EDUCATIA MILITARA, TEATRUL SI VALOAREA SA EDUCATIVA, EDUCATIA IN GRECIA ANTICA referat







EDUCATIA IN GRECIA ANTICA


Educatia in Grecia asigura coeziunea cetatii


EDUCATIA MILITARA In Sparta, de la varsta de 7 ani copilul iesea de sub protectia familiei, intrand apoi in complexul sistem de educatie colectiva organizata in stat. Supus unor exercitii dure si unei discipline severe avand ca scop atat cresterea rezistentei fizice, cat si a fortei morale, tanarul se pregatea sa devina soldat. Timpul acordat educatiei intelectuale era redus si se limita la cantecul coral, la studierea poetilor nationali, la desprinderea unei morale civice exigente. Dispretuind elocinta, sistemul educativ spartan ii indrepta pe tineri in directia unei exprimari concise si sintetice, ramase pana astazi cu numele de aconism.





Tinerele fete practicau aceleasi activitati sportive si muzicale ca si baietii, pentru a deveni bune mame de razboinici.


MODELUL ATENIAN. La Atena, tatal dispunea de educatia copiilor pana la varsta de 18 ani, acest lucru constituind o indatorire civica. Parasind tovarasia exclusiva a femeilor, baietii de 7 ani incepeau scoala, in timp ce fetele ramaneau a fi educate in familie. Educatia se realiza in scoli particulare elevii deprizand scrisul si cititul, notiuni de aritmetica si muzica, pentru ca dupa varsta de 14 ani educatia fizica sa capete caracter preponderent in palestre, apoi in gimnaziile publice, la Academia sau Liceu. Deosebit de important pentru formatia intelectuala si morala a copiilor atenieni era studiul poemului Iliada si Odiseea ale lui Homer, al poemului didactic al lui Hesiod intitulat Munci si zile sau al celor lui Solon.

Cei care dispuneau de mijloacele materiale isi continuau studiile la scolile sofistilor si ale retorilor, care aveau scopuri exclusiv practice: cel de a-i invata pe tineri arta elocintei si tehnica convingerii publicului, ambele indispensabile carierei politice.


TEATRUL SI VALOAREA SA EDUCATIVA. Modalitate de educare, teatrul reusea sa trezeasca constiinta cetateanului, sa-l conduca spre o meditatie permanenta asupra miturilor cetatii, asupra relatiilor intre zei si oameni, asupra legilor ancestrale sau a responsabilitatilor civice. Problema destinului apare ca o piatra unghiulara in operele celor trei mari tragici greci, Eschil, Sofocle si Euripide si in functie de ea se construieste intreaga substanta tragica a piesei. Soarta omului este de multe ori jucata in afara hotararii sale, tinand doar de vointa divina.

Comediile lui Aristofan se evidentiaza prin puterea distructiva a satirei. Ele ataca demagogia ateniana, modelele de corupere a poporului carentele educatiei si justitiei, instigatorii la razboi, coruptia si abuzurile, facand astfel din teatrul grec o mare forta politica si o scoala de educatie a cetatenilor in spirit civic.





Bibliografie :Eneida - Verigiliu

Ars amatoria - Ovidiu

Cato Maior - Plutarh

Cum traiau romanii – Nicolae Lascu

REFERAT LA ISTORIE













EDUCATIA IN GRECIA SI ROMA ANTICA















Dobrita Elena – Mihaela

Ilie Andreea

Lazar Monica

Busuioc Viorica

Virnoveanu Georgiana

CLASA a – IX – a G


Liceul de informatica Stefan Odobleja Craiova









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu









Scriitori romani