dar numai pentru a-l da in judecata pentru insusirea ilegala de lucruri apartinand statului turc. Cativa invatati precum : Viechow, Daerpfeld si Bournof au fost la fata locului si s-au plecat in fata evidentei. La randul lor s-au apucat sa sape pe cont propriu. Au descoperit ruinele a noua asezari dar nu stiau care dintre acestea este adevarata cetate.

Intre timp Schliemann rezolva incurcatura cu guvernul turc. Pentru a fi cat main bine protejate, el a trimis toate obiectele care compuneau comoara Muzeului de Stat din Berlin. A platit guvernului turc pentru paguba produsa si si-a continuat sapaturile vrand sa gaseasca printre ruinele de la Micene mormantul si ramasitele pamantesti ale lui Agamemnon pentru a dovedi ca Homer spusese adevarul despre Troia, despre razboiul troian si protagonistii acestuia. Sapaturile au scos la iveala subsolurile palatului lui Atreu unde s-au gasit sarcofage cu schelete si bogatii apartinand unor suverani ce se credea ca faceau parte doar din imaginatia lui Homer. Schliemann a telegrafiat regelui Greciei spunand: „Majestate v-am descoperit stramosii.“ Scepticii din intrega lume au primit insa lovitura lui de gratie cand a plecat la Tirint si pe baza indicatiilor lui Pausanias a dezgropat zidurile ciclopice ale palatului lui Proteu, al lui Perseu si al Andromedei.



Dupa ce a cutremurat temeliile ipotezelor si tezelor despre reconstituirea preistoriei grecesti, in care scrierile lui Hoemer si ale lui Pausanias apartineau de deomeniul imaginatiei Schliemann, ajuns acum la aproape 70 de ani, a murit in anul 1890. Poate se grabise in entuziasmul sau sa-i atribuie lui Priam tezaurul descoperit pe dealul de la Hissarlak si lui Agamemnon scheletul gasit in sarcofagul de la Micene. Ultimii ani din viata i-a atribuit polemizarii cu acei care se indoiau de aceste descoperiri, dovedind insa mai multa violenta decat putere de convingere.

El insa se considera contemporan cu Agamemnon si-i trata pe arheologii timpului de le trei milenii inaltime. Viata lui a fost una dintre cele mai norocoase, mai frumoase si mai deplin traita de un om. Nimeni nu-i va putea contesta meritul de a fi adus lumina in bezna ce a inconjurat istoria grecilor pana la Licurg.


Urmand exemplul sau, alti arheologi au demonstrat ca in ceea ce invatase Schliemann de la Homer exista un adevar si anume acela ca in timpul civilizatiei cretane dar independent de ea s-au dezvoltat civilizatiile mai putin infloritoare ce si-au avut nasterea in Argos si Tirint. Aceasta civilizatie s-a numit miceniana. Realizarea acesteia s-a facut de catre Perseu cu 16 secole I.H. nestiindu-se insa carei rase de oameni a apartinut poporul sau. Se stie totusi ca pe teritoriul Greciei se aflau multe satulete ca Sparta, Delfi Acestea au avut contact cu locuitorii Cretei, copiind un pic din civilizatia lor. Au avut si o mica industrie cat de cat dezvoltata. Se stie de asemenea ca limba lor nu a avut nimic comun cu limba greaca.

Aceasta civilizatie a devenit ca atare numai dupa civilizatia aheilor, veniti din nord care in secolul al XIII-lea I. H. au cucerit Peloponesul, l-a unificat si a implantat regatele pe care le descrie Homer ca trubadur ; el nu povesteste nimic despre aceasta invazie care ramane inca o ipoteza.

Dezvaluirile facute de Schliemann au imbogatit istoria, saracind legenda lui Homer cu cateva zeci de personaje de prin ordin.

Datorita lui Schliemann au fost luminate cateva secole, chiar daca era lumina nesigura a primilor zori, pe baza careia le putem explora azi mai bine.













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani