Dimitre Cantemir, Opera si Bibliografia Mari istorici referat







Din partea bibliotecarului


,,Sufletul odihna nu poate afla,




pina nu gaseste adevarul, care il

cearca oricit de departe si oricit

de cu truda i-ar fi a-l nimeri”


Dimitre Cantemir. Hronicul , p.139.


Neamul nostru n-a dus niciodata lipsa de talente. Tot ce ramine in urma unui om este numele. Sintem un popor norocos, fiindca noi, spre deosebire de alte popoare, nu trebuie sa ne nascocim stramosii. Noi ii avem.

Multe din paginile care s-au scris sint valabile si pe viitor.

Cind ne intoarcem in vremuri, ne intilnim cu Dimitrie Cantemir -

„ rege intre filozofi si filozof intre regi”

Cu toate ca s-au scurs 330 de ani de la nasterea lui, fiecare om e gata sa incuviinteze ca acest nume emana impulsul neamului.

Timpul este nemilos. El este ceva care distribuie tuturor lucrurilor toata durata lor precisa si le face sa participe la ce a fost, este si va fi, fara ca el insusi sa devina durata in inteles sensibil. Cu el se duce si ramine trecutul istoriei noastre.

El a formulat probleme si a cautat sa le solutioneze, aducind contributii ce merita sa fie consemnate si cunoscute.

Bibliografia Dimitrie Cantemir - unul din Luceferii Europei este dedicata ginditorului Dimitrie Cantemir. Aceasta bibliografie este o mica piedica in calea uitarii. Este si o sursa de informare pentru cei care vor cerceta mostenirea lasata de domnitor.

La baza aranjarii materialului se afla criteriul alfabetic.




Bibliografia cuprinde diviziunile:

I. „ rege intre filozofi si filozof intre regi”

II. Dimitrie Cantemir - umanist, scriitor, filozof, om de stiinta.

III. Tabel cronologic.

IV. Opera.

V. Scrieri despre viata si opera lui Dimitrie Cantemir.

VI. In publicatii periodice.

VII. Aprecieri.

VIII. Fragmente din opera.


Bibliografia a fost realizata in baza colectiilor, cataloagelor si fisierelor de la Biblioteca Publica „A. Donici” , Biblioteca pentru copii „Ion Creanga”, Liceul Teoretic ,,Onisifor Ghibu”, Liceul Teoretic ,,A. Russo”, scoala de cultura generala nr.3, gimnaziul nr. 4.

Descrierile bibliografice au fost intocmite conform STAS-ului 12629 1-88 ,,Descrierea bibliografica a documentelor”.

Selectarea documentelor a fost incheiata la 1 august 2003.

La sfirsitul bibliografiei sint inclusi indici auxiliari: de nume, de publicatii periodice.
















Dimitrie Cantemir













„Cind eram tinar, invatam limbile orientale si fara incetare, timp de 22 de ani, am stat la Poarta Otomana, avind convorbiri cu oamenii de tot felul de ranguri si cuvintele lor s-au lipit de mintea mea ca ceara…” (“Istoria Imperiului Otoman”)


Un tinar cu maniere alese, cu o conversatie deosebit de placuta, care o purta cu usurinta in limba latina. Iar unul dintre straini ne lasa si un portret fizic al tinarului print, care il impresionase in mod deosebit prin frumusetea si puritatea trasaturilor sale.

Ion Neculce


Marturiile strainilor







Marii barbati


Pamintul nu rodeste numai piine,

Nu doar de spice sintem luminati -

De la pamint pornesc si vrednicia

Si vesnicia marilor barbati.


Noi - dupa ei ne-aflam vechimea, anii,

Dupa barbatii nostri temerari,

Precum citim dupa inele virsta

Stejarilor in codrii seculari


In tot ce au zidit atitea veacuri,

Au pus trecut, prezent si viitor

Ca noi, in fata neamurilor lumii,

Sa nu ne rusinam de fapta lor.


Au ridicat cetati, au scris balade

Si au cintat, si-au plins, si au arat,

Au stat la ocna, au ars pentru dreptate,

Ei au trait, traind - au lumina


Noi - dupa ei ne-aflam vechimea, anii,

Dupa barbatii nostri temerari,

Precum citim dupa inele virsta

Stejarilor in codrii seculari.


Azi noi zidim, noi ocrotim lumina

Cu gindul la acei ce vor veni

Cu inima aproape de barbatii

Ce-au fost, ce sint, ce pururea vor fi.

Vasile Romanciuc







rege intre filozofi si

filozof intre regi ”



1714. La o sedinta a Academiei din Berlin urmau sa fie alesi cativa noi membri.

- Propun ca membru de onoare al Academiei noastre sa fie ales invatatul Demetrius Cantemir, a deschis sedinta filozoful Leibniz.

Pentru care merite, baron Leibniz ?!

Dupa parerea mea, la ora actuala Demetrius Cantemir e unul din cei mai de seama invatati din lume. A scris multe si felurite carti, intre care o istorie a turcilor. A compus carti de filozofie. E un foarte bun matematician. A inventat un aparat pentru calcule la Moscova, unde se afla acum. Turcii il socot cel mai mare compozitor al lor.

Mai cunoaste, domnilor, zece limbi. Scrie in limbile latina, greaca, turca, rusa, romana

Si cine e acest Cantemir E un neamt?

E un moldovean

De unde

Din Moldova.

Propun sa fie pus la vot numele lui

Toti academicienii au votat unanim pentru Dimitrie Cantemir membru de onoare al ei, l-a numit in diploma pe care i-a trimis-o „ rege intre filozofi si filozof intre regi „

calificativ pe care fostul domn al Moldovei l-a purtat cu mindrie toata viata.

Avea abia 24 ani si trecea de pe atunci drept un mare savant.

Caci marele nostru istoric…

A stapinit Cantemir-Voda cel Batrin peste Moldova, vreme de lucru ce cam rar se intimplase voievozitor moldoveni de la Rares, incoace.

Si-a avut voievodul Cantemir Batrinul un fecior, adevarat Fat-Frumos din lacrima, minunat la faptura, dulce la cuvint si inzestrat de Dumnezeu cu atita intelepciune, incit a fost in vremea lui cel mai mare carturar si cel mai strasnic filozof din lume. Il chema Dimitrie Cantemir si a fost cea mai stralucita podoaba de intelepciune a neamului romanesc.

Vazindu-l taica-sau Voda Cantemir cel Batrin in ce apa se adopta, de mic l-a trimis la Constantinopol, unde erau pe atunci cei mai mari profesori ai lumii si unde se zicea ca haladuieste mama tuturor invatatorilor. Unsprezece limbi stia si pe toate ingereste le vorbea, ca se mindrea de el, toate semintele pamintului si in fata lui toti filozofii cei mai mari ramineau ametiti si-nmarmuriti.

Cantemir-Voda, dupa ce a murit tinutu-l-au mort tainuit o zi si o noapte pina s-au gatit cartile si au facut harzur de la boieri si de la tara la Poarta, de poftia sa puie pe un fecior a lui Cantemir-Voda domn in locul tatine-sau. Si au trimis pe vatavul Pirvul si cu Stefanita Rusat, feciorul lui Manolachi postelnicul. Si dupa ce au pornit cartile, a doua zi, s-au si ajunsu hatmanul Bogdan si cu Iordachi vistiernicul si cu toti slujitorii sa ridice pe Dumitrasco beizade, feciorul lui Cantemir-Voda, domn in locul tatine-sau. Deci au gatit divanul cel mare si s-au strinsu toata boierimea si mitropolitul si slujitorii la curtea cea domneasca si au adus si pe un aga a veziriului turcu

Atuncea a spus la tot norodul ca a murit Cantemir-Voda, ce slujitorii inceput a striga ca altul nu le trebuie sa le fie domn ce numai Dumitrasco, beizade, feciorul lui Cantemir-Voda



Turcul aga, vazind ca striga cu totii intru-un cuvint, au luat un caftan si au pus in spatele lui Dumitrasco beizade si beizade au imbracat pe turcu cu un contas cu samur si au sezut amindoi in scaune si au inceput a slobozi puscile Si toti boierii si slujitorii capeteniile, cine-s dupa rinduiala sa, a prins a saruta poala turcului si a lui Dumitrasco beizade. Si dupa aceea gatindu-s <a> au purces cu alai domnescu de au mersu la Svetii Nicolai de i-au citit mitropolitul molitva cea de domnie, dupa obicei.           

/ Ion Neculce /

Tocmai el Cantemir invatatul, care stia sa-si bata joc de altii cind isi faureau genealogii prea fantastice tocmai el cazu in acelasi ridicol, vrind numaidecit din neamul lui mazili sa faca coboritori din Tamerlan, vestitul cuceritor asiatic.

Cind era copilandru de 15 ani, scrie o carte de filozofie. Tot in frageda lui tinerete nascoci cituri pentru slujbele religioase ale turcilor si modifica muzica lor, care pina atunci nu avea semne muzicale. Ba scrie in latineste istoria dintre inceput a Imparatiei Turcesti, descurcind hrisoavele si rabojurile lor vechi si rinduind faptele petrecute cu sute ani in urma, incit fu socotit ca un mare prieten al imparatiei si cel mai mare scriitor al turcilor, in vremea aceea. Ca nu stiau Turcii cu ce daruri sa-l mai daruiasca si ce laude sa mai aduca. Iar Sultanul ca pe cel mai bun sfetnic il socotea si mult se mindrea cu prietenia lui.

De aceea intr-o vreme, cind se porni iarasi la razboi mare intre Turci si Rusia, cam spre sfirsitul domniei lui Voda Brincoveanu, Sultanul nu gasi alt om mai de credinta sa-l puna domn in Moldova decit pe acest mare filozof si neintrecut carturar. Iar Dumitru Cantemir cum ajunsese domn in Tara Moldovei, se si lepada de Turci si trecu pe fata lui Petru cel Mare, imparatul Rusilor.




Caci asa cugeta el: “Vom indrepta muzica si vom ticlui cintece; vom scri istoria neamului si cu multa cinste o vom cinsti, dar cu crestin sint si cind necrestinii se ridica impotriva noastra, eu cu crestinii merg. Si-a mers alaturi cu crestinii si-a luptat cu vitejie”.

L. Cristinescu


Asadar, la varsta de 15 ani pleaca un tinar care citise toti cronicarii, moldoveni sau munteni, si aflase de la ei tot ce se putea sti in acea vreme despre tara sa, despre originea locuitorilor acestei tari, despre limba acestor locuitori. Insotit de un asemenea bagaj, un tinar cu imaginatie inflacarata a celor 15 ani cu calitatile exceptionale de analiza si de sintetizare a faptelor, pe care avea sa ni le dezvaluie mult mai tirziu opera sa, a fost permanent stapinit de gindul de a verifica ceea ce aflase despre tara si neamul sau din cronicari prin orice informatii pe care le putea culege.





















Dimitrie Cantemir - umanist, scriitor, filozof,

om de stiinta



Spectrul viziunii lui Dimitrie Cantemir se proiecteaza ca un curcubeu pe firmamentul culturii nationale. In 1698, cind apare prima sa opera „Divanul sau gilceava inteleptului cu lumea sau giudetul (sufletul) cu trupul”, care contine o serie de imperative ale spiritualitatii, dintre care se distinge chemarea inteleptului spre Pace, se implica trei etape, indemnindu-ne pe toti si pe fiecare in parte:

Traieste in pace cu confratii si semenii tai! Aceasta este pacea provizorie.

- Traieste in pace cu Dumnezeu, si atunci vei trai in pace cu toata lumea in eternitate.

Urmatoarea opera constituie „Imaginea tainica a stiintei sacre”, scrisa in limba latina in anul 1700. E un tratat de filozofie ce contine o critica acerba, bine argumentata, a relatiei dintre timp si miscare in doctrina aristotelica.

Urmatoarea opera este „Micul compediu de logica generala”, scrisa in anul 1701 in limba latina, in care Dimitrie Cantemir pledeaza pentru descoperirea valorii adevarului prin mijloace rationale, subliniind: „Astfel (Dumnezeu) v-a incuviintat facultatea de a descoperi si de a dobindi adevarul si leacul, adica lumina voastra naturala, si folosindu-va de ea, sa ajungeti de la cele mici la cele mari, de la cele inferioare la cele superioare. Si de la cele pamintesti la cele ceresti, ba chiar si pina la insasi cunoasterea adevaratei intelepciuni”.

Una din operele principale din prima perioada a activitatii lui Dimitrie Cantemir este romanul alegoric patruns de meditatii filozofice „Istoria ieroglifica”, care reprezinta un pamflet social-politic, cuprinzind contrapunerea tipologiei boierimii si a taranimii din Moldova intruchipata prin „albine”. Autorul pledeaza pentru stiinta contra ignorantei, adevarul impotriva inselaciunii si experienta de viata.

„Ca precum stiinta lucrurilor este lumina mintii, asa nestiinta lor este intunecarea cunostintei. Una din lucrarile fundamentale, pe baza careia in anul 1714 Dimitrie Cantemir a fost ales membru al Academiei de Stiinte din Berlin, scrisa in limba latina, a fost „Descrierea statului vechi si contemporan al Moldovei”, in care pe de o parte sint descrise consecintele oprimarii turcesti, iar pe de alta parte, ca imperativ al timpului este lansat alesul istoric argumentat al reformarii statului feudal moldovenesc. Autorul ne descrie cu multa ardoare pitorescul plaiurilor moldovenesti si bogatiile lor inepuizabile. In anul 1793 Dimitrie Cantemir scrie opera „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor” in care este demonstrat argumentat dreptul Moldovei la independenta pe temeiul continuitatii sale istorice si a unitatii de neam si de limba.

Alta lucrare fundamentala care a cutreierat cele mai prestigioase biblioteci ale Germaniei, Frantei, Angliei si altor tari europene a fost „Istoria maririi si decaderii imperiului otoman”, scrisa in 1716.

Dimitrie Cantemir prin opera sa a fost precursorul stiintelor moderne, ulterioare, inclusiv al etnosociologiei, antropologiei culturale, integrind Moldova cu stiinta si cultura europeana si universala inca la inceputul secolului al XVIII-lea, pasind in pas cu timpul din epoca iluminismului.

Ion Hanganu, coordonator de programe

la Mica Academie









Tabel cronologic

1673, 26 octombrie Dimitrie Cantemir

prin amploarea operei sale de filozof, literat,

istoric si orientalist a constituit o veritabila

universitate nu numai de anvergura nationala,

ci si europeana, chiar universala.

S-a nascut la Iasi la 26 octombrie 1673, in



familia domnitorului moldovean Constantin

Cantemir.

Si-a facut studiile la limba si literatura greaca,

retorica, logica, filozofie naturala si teologie

ortodoxa la curtea tatalui sau sub indrumarea

savantului si calugar grec, Ieremia Cacavela.

La virsta de numai 5 ani, moare mama lui

Dimitrie Cantemir. Fusese o ‚,femeie vrednica de

pomenit printre cele dintii ale veacului aceluia

stiutoare de buna carte’’ De la Ana Bantis va

mosteni Dimitrie dragosta de carte.

1685 La 15 iunie, Constantin Cantemir este ales domn

al Moldovei, fiind sprijinit de Serban Cantacuzino,

domul Tarii Romanesti.

La frageda virsta de 15 ani adolescentul Cantemir

se afla la Istambul trimis de tatal sau ca ostatic,

in locul lui Antioh, care revine in Moldova.

Studiaza limba turca redactind ulterior, un tratat

de notatie muzicala considerat o opera de pionierat

de catre istoricii culturii turcesti.

1688 In virsta de 15 ani este trimis de tatal sau

ca ostatic pe linga Poarta Otomana la

Constantinopol, unde a urmat cursurile

Academiei de pe linga Patriarhi, studiind

limbile straine greaca si latina, literatura

clasica, istoria, filozofia si teologia ortodoxa.





Desi ostatic la curtea sultanului, are

posibilitatea sa-si continue invatatura la

Academia Patriarhiei Constantinopolitane. In

foarte bogata biblioteca afla o pleiada de

lucrari din cele mai diverse ramuri ale stiintei

si culturii: logica, filozofie, geografie, istorie,

medicina, chimie, limbi orientale (turca, araba,

persana). Ii cunoaste si intretine discutii pe teme

filozofice si politice cu ambasadorii francezi,

olandezi si rusi. Dupa circa 2 ani de studii in

Constantinopol s-a intors la Iasi, fiind

coparticipant la domnia tatalui sau.

1692 Alaturi de tatal sau ia parte la asediul Sorocii.

La 13 martie se stinge din viata Constatin

Cantemir. Boierii il aleg ca urmas pentru scurta

vreme pe Dimitrie Cantemir neconfirmat insa de

poarta la interventia lui Constantin Brincoveanu,

care aduce ca domn al Moldovei pe Constantin

Duca.In aprilie, Dimitrie Cantemir este dus la

Istambul.

Antioh Cantemir devine domnul Moldovei, in locul

mazilitului Duca-Voda; Dimitrie Cantemir aspira

la tronul Tarii Romanesti.

Se retrage la Constantinopol ca exilat. Isi

face relatii ti se imprieteneste cu multi demnitari si

invatti turci. In acest fel reuseste, sa patrunda in

bibliotecile si arhivele inaccesibile crestinilor, unde

studiaza cu multa pasiune manuscrisele si

cronicele turcesti. Vastul material documentar

studiat de Dimitrie Cantemir in decursul celor 22

de ani de sedere la Constantinopol ii va permite sa

cunoasca foarte bine istoria si cultura popoarelor

musulmane, pe care le-a infatisat ulterior in

lucrari de o mare valoare stiintifica. Prin operele

dedicate poparelor orientale, Dimitrie Cantemir s-a

afirmat ca primul nostru orientalist de valoare

europeana.

Asista la dezastrul trupelor otomane de la Zenta,

unde Eugeniu de Savoia ciastiga, la 10 septembrie,

o victorie care-l va face pe tinarul carturar romin sa

fixeze aceasta data ca inceput al descresterii Puterii

Otomane.

La 30 august apare la Iasi prima scriere

cantemiriana – tratatul bilingv (in greceste si

romineste) de etica , sub forma de eseu., ,,

,,Divanul sau gilceava inteleptului cu lumea sau

giudetul sufletului cu trupul’’.

Dimitrie a venit pentru scurta vreme in tara, unde

domnea fratele sau pentru a se casatori cu

Casadra, fiica lui Serban Cantacuzino, fostul domn

al Tarii Romanesti. Casatoria a fost hotarita inca de

pe cind ambii parinti ai mirilor traiau. Desi pusa la

cale, initial, ca o casatorie politica, tinara doamna

s-a dovedit a fi o doamna cu mari si deosebite

calitati.

La 14 septembrie, Antioh Cantemir este inlocuit cu

Constantin Duca . Dimitrie Cantemir se instaleaza

la Istambul in casa construita dupa planurile lui

unde va ramine pina in 1710, impreuna cu familia

sa formata din doua fete si patru baieti. In acest an

scrie o lucrare teologica in latina „ Imaginea stiintei

sacre’’.

Este editata ‚”Logica’’ (Prescurtare a

sistemului logicii generale’’) la Istambul

redacteaza: „Compendiu despre sistemul logicii

generale’’, Ioanis Baptistae van Helmont Physices

universalis doctrina (”Invatatura generala despre

fizica alui I.B. van Helmont’’); frecventeaza cercurile

dimplomatice, legind o strinsa prietenie cu mari

politici si carturari din aceasta mare capitala si port

cosmopolit. Redacteaza „Istoria Ieroglifica’’ Scrie

„Tratatul de muzica turceasca’’, pe care-l dedica

sultanuliui Ahmed al II –lea . In contextul intregii

activitati scriitoricesti preocuparile pentru muzica

ni-l infatiseaza pe Dimitrie Cantemir drept omul

integral de cultura, un spirit cu preocupari universale,dupa chipul umanistilor.

La 23 noiembrie, la 33 ani, dupa o lunga

asteptare Dimitrie Cantemir ajunge domn al

Moldovei din bunavointa Sultanului si a Hanului

tatarilor in locul lui Nicolae Moavrocordat, primul

principe fanariot.

La 2/13 aprilie la Lutk este incheiat tratatul de

alianta dintre Moldova si Rusia, la 24 iunie, tarul

Petru I soseste la Iasi dupa ce principele Moldovei a

chemat pe toti locuitorii sa lupte pentru inlaturarea

dominatiei otomane.

La Stanilesti, fortele moldovene si rusesti sint

incercuite si tarul este silit sa semneze pacea.

Cantemir, trecind de partea rusilor si acestia

pierzind lupta isii pierde tronul.

Se refugiaza in Rusia cu intreaga familie, urmat fiind

de un mare grup de slujitori credenciosi printre care

Ion Neculce.

Se stabileste la Moscova, primeste de la tarul

Petru cel Mare tituli de cneaz.

Tarul ii confera titulul de prea luminat principe al

Rusiei.

1713 La 11 mai, domnita Casandra, gresit tratata

medical, moare in virsta de numai 39 ani. Fara

tron, departe de tara, fara sotie, in astfel de

imprejurari cea mai mare mingiere o gasi in scris.

La 11 iulie, Dimitrie Cantemir este ales membru al

Academiei din Berlin, o inalta societate stiintifica

infiintata de Leibniz si patronata de regele Prusiei.

In diploma acordata cu acest prilej se subliniaza

rarul exemplu ca un principe (deci ostas si om

politic) sa--si consacre talentul si inforturile

cercetarii stiitifice. Este pentru prima data cind

un roman devine membru al unui important format

stiintific din strainatate, fapt care consemneaza

afirmare culturii romanesti pe plan european.

Savantul principe lucreaza intens in acesti ani, in

care Petru I calatoreste in Europa Apuseana.

1716 Scrie „Descriptio Moldovie („Descrierea Moldovei

la solicitarea Academiei din Berlin). In limba

germana lucrarea apare in 1769 iar in limba rusa in

1789.

In 1925 este tradusa sub titlul „Scrisoarea Moldovei’’.

Scrie in limba rusa „Evinementele Cantucuzinilor

si Brincovenilor’’, lucrare tradusa si publicata

pentru prima oara in ‚ ”Arhiva romaneasca’’, tot

acum redacteaza ”Historia moldo-vlahica’’ in limba

latina, lucrarea care demonstreaza romanitatea

poporului roman, unitate de origine si de limba,

continuitatea lui pe teritoriul vechii Dacii.

Se muta la Kiev, unde se recasatoreste cu tinara si

frumoasa printesa Anastasia Trubetkoi.

Cantemir il insoteste pe sar in Persia.

Participa nemijlocit la conducerea statului la

pregatirea si punerea in practica a unor importante

acte de stat initiate de Petru I.

Ia parte, impreuna cu tarul I, la expeditia din

Caucaz si tot acum tipareste din porunca acestuia,

sistema religiei mahomedane’’ scrisa initial in

latina.

Este tradusa apoi in ruseste, ea cuprinde o

descriere a civilizatiei musulmane.

Definitiveaza „Hronicul vechimei a romano –

moldo- vlahilor’’ dezvoltare a ideilor creionate in

Hďstoria moldo-vlahica’’, lucrare inchinata originii

si trecutului neamului sau. In ciuda nenumaratilor

ani petrecuti in afara granitilor tarii sale, savantul



moldovean si-a inceput si si-a incheiat

activitatea de scriitor cu lucrari in limba romana ,




„ Divanul (1698)’’ si hronicul’’ (1723)

In ziua de 21 august, moare, bolnav fiind de diabet,

la mosia sa Dimitrievka.

Este inmormintat la ctitoria sa, biserica Sf.

Constantin si Elena din Moscova.

Osemintele sale au fost aduse in tara si depuse la

Biserica „Trei Ierarhi” din Iasi.































Opera


1. Cantemir, Dimitrie. Scrieri: Istoria Ieroglifica Descrierea Moldovei, Hronicul vechimei a Romano –Moldo-Vlahilor / Dimitrie Cantemir. - Galati: Porto–franco, 1996. – 222 p.

Cantemir, Dimitrie. Istoria Ieroglifica / Dimitrie Cantemir. Bucuresti: Minevra, 1997. – 492

Cantemir, Dimitrie. Istoria Ieroglifica. In II volume. Vol. 1 – 2 /Dimitrie Cantemir/ Bucuresti: Minerva, 1983. p. 320.

4. Cantemir, Dimitrie. Opere complete. Vol. I Divanul / Dimitrie Cantemir. - Bucuresti: Acad. Republicii Socialiste Romane.1974, 310 p.

5. Cantemir, Dimitrie. Melancolia neasemuitului inorog/ Dimitrie Cantemir. - Cluj: Dacia, 1973. 189 p.

6. Cantemir, Dimitrie. Istoria Ieroglifica / Dimitrie Cantemir. - Bucuresti: Minerva, 1983, 364 p.

7. Cantemir, Dimitrie. Istoria Ieroglifica/ Dimitrie Cantemir. Bucuresti: Gramar, 2002. 274 p.

8. Cantemir, Dimitrie. Istoria Ieroglifica/ Dimitrie Cantemir. Bucuresti: Minerva. 2001, 285 p.

9. Cantemir, Dimitrie. Istoria Ieroglifica/ Dimitrie Cantemir. Bucuresti: Minerva, 1997. 457p.

10. Cantemir, Dimitrie. Descrierea Moldovei. Dimitrie Cantemir. - Ch.: Lit. artistica, 1982, 204 p.








Scrieri

despre viata si opera

lui Dimitrie Cantemir


1. Blaga, Lucian. Dimitrie Cantemir - //Susana-Carmen Dumitrescu. Antologie, prefata, cronologie si bibliografie. – Bucuresti: Eminescu, 1974.- P. 40

2. Boatca, Silvestru. Dimitrie Cantemir. / Boatca Silvestru.-Bucuresti Minerva, 1995. - P. 132.

3. Coroban, Vasile. Dimitrie Cantemir – scriitor umanist. / Vasile Coroban. – Ch. Cartea Moldoveneasca, 1973. – 277 p.

4. Craciun, Boris. Dimitrie Cantemir. // Craciun Boris. Istoria ilustrata a romanilor de la origini pina in prezent. – Iasi Portile orientului Iasi, Casa scolilor, 1987. – P. 50

5. Calinescu, Gheorghe. Cantemir.// Calinescu Gheorghe. Istoria literaturii romane. – Ch. Universitas, 1993. – P. 23

6. Ciocanu, Ion. //Permanenta si paradoxul unei carti de capatii.

(Descrierea Moldovei) /Ion Ciocanu. Reflectii. – Ch. Hyperion 1992. – p. 281-282.

7. Ciobanu, Stefan. Dimitrie Cantemir.//Ciobanu Stefan. Istoria literaturii romane vechi. – Ch.: Hyperion, 1992. – P.534

8. Cibotaru, Eugen. Pe veci cu Rusia. // Cibotaru Eugen. Mesajul social al literaturii. – Ch.: Hyperion, 1977. – P. 428

9. Cioculescu, Serban. Cantemir – Retar si artist. / /Susana-Carmen Dumitrescu. Dimitrie Cantemir. Antologie, prefata, cronologie si bibliogafie. – Bucuresti: Eminescu, 1977. – P. 230

10. Dabija, Nicolae. Rege intre filozofi (Dimitrie Cantemir). Dabija Nicolae. Nasc si la Moldova oameni. – Ch.: Hyperion, 1992. – P. 41

11. Dabija, Nicolae. (versuri lui Dimitrie Cantemir) / Nicolae Dabija. Pe urmele lui Orfeu. – Ch.: Lit. artistica, 1983. – p. 167.

12. Dabija, Nicolae. Cantemir la Istanbul/ / Dabija Nicolae. Pe urmele lui Orfeu. – Ch.: Lit. artistica, 1983. – P. 168.

13. Dabija, Nicolae. Filozof intre regi, rege intre filozofi (Cantemir in Rusia) // Dabija Nicolae. Pe urmele lui Orfeu. – Ch.: Lit. artistica, 1983. – P. 187.

14. Dragnev, Dimitrie. Rusia si lupta poporului moldovenesc impotriva jugului otoman. // Dragnev Dimitrie. – Ch.: Lumina, 1986. P. 72.

15. Dodu Balan, Ion. Dimitrie Cantemir. //Susana-Carmen Dumitrescu. Dimitrie Cantemir. Antologie, prefata, cronologie si bibliografie. – Bucuresti: Eminescu 1974 – P. 41.

. Din gindirea politico-juridica din Romania. Figuri reprezentative. – Bucuresti: Stiintifica, 1974, - P. 240.

17. Gane, Constantin. Familia lui Dimitrie Cantemir / /Constantin Gane. Trecute vieti de doamne si domnite. – Ch.: Universitas, 1991. – P. 327.

18. Gindea, Virgil. Locul lui Dimitire Cantemir in cultura romaneasca. // Susana-Carmen Dumitrescu. Dimitrie Cantemir. Antologie, prefata, cronologie si bibliografie. – Bucuresti: Eminescu, 1977. – P. 230.

19. Gheorghiu, Mihnea. Orizontul cultural-politic al lui Dimitrie Cantemir. //Susana-Carmen Dumitrescu. Dimitrie Cantemir. Antologie, prefata, cronologie si bibliografie. – Bucuresti: Eminescu, 1974. – P. 40

20. Hropotinschi, Alexandru. Cantemiriana. //Hropotinschi Alexandru. Reflectii tipice. – Ch. Lumina: 1986. – P. 283.

21. Ionescu, Gulian Constantin. Umanism si rationalism la Dimitrie Cantemir. – Susana-Carmen Dumitrescu. Dimitrie Cantemir.

Antologie, prefata, cronologie si bibliografie. Bucuresti: Eminescu, 1977. - P. 97.

22. Iorga, Nicolae. Pribegia moldovenilor la Muscali dupa trecerea nenorocita a lui Dimitrie – Voda Cantemir la dinsii (1711). //Iorga Nicolae. Din faptele stramosilor. (Povestiri ale cronicarilor, rinduite, adunate si publicate de Nicolae Iorga). – Ch.: Hyperion, 1991. – P. 134.

23. Iorga, Nicolae. Dimitrie Cantemir. //Susana-Carmen Dumitrescu. Dimitrie Cantemir. Antologie, prefata, cronologie si bibliografie. – Bucuresti: Eminescu, 1974. – P. 62.

24. Iorga, Nicolae. Epoca lui Serban Cantacuzino si a lui Constantin Brincoveanu//Iorga Nicolae. Istoria Romanilor. – Ch.: Universitas, 1992. – P. 45.

25. Laudat, Liviu. Dimitrie Cantemir. //Laudat Liviu. – Iasi: Junimea, 1973. – P. 215.

26. Musat, Maria. Dimitrie Cantemir. //Musat Maria. – Bucuresti: Militara; 1975. – 210 p.

27. Maziliu, Dan. Dimitrie Cantemir un print al literelor. // Maziliu Dan. – Bucuresti: Elion, 2001. – P. 212.

28. Neculce, Ion. Domnia lui Dumitrasco-Cantemir – Voievodul in anul 7219 (1711) //Neculce Ion. Letopisetul Tarii Moldovei. – Ch.: Hyperion, 1990. – p. 374.

29. Panaitescu, Petre. Istoria Ieroglifica. Dimitrie Cantemir// Susana-Carmen Dumitrescu. Dimitrie Cantemir. Antologie, prefata, cronologie si bibliografie. – Bucuresti : Eminescu, 1974. – P. 62.

30. Panaitescu, Petre. Epoca Fanariota. //Panaitescu Petre. Istoria Romanilor. – Bucuresti: Pedagogica si pedagogica, 1990. – P. 222.

31. Piru, Alexandru. Dimitrie Cantemir. //Susana-Carmen Dumitrescu. Dimitrie Cantemir. Antologie, prefata, cronologie si bibliografie. Bucuresti: Eminescu, 1977. – P. 135.

32. Rotaru, Ion. Dimitrie Cantemir. //Ion Rotaru. Cele mai frumoase pagini. Comentarii. – Bucuresti: Prometeu, 1993. – P. 277.





Silvestru, Aurelian. Carturari pribegi.// Aurelian Silvestru. Noi si biografia omenirii. Ch.: Museum, 1998. – P. 255.

Simionescu, Pavel. Dimitire Cantemir domnitor si savant umanist. //Simionescu Pavel. – Bucuresti: Enciclopedia romana, 1969. –P. 240.

35. 300 ani de la nasterea lui Dimitrie Cantemir. // Sesiunea stiintifica. Dimitrie Cantemir. – Bucuresti: Academia Republicii Socialiste Romane. – 140 p.

36. Vasilescu, Virgil. Dimitrie Cantemir. //Vasilescu Virgil. Cirmuitorii. – Ch.: 1 Cartier, 2001. – P. 103.

37. Vlahuta, Alexandru. Sub Fanarioti //Vlahuta Alexandru. Din trecutul nostru. – Ch.: Cadran, 1998. –P. 183.

38. Valda, Petru. Dimitrie Cantemir. Raportul dintre ratiune si credinta // Susana-Carmen Dumitrescu. Dimitrie Cantemir. Antologie, prefata, cronologie si bibliografie. – Bucuresti: Eminescu, 1974. –P. 97.




















In publicatii periodice



1. Angheli, Fiodor. Dimitrie Cantemir personalitate cu renume mondial //Moldova Suverana. – 2003. – 10 iulie. P. 3 – urm. din 122, 123.

2. Bahna, Ana. Anul 2003 - Anul Dimitrie Cantemir. //Plaiul Orheian. – 2003. – 7 martie. – P. 6.

3. Balaban, Tatiana. Cantemir in Rusia. //„a” mic. – 2003. – Nr. 5 – 6. – P. 7.

4. Dunaev, Victoria. Dimitrovsck – orasul lui Dimitrie Cantemir. //„ a” mic. – 2003. – Nr. 5 – 6. -P. 7.

5. Esanu, Andrei. Descrierea Moldovei in cultura europeana ( Dimitrie Cantemir „Descrierea Moldovei” //Limba romana. – 2003. – nr. 1. – P. 73 – 84

6. Gherciu, Viorel Dorel. Dimitrie Cantemir. Homo universalis. // Limba romana. – 2003. – Nr. 7 – 9. –P. 71.

7. Hangan, I. Universitatea „ Cantemir” Anul Cantemir // Faclia. – 2003. – 12 aprilie. – P. 12.

8. Korolevschi, Svetlana. Dimitrie Cantemir ( 1673 – 1723)

(Anul 2003 – Anul Dimitrie Cantemir) //Didactica Pro. – 2003. Nr. 1. – P. 36.

9. Lascu, Vlad. Filozof intre

regi, rege intre filozofi. (Anul 2003 – Anul Dimitrie Cantemir.) //Plaiul Orheian. – 2003. – N. 25. – P.3.

10. Manolescu, Nicolae. Istoria ieroglifica. //Basarabia. – 1993. – nr. 10. – P. 155 – 160.

11. Plamadeala, Ana–Maria. Filmul

„Dimitrie Cantemir” – intre arta si ideologie // Lit. ;i arta. – 2003. – 17 iulie. – P. 7.

12. Postarenco, Dimitrie. Dimitrie Cantemir. Familia. //Basarabiei. – 1993. – Nr. 10. – p. 166 – 174.






13. Postarenco, Dimitrie. Dimitrie Cantemir patriot sau //Viata Satului. – 1992. 6 august.

14. Postarenco, Dimitrie. Aducerea in tara a osemintelor lui Dimitrie Cantemir. //Revista de lingvistica si stiinta literara. – 1993. – Nr. 2. – P. 103 – 105.

15. Petrica, Mihail. Creatii lexicale in Istoraia Ieroglifica. //Limba romana. – 1996. – Nr. 3 – 4 . – P. 66 – 68.

16. Cimpoi, Mihai. Dimitrie Cantemir – scriitor, umanist de Vasile Coroban // Limba romana. – 2000. – Nr. 6 – 12. – P. 125 – 126.


























Aprecieri



„Principele Dimitrie Cantemir (a fost) cel mai invatat om de pe timpurile lui Petru cel Mare”

Dimitrie Bantis–Kamenski



„Acest domnitor este un om foarte invatat si capabil de a da sfaturi”

Petru cel Mare

„Prin scrisul lui, Cantemir a adus neamului o glorie mai mare si mai durabila decit aceea a armelor: constiinta europeana romaneasca, membru al Academiei din Berlin, oraganizator al Academiei rusesti, Cantemir este primul roman tradus si citit in Europa.

Pompiliu Constantinescu



„Opera lui Cantemir se integreaza in cultura noastra cu radacini in trecut, cu prelungiri in viitor. El nu este o minune a culturii noastre, nici un izolat. In acest chip el apare nu micsorat, ci marit, de vreme ce intotdeauna perspectiva unei creatii este mai mare cind e pusa in cadrul societatii si poporului din care face parte”

P. P. Panaitescu


„Atita invatatura poliglota nu rapusese firea lui cea dintii, mostenita, firea de om de tara, de drept molodovean”.



Nicolae Iorga

„Unul din oamenii cei mai invatati ai secolului „ sau”, pentru ca la urma sa adauge, ca acesta era anul

„imbracat” in platosa de fier si minuind un condei de fier, in contra dusmanului neamului sau”.

Mihai Eminescu




„Cantemir a trebuit sa puna prea mult din sufletul lui plazmuitor, in stil, si, cetindu-l, avem impresia ca un titan se lupta din rasputeri sa rastoarne o stinca, ce chinuie, rasufla din greu si sucomba sub greutatea poverii”.


Dragos Protopescu



„Locul lui Dimitrie Cantemir in literatura se situeaza pe linia marilor creatori de mituri si expresie si daca anumite legende si anume circumstante au zadarnicit in parte recunoasterea aceasta, nimic nu opreste viitorul sa repare aceasta injustitie si chiar sa-i accelereze procesul”.

Perpessicius

„Daca moldovenii au autori cu care se pot fali inaintea Europei, negresit acesti autori sint Cantemirii – tatal si fiul. Dimitrie Cantemir – vestitul domn al Moldovei, sfetnicul si prietenul lui Petru cel Mare, este cunoscut prin scrierile sale de toata lumea civilizata

Fiul sau Antioh Cantemir este cel dintii poet satiric al Rusiei ”

Costache Negruzzi,

Mihail Kogalnicean


„Opera larga, variata, plina de o dorinta imensa de a sti mai mult, a unui om care a iubit stiinta mai mult decit acea domnie pe care de doua ori soarta i-a dat-o pentru a i-o rapi brusc si crud, a unui suflet care putea fi mindru de atitea cunostinte si de atita munca, dar care nu o data se smereste, in greutatea urmaririi adevarului, a unui puternic al lumii, pretuit si cerut in multe parti, dar care a ramas si in locuri atit de departe un om al tarii sale”.

Nicolae Iorga





„Toti cei care au chiar minime cunostinte asupra muzicii otomane nu pot ignora marele nume al lui Cantemir. Acest mare muzician a trait sub imperiu Ahmed a II- a. Opera se dovedeste un adevarat Geniu artistic. Frumusetea si forma operelor care ne-au ramas de la el sint izbitoare.

Sandetin Bey

„Cel mai important tratat al secolului XVIII”.

Uilmaz Laztuna

„Unul din cei mai straluciti invatatori ai nostri”.

Rauf Jekia

























Fragmente din opera




„Iubirea de patrie insista si porunceste sa incarcam cu laude acel popor, in care ne-am nascut si sa recomendam pe locuitorii unei tari care ne-a dat viata. Se opune insa spiritul de adevar si ne opreste sa afirmam cele ce dreapta judecata ne staruieste ca sint de reprobat. In adevar va fi mai folositor pentru patrie, ca sa se puie sincer sub ochii locuitorilor ei acelele defecte de care sunt plini, decit sa fie inselati cu o lingusire magulitoare si cu o scuza dibace, incit sa creada ca sint implinite de dinsii corect cele ce toata lumea de pe glob, crescuta in moravuri mai fine, condamna”.

„Descrierea Moldovei”


„Sint glumeti si veseli, au o inima nu departe de gura, dar, precum uita usor de vrajmasie, tot asa nu tin minte mult nici de prietenie”

„Descrierea Moldovei”


„Foarte religiosi”, ca furturile la ei, „sint putine ori chiar deloc” si „la administrarea sfatului sint mai capabile decit ceilalti”.

„Descrierea Moldovei”

„Bogatiile muntilor, pe care le-am povestit pina aici, le intrece cu mult sesurile Moldovei, prin fertilitatea lor la scriitorii vechi si noi „De copaci roditori vei gasi nu pomete ci paduri Belsugul de poame este asa de mare ca in vechime, cind polonii vroiau sa vie in Moldova, stiau ca nu vor duce lipsa de hrana ”Moldova se mindreste cu paduri foarte multe”.

„Descrierea Moldovei”







„Cind doi adversari se gaseau intr-o corabie pe timpul unei furtuni si se aflau in pericolo de moarte, unul din ei il intreba pe cirmaci, care parte a corabiei se va scufunda mai inainte aceea dinainte sau cea din urma? Cirmaciul raspunsese ca cea dinainte. Calatorul spune: „Bine al voi vedea pe adversarul meu pierind macar cu un minut inaintea mea, si apoi voi pieri si eu”.

Viata lui Constantin Cantemir


Tinutul Orheiului. „Numele ii vine de la cetatea Orhei, asezata pe riul Raut, care nu e prea mare, dar cu toate aceastea e frumoasa si are cu prisosinta tot ceea ce este trebuitor vietii omului Lacul Orheiului, este asezat in aproape de aceasta spre rasarit, si astronul minunat din aceast lac. Pe malul dinspre apus al lacului in mijlocul codrilor desi, se vad urmele unei cetati vechi, numita de locuitori Orheiul Vechi. Judecind dupa asezarea ei, pare sa fie cetateaa Petrodava din Dacia Veche.

„Descrierea Moldovei”


„Felul de a juca al moldovenilor este cu totul diferit de al altor neamuri. Caci ei nu joaca cite doi sau cite patru ca francezii sau polonezii, dar mai multe persoane se prind toti de mina si joaca in cerc, miscindu-se in pas egal si masurat de la dreapta la stinga, jocul se cheama hora insa cind sint dispusi intr-un sirag lung tinindu-se de miini, dar asa ca extremitatile sa ramina libere rotindu-se prin diferite serpuri; acest joc se numeste de obicei cu cuvintul polonez dant”.

„Descrierea Moldovei”

„In asa fel, daca vre-unui tanar ii place vre-o fata, trimite petitori la parintii alesei inimii, cum ii numesc ei pe oameni trimisi, schimonosind cuvintul latin petitoresc. La inceput petitorii cauta intr-ascuns sa afle gindurile parintilor pentru a ocoli rusinea publica in caz de refuz, dar daca obsereva ca propunerea le va fi acceptata, aduna


neamurile apropiate ale tinarului si se indreapta cu totii la casa fetei. Atunci mai marele petiitorilor, caruia i se zice staroste isi pregateste o scurta oratie: Strabunii nostri, mosii si stramosii, esind in paduri la vinatoare, au dat pamintul, pe care-l locuim si pe care traim acum, hranindu-ne si desfatindu-ne din mierea si laptele lui. Incurajat de exemplu lor preaslavitul domn cutare, esind la vinatoare in cimpi a, paduri si munti a zarit o ciuta sau caprioara care, fiind cuminte si sperioasa, nu l-a lasat mic macar s-o priveasca, si a fugit docindu-se in ascunzisul ei. Noi am poftit pe urmele ei si ele ne-au adus la aceasta casa: deaceea ori ne dati acest vinat, care prin sudorile si stradania noastra l-am gasit in desertur, ori ne aratati incotro a apucat-o”.

„ Descrierea Moldovei”


„ Insa acestea toate, fiind de noi in limba latineasca scrise si alcatuite socotit-am ca cu strimbatase inca si cu pacat va fi, de lucrarile noastre, deciia inainte, mai mult streinii, decit ai nostri sa stie. De care lucru acum de iznoava osteninta luind, din limba latineasca iarasi pre cea o noastra romaneasca le prefacem. Slujeasca-sa dara cu ostenintale noastre niamul moldovenesc, si ca-ntr-o oglinda curata chipul sau privindu-si, il sfatuesc ca nu in trudele si singele mosilor stramosilor sai sa mindreasca, ce in ce au scazut si barbatia lor riunind, lipsele sa-si plineasca, si sa-si aduca amente, ca precum odata, acea acmu, tot aciia barbati sint, carii, cu multul

mai cu fericire au tinut cinstesi a muri, decit cu chip de cinstea si de barbatia lor, nevrednici a trai”.


Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor







„ Cind ne propunem sa descriem obiceiurile moldovenilor – obiceiuri pe care strainii nu le cunosc ori le cunosc prea putin – atunci patriotismul ne indeamna sa laudam

neamul caruia-i apartinem, dar dragostea de adevar si dreptate ne impedica sa laudam ceea ce merita blamare. Toate defectele omenesti se intilnesc si la moldoveni, nu in numar mai mare, dar nici mai mic. Aroganta si mindria sint mama si sora lor. Daca un moldovean are un cal bun si arme bune, crede ca nimeni nu-l poate intrece si ar fi in stare sa se ia la lupta - daca ar fi posibil – chiar cu Dumnezeu. Toti sunt foarte indrazneti si pusi pe cearta, dar se linistesc repede indata ce au cazut de acord cu adversarul. Le place sa glumeasca si sint de obicei veseli. Sufletul lor le este pe limba; dar cum uita dusmania, nici prietenia lor nu este prea durabila ”

„ Descrierea Moldovei”



















Index de nume


Blaga Lucian                     1

Boatca, Silvestru               2

Coroban, Vasile                 3

Craciun, Boris 4

Calinescu, Gheorghe          5

Ciocanu, Ion                      6

Ciobanu, Stefan                 7

Cibotaru, Eugen                8

Cioculescu, Serban            9

Dabija, Nicolae 10, 11, 12, 13,

Dragnev, Dimitrie                14

Dodu Balan, Ion                  15

Gane, Constantin                17

Cindea, Virgil                       18

Gheorghiu, Mihnea              19

Hropotinschi, Alexandru      20

Ionescu, Gulian                   21

Iorga, Nicolae                     22, 23, 24

Laudat, Liviu                        25

Musat, Maria                        26

Maziliu, Dan                         27

Neculce, Ion                          28

Panaitescu, Petre                29, 30

Piru, Alexandru                     31

Rotaru, Ion     32

Silvestru, Aurelian                 33

Simionescu, Pavel 34

Vasilescu, Virgil 36

Vlahuta, Alexandru                37

Valda, Petru                           38










Index al periodicelor

bibliografiate.



„a” mic

Basarabia

Didactica Pro

Literatura si arta

Literatura si limba romana

Moldova Suverana

Plaiul Orheian

Faclia

Viata satului


























Cuprins



Din partea alcatuitorului.

Romanciuc Vasile „Marii barbati”.

Rege intre filozofi si filozof intre regi

Dimitrie Cantemir – umanist, scriitor, filozof om de stiinta

Tabel cronologic.

Opera.

Scrieri despre viata si opera lui Dimitrie Cantemir.

In publicatii periodice.

Aprecieri.

Fragmente.

Index alfabetic de nume

Index ale periodicelor bibliografiate.














































Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani