REVOLUTIA INDUSTRIALA IN MAREA BRITANIE, Schimbari revolutionare, Epoca fierului, Canale, sosele si cai ferate, Practicarea agriculturii, Palatul de cristal din Hyde Park, Marea Britanie referat





REVOLUTIA INDUSTRIALA

IN MAREA BRITANIE

Incepand cu secolul al XVIII-lea, Marea Britanie a trecut printr-o transformare progresiva feudala centrata pe proprietatea asupra pamantului, o forta in era industriala ce lua nastere.

In 1750 Marea Britanie era deja o putere maritima si comerciala importanta, dar majoritatea populatiei traia inca din agricultura. Activitatile industriale, precum mineritul si prelucrarea fierului, se desfasurau la o scara relativ redusa, iar Londra era singurul oras cu ade-varat mare. De-a lungul secolelor schimbarea era atat de lenta, incat ramanea aproape neobser-vata. Majoritatea oamenilor considerau ca viata lor face parte dintr-o ordine traditionala fireasca si nu realizau ca sub ochii lor lua nastere o noua etapa a istoriei.




Schimbari revolutionare

Aceasta perioada din istoria Angliei este cunoscuta ca „revolutie industriala”, cu toate ca procesul de transformare a implicat progrese in domenii diferite; multe dintre ele nu aveau nimic in comun cu procesele industriale, dar actionau convergent asupra economiei, pro-ducand efecte atat de spectaculoase incat puteau fi considerate revolutionare. O serie de inventii si descoperiri au transformat producerea textilelor si prelucrarea metalelor in industrii recunos-cute pe plan mondial. Noi surse de energie – mai ales motorul cu aburi – au fost valorificate. Exploatarea carbunilor a fost „combustibilul” acestei revolutii, iar cresterea numarului populatiei a asigurat forta de munca necesara si o piata pentru bunurile produse de industrie.

O revolutie rapida a mijloacelor de transport a dus la scaderea costurilor de tran-sport a materiilor prime si produselor finite; de asemenea, „revolutia agriculturii” a pus capat fricii de foamete si a devenit posibila sustinerea unei populatii in crestere.

Modificari spectaculoase au avut loc in productia de textile, datorita unor noi utilaje. „Suveica zburatoare” a lui John Kay (1733) a facut procesul de tesere mai rapid, iar „spinning jenny” (1767), roata de tors creata de James Hargreaves, a imbunatatit procesul de tors.

Acestor inventii le-au urmat sistemul lui Arkwright (1769) de mentinere a umidi-tatii in procesul de fabricatie; in actionare se foloseau caii, apa, sau forta aburilor. Razboiul de tesut electric inventat de Edmund Cartwright (1785) a dezvoltat procesul de tesere.

In curand producerea textilelor, o activitate domestica, de mici proportii pana atunci (oamenii teseau si torceau in casele lor), a fost concentrata in mari fabrici, modificand radical modul de viata al muncitorilor. Productia de masa a insemnat ieftinirea textilelor, cu im-pact dramatic asupra industriei. Lana fusese cel mai important produs de export la Marii Britanii; acum insa bumbacul castigase teren, profitand de cererea imensa de imbracaminte usoara si raco-roasa necesara in zonele toride ale Africii si Asiei. In sudul districtului Lancashire s-au inmultit filaturile (fabrici uriase unde munceau femeile tesand fire, unde aerul fiind umed si imbacsit a cauzat diferite boli si deformatii) mohorate ale oraselor bumbacului. Manchaster si Liverpool devenisera instarite datorita comertului cu bumbac, iar vanzarile in strainatate aduceau venituri imense Angliei – reprezentand la un moment dat jumatate din exportul tarii.

Primele manufacturi textile foloseau energie hidraulica, gratuita dar nesigura, deoarece o seceta putea duce la incetarea lucrului. Folosirea motoarelor cu aburi pentru actio-narea utilajelor a fost un pas decisiv pentru producerea textilelor, dar si pentru intreaga industrie.

Motoarele cu aburi erau folosite inca din secolul al XVII-lea, dar implicau cheltu-ieli de functionare mari. In 1769, James Watt, un inginer de origine scotiana, a creat in conden-sator capabil sa mentina constanta temperatura in cilindrul principal. Aceasta descoperire era ex-trem de importanta. In 1774, Watt s-a asociat cu Mathew Boulton si au inceput sa produca moto-are cu aburi la fabrica Soho din Birmingham. Efectul asupra industriei britanice poate fi dedus din faimoasa fraza a lui Boulton „Eu vand aici ce intreaga lume isi doreste sa aiba – putere!”

Epoca fierului 53366dqs57une1e

Fierul a fost un simbol important al revolutiei industriale din Marea Britanie. In secolul al XIX-lea fierul era folosit pentru lucruri diverse, ca poduri, vapoare si locomotive, Palatul de cristal din Londra si turnul Eiffel din Paris. Totusi, in 1700 industria fierului lupta pentru supravietuire. Metalul trebuia topit adica incalzit pana devenea lichid, astfel incat mine-reul de scurgea lasand in urma impuritatile. Dar procesul de topire necesita carbune, ia padurile Marii Britanii (din care se obtinea carbunele) fusesera in mare masura distruse, fiind necesare importuri costisitoare.

Solutia a fost gasita prin 1709 de Abraham Darby de la Coalbrookdale. Asemenea altor experimentatori si-a dat seama de ineficienta carbunelui in procesul de topire a metalului; a descoperit insa ca cocsul, mai putin sulfuros, dadea rezultate excelente. Tehnologia lui Darby a ramas secreta cel putin pana in anii 1730 si, in consecinta Coalbrookdale a inflorit spectaculos. Un viitor membru al dinastiei Darby, al treilea Abraham Darby; a construit primul pod de fier peste raul Severn (1779).

Fabrica de producere si turnare a fierului

O data secretul aflat, productia de fier a crescut si s-au facut numeroase progrese tehnologice. Astfel, Watt si Boulton au folosit prima oara in 1775, motoare cu aburi pentru a da furnalelor curentul puternic necesar pentru a atinge temperaturi mari – unul din multele exemple de combinare cu succes a unor inventii in domeniul industrial. Fabricile de metal au dus la dez-voltarea unor orase ca Birmingham si Sheffield, iar Marea Britanie realiza in 1850 jumatate din productia anuala de fier din lume.



Un element indispensabil procesului de expansiune industriala a fost productia in cantitati mari a carbunelui. Cocsul era necesar la topirea fierului si alimentarea motoarelor cu aburi care actionau utilaje de productie, furnale, vapoare si locomotive. Populatia in crestere necesita cantitati mari de carbune pentru scopuri casnice, in 1798 William Murdock a folosit ulei

de huila pentru a ilumina lucrarile lui Boulton si Watt din Soho. In 1815, Glasgow si Londra erau iluminate cu gaz de huila.

Din fericire, Marea Britanie dispunea de mari si bogate depozite carbonifere in apropierea zacamintelor de fier. De la inceputul secolului al XVIII-lea, motoarele cu aburi erau folosite pentru a pompa apa din mine, dar erau putine alte inovatii. Saparea zacamintelor de car-bune ramanea „cea mai grea munca de pe pamant”, si intreaga structura a civilizatiei industriale a secolului al XIX-lea se baza pe oameni ce munceau din greu sub pamant.

Canale, sosele si cai ferate

Calitatea proasta a cailor de comunicatie facea dificil si scump transportul bunu-rilor; pana in secolul al XVIII-lea drumurile erau atat de grele, incat se prefera transportul marfu-rilor grele pe apa. Introducerea taxelor pentru drumuri a avut ca rezultat intretinerea mai buna a cailor foarte circulate, tehnicile de constructie au fost imbunatatite de Ack Metcalfe, Thomas Telford, scotianul John Mcadam si alti constructori.

O importanta deosebita a avut-o construirea canalelor, care a inceput cu canalul Bridgewater (1763), construit de James Brindley pentru a lega minele Ducelui de Bridgewater de Manchester. Canalul a avut un impact imediat asupra pretului carbunelui in Manchester (a scazut la jumatate) si a aratat avantajele folosirii canalelor pentru transportul marfurilor grele, declan-sand o adevarata „manie a canalelor”.

Aceasta „manie” a durat pana in 1830, cand reteaua de canale a Marii Britanii era mai dezvoltata decat cea de drumuri. Dar perioada de glorie a canalelor a fost scurta , deoarece acestea au intrat in competitie cu locomotivele cu aburi. Dupa experimentele initiale, realizate de Richard Trevathick si altii, prima cale ferata publica – de la Stockton la Darlington – a fost data in functiune in 1825. Inginerul care a construit-o, George Stephenson, a realizat si faimoasa „ra-cheta”, cea mai performanta locomotiva care a circulat pe linia construita ulterior de la Liverpool la Machester.

In 1850, erau nu mai putin de 10.000 km de linii de cale ferata, folosite pentru transportul de calatori si de marfuri, la viteze de neimaginat. Un alt triumf al epocii motorului cu aburi l-a constituit dotarea vapoarelor cu motoare; in 1833 vasul canadian Royal William a facut prima calatorie transatlantica cu ajutorul unui motor cu aburi.

Oameni si orase

Flota impresionanta a Marii Britanii si uriasul sau imperiu colonial i-au oferit pie-te de desfacere gata create peste hotare si mijloacele de a le aproviziona cu marfuri.

Revolutia industriala ar fi fost mult mai lenta daca populatia aflata in crestere nu ar fi pus la dispozitia fabricilor cantitatea imensa de forta de munca necesara.

Cresterea populatiei pare sa fi inceput in anii 1740, dupa obtinerea unor recolte bogate. Cresterea a fost cu promptitudine sustinuta de cresterea productiei de hrana si de o eco-nomie in continua dezvoltare. La inceputul acestei cresteri populatia Marii Britanii nu atinsese 6 milioane, in 1851 cifra s-a ridicat la 21 de milioane si rata de crestere nu dadea semne de oprire la acest nivel. Cei care munceau in fabrici s-au mutat la oras, motiv pentru care populatia Lon-drei a crescut brusc, de la jumatate de milion la aproape 3 milioane, iar orase pana acum insigni-fiante ca Manchester, Liverpool, Glasgow si Birmingham aveau fiecare o populatie de cateva sute de mii de locuitori. La mijlocul secolului al XIX-lea, jumatate din populatia Marii Britanii locuia in orase sau mari asezari urbane.

Ar fi fost imposibil sa se hraneasca o populatie de cateva milioane care locuia si traia in oras, daca nu era o abundenta de resurse de hrana, ca urmare a inovatiilor revolutiei agri-cole din secolul al XVIII-lea.

Practicarea agriculturii qn366d3557unne

Revolutia agricola, ca si cea industriala, a fost rezultatul multor schimbari, cea mia importanta fiind abandonarea cultivarii ciclice, care presupunea ca prin rotatie, in fiecare an o treime din terenurile cultivate sa fie lasate neinsamantate. Acest sistem a fost inlocuit cu rotatia culturilor in asa fel incat pamantul era cultivat fara a-si epuiza potentialul; un astfel de ciclu a fost introdus in Norfolk de Lordul Townshed „Nap” si consta in rotatia a patru tipuri de plante (grau, napi turcesti, napi suedezi, trifoi). Cultivarea napilor si a sfeclei furajere era importanta, aceste radacinoase fiind folosite pentru hranirea animalelor de crescatorie in timpul iernii – pana atunci animalele erau omorate in octombrie pentru a nu suferi de foame. In consecita, carnea si laptele au devenit disponibile tot timpul anului.



Printre proprietarii de pamant „inovatori” se numara Jethro Tull; el a promovat folosirea sapaligii si a inventat o semanatoare, renuntandu-se la imprastierea manuala a semin-telor deasupra pamantului; Robert Bakewell a pus bazele cresterii stiintifice a bovinelor si ovinelor.

Incercarea de creste eficienta ti profiturile in agricultura a dus la delimitarea si consolidarea micilor ferme. Acest proces dura de secole, dar a cunoscut apogeul dupa 1760. A avut la baza schimburile se pamant, cumpararea lor sau evacuarea taranilor si din acest motiv a avut importante consecinte sociale.

Micii fermieri si taranii erau inlaturati de un nou tip de fermieri, iar ingradirea terenurilor comune si a celor necultivate a insemnat un adevarat dezastru pentru taranii saraci, a caror supravietuire depindea deseori de cultivarea sau pasunatul liber. Ingradirea terenurilor si mecanizarea au dus la scaderea cererii de munca si, in timp, surplusul de populatie a parasit pa-mantul pentru a se alatura muncitorilor din fabrici. Viata rurala se schimbase pentru totdeauna.

Atelierul mondial

La mijlocul secolului al XIX-lea devenise clar ca revolutia industriala provocase schimbari majore si transformase Marea Britanie in „atelierul intregii lumi”. Acest statut a fost celebrat in 1851 prin Marea Expozitie organizata, in Hyde Park, intr-o constructie de metal si sticla numita Palatul de cristal – un adevarat simbol al puterii industriale al acestei natiuni.

Palatul de cristal din Hyde Park, Marea Britanie

Cresterea standardului de viata

In pofida problemelor cauzate initial de industrializare – venituri mici, cartiere mizere, orase insalubre, poluate, peisaje innegrite de funingine – pe termen lung, standardul de viata era in continua crestere. Direct sau indirect, lumea oraselor si a fabricilor a generat schim-bari progresiste, de la calatoriile cu trenul si iluminatul public la invatamantul public si democratie.

Pana la sfarsitul epocii victoriene, suprematia Marii Britanii era concurata de do-ua mari puteri industriase ce se dezvoltau vertiginos: Germania si SUA; cu toate acestea, Marea Britanie si-a mentinut puterea si prosperitatea si in secolul al XX-lea. Perioada de crestere eco-nomica, sociala si politica declansata de revolutia industriala din secolul al XVIII-lea a continuat si, de la un anumit punct, nu a mai fost cale de intoarcere.

Viata intelectuala si politica

Cu ajutorul stiintei moderne, tara lui Newton aplica masinismul la manufacturi si porneste Revolutia Industriala pe plan mondial. In acelasi timp, Britania a populat si a dat legi Americii de Nord si, dupa ce a pierdut cele 13 colonii, a reconstituit un al doilea imperiu, mai larg raspandit si mai vast.

Aceste ultime secole d bunastare materiala si de conducere corespund perioadei celei mai mari realizari intelectuale. In ciuda unor Bred, Roger Bacon, Chancer si Whycliffe, contributia Britaniei la stiinta si literatura medievala este mica, in comparatie cu aria creatiei sale intelectuale din vremea lui Shakespeare incoace. Epoca in care Londra a devenit centrul maritim al Globului, brusc largit, a fost de asemenea epoca Renasterii si a Reformei – miscari de dezvol-tare intelectuala si de autoafirmare individuala, care s-au dovedit a fi mai potrivite britanicilor decat multor alte popoare – si pare sa fi emancipat geniul insular.

In sfera politicii pure, Britania este vestita ca mama a parlamentelor. Raspunzand instinctului si temperamentului poporului sau, ea a dezvoltat, in decursul veacurilor, un sistem care impaca trei lucruri: eficienta puterii executive, controlului poporului si libertatea individua-la. Britania se ghideaza in timpul revolutiei industriale dupa principiul proclamat de conducatorii ei „politica britanica este comertul britanic”, principiu care va sta in picioare peste o suta de ani.

BIBLIOGRAFIE: revista ARBORELE LUMII

ISTORIA ILUSTRATA A ANGLIEI











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani