Cauzele colonizarii GRECIEI IN EPOCA ARHAICA, Etapele colonizarii, Metropole si colonii, Principalele colonii, Consecintele colonizarii



COLONIZAREA GREACA IN EPOCA ARHAICA (Sec. VIII - VI i.Hr.)

1.Premize

In decursul primei jumatati a mileniului I i.Hr., Grecia arhaica inaugureaza istoria propriu-zisa a Europei, iar prin rolul ei de “civilizatie - model” pune bazele civilizatiei actuale. Grecia arhaica se refera atat la cetatile Greciei peninsulare si ale insulelor din Marea Egee, cat si la cele din Anatolia (Ionia).

Adoptarea scrierii alfabetice a facut posibila conservarea documentelor de arhiva. Succesiunea Jocurilor Olimpice, ce a servit drept cronologie, incepea la 776 i.Hr. Totodata, este perioada reluarii contactelor cu civilizatiile Orientului si a introducerii monedei ca mijlocitor comercial. Lumea greceasca a sec. X -VIII I. Hr.,desi o lume de navigatori, ramane limitata la aria egeeana, fiind precedata de migratia in Anatolia provocata de invazia dorienilor (sec. XII - XI) . Aceasta migratie anunta un dinamism care va duce la expansiunea coloniala spre Occidentul mediteranian si Marea Neagra. Colonizarea a contribuit la crearea unei unitati a economiei lumii vechi, facand ca regiunile sa devina complementatre.



Unitatea de baza a lumii grecesti din epoca arhaica era orasul - cetate (polis) ce desemna nu numai cetatea ca atare ci si terenul agricol inconjurator marginit si protejat natural. Acest teritoriu trebuia sa satisfaca in primul rind necesitatile de hrana ale locuitorilor. O alta cerinta era exploatarea padurilor (lemn pentru corabii) si a bogatiilor miniere (cupru, fier, argint, cositor) . Trebuie spus ca marea majoritate a cerintele de mai sus erau doar in parte sau deloc satisfacute, Grecia fiind in cea mai mare parte arida, cu soluri sarace si putin productive, cu paduri putine (ce au disparut repede) si cu resurse minerale limitate.

2. Cauzele colonizarii

Fenomenul colonizarii a avut un caracter de masa si s-a desfasurat pe durata mai multor secole, devenind un mod de viata specific grecesc. Impartind zonele de influenta cu fenicienii, grecii au patruns in toata Mediterana si in Marea Negra.

Dintre principalele cauzele colonizarii se amintesc :

a. suprapopularea (cresterea demografica) - in genere cetatile aveau un spatiu locuibil restrans si limitat de nevoile agriculturii, nepermitandu-se extinderea in ogoare sau in plantatiile de smochini ori maslini. Ex. Colonia africana Cyrene (Libia) a locuitorilor insulei Thera - Santorin.

b. foametea datorata perioadelor de seceta prelungita sau a altor dezastre naturale; Ex. Rhegium (Calabria - Italia) colonie a cetatii Chalcis (Eubeea);

c. crize politice sau rasturnari sociale; Ex. Tarent (sudul Italiei) intemeiat de catre rebeli exilati din Sparta;

d. ocupatia straina a orasului-mama; Ex. Massalia ( Franta - Marsilia de astazi) intemeiata de locuitori ai cetatii Foceea ( Anatolia -Ionia) ce au fugit din calea persilor;

e. nevoi comerciale ; Ex. coloniile Eubeei din Italia si din Sicilia ( Cumae, Naxos, Catane, Ischia) incepind cu sec. VII i.Hr; un alt exemplu pot fi coloniile Miletului ( Ionia - Anatolia) in toata aria Pontului Euxin. Se schimba ceramica, podoabe, ulei de masline, vin contra cereale, metale, lemn.

3. Etapele colonizarii

- Prima perioada , cca 775 -675 i.Hr. corespunde unei colonizari spontane de tip agrar. Impantarea se face cu forta intr-un mediu indigen evident ostil, iar relatiile cu metropola sunt reduse. Ex. Colonizarea Italiei si a Siciliei facuta in special de catre cetatile Greciei continentale.

- A doua perioada , cca 675 - 550 i.Hr se caracterizeaza prin accentuare preocuparilor exclusiv comerciale. Apar si colonii care nu mai au in posesie pamanturi agricole, relatiile cu autohtonii fiind in general bune, iar cele cu metropola stranse. Orasele Ioniei se aflau intr-un semnificativ avant economic si din punct de vedere comercial problema debuseelor a devenit stringenta. Aria expansiunii coloniale se extinde din Marea Neagra ( Miletul in principal) pana in Iberia si Galia. In vestul Marii Mediterane, din acest motiv, apar primele conflicte cu fenicienii.

4. Metropole si colonii

Se desprind cateva caracteristici principale :

- coloniile sunt state grecesti cu desavarsire autonome; dupa sec. VI i.Hr. autonomia se manifesta prin

emiterea monedei proprii marcata cu insemnele individualizate ale coloniei;

- colonia copiaza institutiile si pastreaza traditiile metroplolei; pe parcursul evolutiei, in numeroase cazuri (Siracuza) se instaureaza regimuri tiranice;

-legaturile intre colonie si metropola,in prima perioada, sunt sporadice; din motive economice (comerciale), legaturile devin permanente in a doua perioada.

Pe parcursul colonizarii s-au ivit rivalitati fie intre metropole, fie intre colonii. Stapanirea pozitiilor-cheie, atat din punct de vedere teritorial cat si comercial a dus in final in sec VI i.Hr. la lungi dueluri pentru hegemonie. Numarul mare al metropolelor a suscitat la inceput , intre ele, o emulatie favorabila expansiunii coloniale. Se ajunge chiar la fondarea unor noi colonii de catre alte colonii fara a se mai cere nici un fel de accept al cetatii -mama. Astfel, metropole sau vechi colonii doreau sa-si sporeasca prestigiul creand noi cetati satelit a caror inmultire pareau sa le mareasca puterea. In deficit demografic, unele recurgeau la mercenari si la straini, in fruntea carora se aflau doar cativa dintre cetatenii proprii. Asa se explica vastul orizont colonial al micii Megara.

5. Principalele colonii

COLONIA
METROPOLA
 
An Intemeiere
Obs.
 
 
 
 
 
 
ITALIA
(MAGNA GRAECIA)
 
 
CROTONA
AHAIA
720
 
SIBARIS
AHAIA
720
METAPONT (680)
POSEIDONIA (675)
TARENT
SPARTA
708
 
SIRIS
COLOFON
675
 
insulele LIPARE
insula RODOS
580
 
DICAIARHEIA
insula SAMOS
531
 
ELEEA
FOCEEA
575
 
RHEGION
EUBEEA
743
 
CUMAE
EUBEEA
760
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
SICILIA
 
 
NAXOS
EUBEEA
575
 
CATANA
EUBEEA
750
 
SIRACUZA
CORINT
733
 
HIBLAIA
MEGARA
750
SELINUT (650)
GELA
insula RODOS
688
AGRIGENT (580)
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
GALIA
 
 
MASSALIA
FOCEEA
cca 600
ANTIPOLIS
 
 
 
MAINACE (Iberia)
ALALIA (Corsica)
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
AFRICA
 
 
CIRENE
THERA
631
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
TRACIA si M. Marmara
 
 
ins. TASOS
PAROS
682
 
CARDIA
MILET
sec. VI
 
CALCEDONIA
MEGARA
687
 
BIZANT
MEGARA
660
 
CYZIC
MILET
676
 
ABYDOS
MILET
670
 
LAMPSAC
FOCEEA
654
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
PONTUL EUXIN