Zei si preoti daci, Zamolxianismul dacic, Bendis Zeita din mitologia traca, Derzelas Zeu apartinand mitologic dacogetice referat





Zamolxianismul dacic
 
                 Religia geto-dacica avea un caracter de cunoastere (Iocdanes, Getica, XI, 69-70) si de formare a unor deprinderi de viata morale. Din pacate, lipsa, nu tocmai nevinovata cred, a izvoarelor scrise privitoare la religia si organizarea ei la daci, obliga sa cercetam atent ceea ce a mai ramas si chiar sa reconstituim, prin diverse mijloace ceea ce a mai ramas necunoscut. Din ceea ce s-a mai pastrat, incepand cu Herodot, literatura antica, printr-un sir intreg de marturii onorabile pentru daci, releva caracterul de popor de tarani:asezati 'destoinici, supusi statornici si cu frica de Zeul lor ,amarati de vecini cu nesfarsite razboaie si pradaciuni, si salbaticitii ei insasi de multe ori de certurile dintre ei, totusi veseli si glumeti la vreme de pace, miniosi si cruzi doar la razboi, indeosebi insa cu bun simt si mereu intorsi la stravechea lor credinta optimista in Zeu si in oameni. Credinta lor in nemurire care ii desparte de ceilalti traci si de greci oranduirea lor sociala, cumintenia vietii lor, toate arata un popor sedentar si linistit, care nu cere decat sa fie lasat in pace. Spiritul de disciplina, manifestat sub Dromithaites, Oroles, Burebista sau Scoryllo, cat si iubirea constienta si chibzuita de patrie, alaturea de vitejia tenace aratata sub Decebal, ii ridica mai presus de germanii din nord sau celtii din vest. Indeosebi trebuie diferentiati de tracii sudici, decazuti betivi, poligami, moravuri care au fost gresit extinse si asupra getilor, motiv reluat si prelungit pana in vremea dacilor de istorici care s-au simtit datori sa prelungeasca in timp antipatia acestrala, simtita pentru valahii contemporani, urmasi ai acelora.
La daco-geti sufletul e nemuritor. Trupul e o impiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire de aceea el nu are nici un pret la razboi el trebuia jertfit fara parere de rau. Omul nu poate ajunge la nemurire decat curatindu-se de patima: carnea, vinul, femeile. Mai ales vinul aduce ticalosirea omului. Nimic din nebunia thraco-dionysiaca nu e admis sau tolerat la geti. Oamenii sfinti vor fi la ei ascentii, care nu mai vor sa stie nici de lume nici de femei, ci in renuntarea la orice bucurie a trupului, se devoteaza gandului bun spre nemurirea sufletului. Zeul e in cer, iar nu pe pamant. El e cerul senin, tulburarea firii e adusa de demonii rai ai ai furtunilor ai grindinii si a norilor, de acea getul ajuta Zeului la linistirea lumii, tragand el insusi cu arcul in norii ce ascund si intuneca fata Zeului din cer. ªi tot de acea Zeul e adorat pe muntii cei inalti in singuratatea unde numai vulturii iar nu oamenii pot urca. Acolo sus, pierdut de lume si cercetat numai de rege, ca sa-I afle sfatul la caz de nevoie, sta marele preot. Templul si locuinta lui e intr-o pestera, si el insusi nu se coboara decat rar de tot in lumea oamenilor, cand are a da vreo porunca, pentru curatirea de pacate, sau cand are a face vreo prevestire ori a da invataturi. Regele insusi, ca stapan al trupurilor numai, iar nu si al sufletelor supusilor sai, asculta cu respect sfaturile marelui preot. Asa sta de departe de lume si mai presus de ea, marele preot al daco-getilor incat el, profetul zeului, e sanctificat el insusi ca zeu. Cu atat mai mult, daca e nevoie, poate fi si regele poporului sau. Dar indeobste cele 2 puteri: cea politico-militara si cea religioasa nu se amesteca impreuna, ci sunt pastrate deosebite. ªi puterea religioasa nu se amesteca in viata de toate zilele decat la mare nevoie. De abia odata la 4 ani, natiunea aduce Zeului - unul singur - jertfa suprema: un om caruia I se ia viata de carne, spre a I se darui viata de spirit, intru marea misiune de a purta su in cer rugaciunile si dorintele neamului de a fi inaintea zeului. ªi aceasta jertfa e asa de sfanta incat daca trimisul nu moare in lanci, inseamna nu ca zeul are mila si il iarta ci dimpotriva ca-l osandeste la moartea vesnica a vietii trupului si il socoteste nevrednic de a se arata inaintea sa. Ferice de cel ce, aruncat in lanci, pierde viata trupului, spre a de destepta in viata vesnica la zeul din cer. ªi tot asemenea, cand alta scapare nu mai este, regele si fruntasii se ucid, cand sotul moare, sotia se ucide. Iar a murii in razboi e tot ce poate fi mai onorabil pentru un get. Cat priveste dependenta invatatura religoasa a getilor de cea phytogoreica chiar grecii, incepand cu Herodot si sfarsind cu Hermippus Callimachos rastoarna problema, spunand fie ca Zamolxe a trait mult inainte de Pythagora fie chiar ca acesta a imitat invataturile tracilor (H.C. F.H.G. III.41) Insusi orphismul avea radacini tracice iar Pythagora era adanc influentat de osphism. Faptul ca oamenii ca Poseidomios si Flavius Iosephus citau pe calugarii geti ca pilde general cunoscute pentru a putea explica alte organizatii mai putin cunoscute, dovedeste vechimea si seriozitatea acestor institutii social-religioase getice. Ca o concluzie nu e demn sa renegam parintii si strabunii si din solidaritate si respect pentru stramosi resping miturile biblice si evanghelice, ca fiind imorale si crude avand o “morala” plina de lasitate, prostitutie, incest, crima si genocid, violenta, inselaciune, formalism si lipsa de logica.
Vreau sa refac legatura intrerupta de crestinism, cu stramosii geto-daci. Informatiile pe care le avem despre Zamolxe, chiar putine, il prezinta ca pe un mare initiat de la care ne vine credinta in nemurire, din toate astea decurgind cinstea, demnitatea cumpatarea, increderea in posibilitatea de a cunoaste lumea. Tot ce avem avem de la strabuni. Legenda lui Isus este neprobata in cel mai bun caz sau chiar deformata grosolan. A produs multa suferinta si in plus nu ofera nici o posibilitate de pacificare a lumii. In contrast religia geto-daca nu are idoli nici biserici iar cunostintele lor cat si experienta lor de viata indeamna la respectul legilor vietii. Credinta zamolxiana se bazeaza pe morala, geto-daca, pe cultul stramosilor, pe cunoasterea,practica a lumii pe nemurirea sufletului, pacifica zestrea noastra psihica eliminand zeii inventati de iudei si crestini. Esenta zamolxianismului este cunoasterea stiintifica a realitatilor universale si credinta in nemurirea laturii spirituale din om.
 
 
 
 
Zei si preoti daci
 
 

Bendis Zeita din mitologia traca, adorata de geto-daci ca zeita a Lunii, a padurilor si a farmecelor. Bustul de bronz descoperit la Piatra Rosie o infatiseaza cu sanii proeminenti cat si afirmatia lui Herodot (Istorii, IV, 94;V,7) care sustine ca era adorata de femeile trace indica faptul ca era o zeita a dragostei, a maternitatii, a feminitatii in general. Cavalerul Trac Zeu tanar apartinand pantneonului mitologic trac din aria balcanica si danubiana reprezentat calare indeosebi pe fond cinegetic. Desi atributele si originea sunt obscure, pare sa fi fost rezultatul unui sincretism rapid datorat penetratiei, romane in ariile cultului sau. Sunt argumente ca ar fi patronat razboiul si cultul funerar dat fiind aparitia pe un numar mare de stele funerare tarzii. Iconografia locala l-a pastrat sub forma Sf.Gheorghe (C.R. Vulcanescu, mitologia romana, Bucureti, 1995.) Pe teritoriul Romaniei au fost gasite peste 200 de imagini de epoca, atestand cultul Cavalerului Trac in Dobrogra, Oltenia, Transilvania. Deceneu Sacerdot dac zeificat, mare preot in timpul lui Burebista pastrand totusi structura de erou civilizator. Dupa Iordanes, Deceneu era un om de o vasta eruditie care a avut un rol principal in instruirea spirituala a stratului ierarhic superior de sacerdoti si nobili daci. {Observand inclinatia lor de al asculta in toate si inteligenta lor nativa, el I-a initia aproape in toata filozofia, caci era un maestru priceput in aceasta. El i-a incvatat etica, dezvatandu-I de obiceiurile lor barbare I-a instruit in fizica facandu-I sa traiasca potrivit cu legile naturii, pe care Gotii (Getii) transcriindu-le le pastreaza pana azi (sec.VI) cu numele de Belagines, i-a invatat logica facandu-I superiori celorlalte popoare in ce priveste mintea, aratandu-le practica, I-a indemnat sa -si traiasca viata intru fapte bune; demonstrandu-le teoria, I-a invatat sa contemple cele 12 semne ale zodiacului, iar prin ele mersul planetelor si toata astronomia, lamurindu-I cum creste si scade discul lunii si cu cat globul de foc al soarelui intrece masura rotunjimii pamantului si le-a expus sub ce nume si sub ce semne cele 345 de stele trec de la rasarit la apus, ca sa se apropie sau sa se departeze de polul ceresc} (Getica, XI, 69-70). Ca mare preot si ca vicerege, apoi rege el insusi, Deceneu a dispus de o dubla autoritate morala si politica (organizandu triburile si casta sacerdotala).




Derzelas Zeu apartinand mitologic dacogetice avand un cult de origine autohtona. Este considerat fie un zeu al sanatatii, al energiei vitale umane (I.I. Russu) fie o divinitate subpamanteana (I.H. Crisan). Un templu al lui Derzelas s-a zidit la Histria in sec.III. i.e.n.. Gebeleizis Zeu al cerului innourat si pluvial in mitologia dacogetica, diriguitor al furtunii si al fulgerelor, in onoarea sau impotriva caruia dacii trageau cu sageti, considerat uneori si zeu al luminii , fiind un zeu important. Herodot il aminteste (Istorii IV, 94) citindul dupa Zamolxes, context din care rezulta ca ar fi doua ipostaze ale aceluiasi zeu uranian si veche divinitate dacogetica, patronul aristocratiei, care ulterior, datorita dezvoltarii religiei a suportat un sincretism cu Zamolxis, probabil sub presiunea teologica a preotilor. Iambatoules Zeu cu atribute incerte. Kogaionon Munte sacru din mitologia dacogetica, in masivul caruia se localizau sediul si sactuarul lui Zamolxis cat si locuinta Marelui Preot dac . Cea mai probabila localizare e varful Omul din Bucegi. Ktistai Secta de anahoreti daci (Stabon in Geografia, VII;3;3). In traducerea lui I.I. Russu “Ktistai” inseamna “stralucitorii”. O alta denumire a lor este kapnobatai tradus de V.Parvan prin “calatori prin fum”. Ioseplus Flavius (Antichitati iudaice, XVIII;1;5;22) folosind pentru aceiasi tagma cuvantul :pleistoii ii compara cu secta esenienilor. Pleistoi Termen grec indicand un ordin preotesc sau monastic din Dacia ai carei membrii duceau o viata ascetica riguroasa comparabila cu viata comunitatii esenienilor de la Qumran. Istoricii romani ii considera de fapt intreg clerul geto-dac . Pleistoros Zeu trac adorat de daci, dupa Herodot si de Apsintieni (Istorii, IX;119) iar dupa Iosephus Flavius (Antichitati iudaice; XVIII,22) zeu al pleistoilor daci, considerat zeu al razboiului. Zamolxis Dupa scriitor Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora (Herodot, Strabon, Celsus, Origene) intelept initiat (Strabon, Iordanes), intelept prepilagoreic (Herodot), erou civilizator zeificat (Herodot, Strabon) mag si medic psihoterapeut (sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia), filosof savant (Iordanes), profet (Strabon), reformatoir religios cultural si politic (Herodot; Iordanes), mare preot al divinitatii daco-getice supreme (Strabon), personaj mort si inviat (Celsus), divinitate feminina (Suidas), Hiperboreu (Clemet Alexandrinul), Saman (E.R. Dodds), zeu dyonisiac dupa modelul Sabazius (G.G.Tocilescu) zeu celest si atmosferic (V.Parvan), zeu uranian (M.Eliade), zeu urano-solar evoluat dintr-un zeu Htonic (H.Daicoviciu), zeu Htonic (I.I.Russu), divinitate initiatica (T.Herseni), profet Htonic, naturist si initiatic al unui zeu suprem (R.Florescu), zeul carpatic al nemuririi (Al.Busuioceanu), zeu totemic intruchipand ursul (R.Vucanescu), un zeu care reapare periodic (Al.Popescu), Zeul-Mos (N.Densusianu, R.Vulcanescu).



Este cert ca acest cult a influentat sau a fost influentat de celti. O data la 4(5) ani se sacrifica un sol sacrificiul nu se producea pe pamant ci in aer iar solul era ales in urma unor teste. Daca solul nu murea era invinuit si se trimitea alt sol. Doctrina zamolxiana avea, in linii mari, urmatoarele principii: -nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului). -vindecarea prin corelatia trup-suflet -ascentismul -predicarea curajului,mai ales la caste ktistailor, ai caror membrii erau lipsiti de teama -cunoasterea astrelor -morala dreptatii si a cinstei -Conturul personalitatii marelui zeu dac este absolut original in panteonul antic european, prin sistemul de mistere initiatice, magia psihomedicala, mitul unitatii spirit-trup, respecti;divinitate-umanitate (confirmat de trimiterrea rituala a solului in cer), mitul unitatii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca si absenta totala a thanatofobiei (confirmata de constiinta dacilor ca, initiati intre Zamolxe ei ajung nemuritori cu adevarat). Urme ale cultului zamolxian se gasesc in folclorul romanesc (Mosii; Caloianul) dar dintre toate cultele antice, aceste s-a pretat cel mai mult la crestinare. Zbelsusdos Zeu din mitologia traca, simbolizat lumina cu fulger.

Miron Diana

XII E 32824pxd35qkc6h











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani