Istorie EPOCA DE TRECERE LA FEUDALISM date istorice referat
























6000 i.H. : Aparitia ceramicii in spatiul romanesc.

Mil. VI-II i.H. : Se remarca mai multe culturi succesive, printre care: Cris-Starcevo (mil. VI-V i.H.), Hamangia (mil. IV-II i.H.), Cucuteni (mil. IV-III i.H.), Monteoru (mil. II i.H.).

1000 i.H. : Daco-getii se desprind din masa triburilor trace, incepand sa-si contureze un profil de civilizatie distincta.

Sec. IX i.H. : Scitii se aseaza in cateva locuri, mai ales in Dobrogea, de unde si numele Dobrogei din timpul Imp. Roman de Scythia Minor.

Sec.VII-VI i.H. : Grecii impanzesc tarmul Marii Negre (Pont Euxin) cu colonii grecesti. Sunt constituite cetatile grecesti Istros (Histria) si Tomis, ambele creatii ale colonistilor din Milet (oras din Asia Mica), oras ce detinea 90 de colonii la Marea Neagra.

657 i.H. : Cetatea ionica Milet creaza colonia Istros (Histria), la sud de gurile Dunarii.

i.H. : Pe teritoriul Romaniei (Tarnavele si Muntii Apuseni) patrund agatarsii, o ramura a scitilor.

Sec.VI i.H. : Apar getii  timpurii la nord de Dunare.

514 i.H. : Darius I (rege persan) face o expeditie in Dobrogea pentru pedepsirea scitilor. Herodot scrie despre geti ca fiind “cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci’’.

Sec. IV i.H. : Grecii din Heracleea Pontica intemeiaza colonia Callatis pe malul Pontului Euxin.

350 i.H. : Celtii patrund in zona actualei Transilvanii. Daco-getii opun  rezistenta armata, dar dupa doua secole de convietuire pasnica ii asimileaza.

339 i.H. : Getii se opun trecerii in Dobrogea a scitului Ateas.

335 i.H. : Alexandru Macedon intreprinde o expeditie de 24 de ore la nord de Dunare.

326 i.H. : Pe cand Alexandru Macedon se afla in culmea succeselor sale din Asia, strategul Zopyron, guvernatorul Traciei, cauta sa-si intinda autoritatea la nord de gurile Dunarii. La intoarcere, este surprins de o mare oaste a uniunii triburilor gete si ucis impreuna cu toate trupele care il insoteau.

300-290 i.H. : Organizarea statala a lui Dromichaites, rege get. Razboaiele acestuia cu macedonenii (Lysimach (292 i.H.) si fiul sau Agatocles (300 i.H.)), pe care le castiga..

280 i.H. : Invazia galatilor, un val al vastei migratii celtice.

200 i.H. : Regele geto-dac Oroles opreste patrunderea in spatiul transilvanean a bastarnilor. O inscriptie de la Histria aminteste de un rege din stanga Dunarii, Rhemaxos, devenit protector al coloniilor grecesti.

82 i.H. : Regatul lui Burebista (pana in 44 i.H.).

74 i.H. : Generalul roman Curio ajunge la Dunare cu trupele sale, dar nu trece fluviul, “de teama codrilor intunecosi”, cum spune Florus.

59 i.H. : Unificarea triburilor getice sub conducerea lui Burebista si cu ajutorul marelui preot Deceneu. Burebista zdrobeste triburile celtice din vest (boii si tauriscii), granitele statului sau ajungand pana la Dunarea Mijlocie si in Muntii Slovaciei.

48 i.H. : Se declara conflictul dintre Pompeius si Caesar. Burebista intervine in treburile interne ale statului roman, in favoarea lui Pompeius, care pare mai puternic. Curand dupa infrangerea lui Caesar la Dyrrachium, Burebista trimite la Heraclea Lyncestis in Macedonia pe Acornion, devenit diplomatul sau, pentru a negocia o alianta cu Pompeius. Dar la Pharsalos (pe 9 august), armata lui Caesar il invinge pe Pompeius, care se refugiaza apoi in Egipt, unde este asasinat din ordinul lui Ptolemeu al XIV-lea.



44 i.H. : Imparatul roman Caesar pregateste o campanie militara de pedepire a lui Burebista. Nu mai are loc, deoarece Burebista moare in urma unui complot, care duce la destramarea Daciei. In continuare, Dacia este condusa de Deceneu, Comosicus, Scoryllus (tatal lui Decebal), Cotiso si Dicomes. La Idele lui Marte (15 martie), Caesar este asasinat.

8-17 i.H. : Exilul poetului roman Ovidius la Tomis.

4 d.H. : Generalul roman Sextus Aelius Catus stramuta in sudul Dunarii 50000 de geti din campia munteana.

46 d.H. : Toata Dobrogea (Regatul Odrizilor) e anexata provinciei romane Moesia.

69 d.H. : Dacii devasteaza regiunile Moesiei, in lipsa armatei romane plecate in Italia in ajutorul lui Vespasian.

85 d.H. : Regele dac Duras-Diurpaneus (69-87 d.H.) ataca si prada Moesia (provincie romana din sudul Dunarii). Romanii sunt invinsi, iar guvernatorul Moesiei, Oppius Sabinus, decapitat.

87 d.H. : Batranul rege Duras-Diurpaneus cedeaza tronul nepotului sau, Decebal. Imparatul roman Domitian refuza pacea lui Decebal. Armata romana trece Dunarea, inaintand pe Valea Oltului; dar in defileul Turnu-Rosu este invinsa, generalul-comandant Cornelius Fuscus este ucis si multi romani cad prizonieri. Astfel, legiunea a V-a Alaudae este nimicita, iar Decebal ia ca trofeu steagul acestei legiuni.

88 d.H. : Armata romana (condusa deTettius Iulianus) castiga o batalie cu dacii, la Tapae.

89 d.H. : Se incheie pacea cu Roma, in care regele dac Decebal apare ca un aliat al Romei (condusa de Domitian), primind, printre altele, si mesteri romani constructori de masini de razboi.

101-102 d.H. : Imparatul roman Traian (Marcus Ulpius Traianus) conduce campania de cucerire a Daciei. Decebal este infrant in mai multe randuri (prima batalie data la Tapae), fiind nevoit sa ceara pace.

105 d.H. : Decebal nu respecta toate conditiile pacii cu romanii. In vara, Traian porneste contra dacilor cu o armata mai numeroasa ca in primul razboi, trece podul de piatra de peste Dunare construit de arhitectul Apollodor din Damasc (in 103 d.H., la Drobeta, 1100m lungime), si devasteaza cetatile din Muntii Orastiei.

106 d.H. : Dupa asediul si capitularea Sarmizegetusei (centrul regatului dac), Decebal se retrage cu un grup de razboinici in munti. Este urmarit, si pentru a nu cadea prizonier, se sinucide. Capul ii este dus ca trofeu la Roma. Dacia devine provincie romana.

106-271 d.H. : Perioada de romanizare a provinciei romane Dacia.

108-110 d.H. : Este intemeiata capitala provinciei, orasul Ulpia Traiana, de catre primul guvernator al Daciei Decimus Terentius Scaurianus. Ulpia Traiana este numita de la Hadrian (117-138) incepand si Sarmizegetusa (numele intreg fiind: Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa).

109 d.H. : Este construit monumentul roman Tropaeum Traiani de la Adamclisi.

113 d.H. : Inaugurarea Columnei lui Traian, construita in Forumul lui Traian de catre Apollodor din Damasc si inalta de 40 m, o cronica in imagini a celor doua razboaie daco-romane.

117 d.H. : Pe 11 august, imparatul Traian moare la Seliunt (in Cilicia).

117-118 d.H. : Rascoala dacilor neresemnati cu supunerea.

138-180 d.H. : Mai multe atacuri ale dacilor liberi si ale uniunilor de triburi in frunte cu marcomanii asupra provinciei Dacia. Armata provinciei este nevoita sa duca impotriva lor un razboi sistematic intre anii 156-157. In cele din urma dacii liberi sunt aruncati peste limes-ul de pe vaile Somesului.

167-168 d.H. : Teritoriul celor doua Dacii (Dacia Inferior si Dacia Superior) este divizatin trei provincii: Dacia Malvensis (Oltenia), cu capitala la Malva (Romula); Dacia Apulensis (Banatul si sudul Transilvaniei), cu capitala la Apulum (Alba Iulia), si Dacia Porolissensis (nordul Transilvaniei), cu capitala la Porolissum (Moigrad).

242-245 d.H. : Carpii patrund in Dacia. Invaziile sunt respinse de Gordian al III-lea si Filip Arabul.



248 d.H. : Dobrogea este invadata de o importanta coalitie de goti, carpi, taifali, bastarni, hasdingi, condusa de regii goti Argaithus si Gunterichus.

250-275 d.H. : Numeroase valuri ale migratorilor: goti, bastarni, carpi, etc.

267 d.H. : Cetatea Histria este cucerita si devastata pana la nimicire de catre goti.

271-275 d.H. : Retragerea aureliana la sudul Dunarii si abandonarea provinciei romane Dacia, ramasa cu o populatie romanizata.



EPOCA DE TRECERE LA FEUDALISM

Religia crestina este recunoscuta oficial la Edictul din Milano.

Vizigotii, care patrund in Moldova si in Muntenia, apar ca federati (aliati barbari) ai Imperiului Roman.

Podul de piatra peste Dunare de la Sucidava este construit din ordinul lui Constantin cel Mare.

Constantin cel Mare incheie un tratat cu gotii si taifalii din Dacia, conferindu-le statutul de aliati.

Gotii sunt zdrobiti de huni, imprejurare ce va determina o emigrare masiva a lor in sudul Dunarii (batalia de la Adrianopol contra bizantinilor in 378). Hunii se stabilesc in Campia Ungara, la vest de Tisa, dar mai raman si in Muntenia, timp de 80 de ani.

448 : In relatarea soliei sale la Attila (conducatorul hunilor), Priscus din Panion, care trece si prin Banat, aminteste de sate aflate sub stapanirea in stapanirea membrilor familiei conducatorului hun sau a dregatorilor sai; este vorba de aszari locuite de autohtonii supusi de huni, carora le dadeau tributuri si le prestau slujbe.

Sec.VI : Asezarea slavilor in Moldova si Muntenia. Procesul continua si in secolele VII-IX.

Dobrogea este devastata, avarii izbutind sa cucereasca si sa distruga pentru totdeauna orase ca Tropaeum si Zaldapa in Scythia, Durostorum si Marcianopolis in Moesia.

Prabusirea apararii la Dunare (limesul danubian) a Imperiului bizantin.


EPOCA MEDIEVALA

Sec.X : Patrunderea triburilor maghiare din Pannonia in Transilvania. Existenta a trei formatiuni politice romanesti, numite voievodate : unul in Banat, condus de Glad, altul in Crisana, condus de Menumorut, si al treilea in Podisul Transilvaniei, locuit de romani si slavi, sub conducerea voievodului Gelu. Desfasurarea luptelor si inversunarea cu care s-au aparat localnicii in fata ungurilor au fost redate in cronica Notarului Anonim al regelui maghiar Bella, Gesta Hungarorum, intocmita la sfarsitul sec.XII.

Sec.XI : Pecenegii si cumanii, populatii turanice, vin in spatiul romanesc.

Orasele din provincia bizantina Paristrion (Dobrogea)  se rascoala impotriva masurilor luate de imparatul Mihail al VII-lea Ducas, care introdusese monopolul comertului cu cereale.

Victoria lui Alexios I Comnenul (imparat bizantin) in batalia de la Lebunion pune capat rolului politic si militar al pecenegilor in provincia Paristrion.

(Transilvania) Domnia regelui maghiar Geza al II-lea; circa 500 de familii de colonisti germani (sasi) sunt asezate in zona Oltului si a Sibiului de astazi, cu rosturi de agricultori, de mestesugari si de paza. Secuii, o populatie tiurcica, sunt asezati la baza Carpatilor Orientali ca paznici ai trecatorilor, in scopul consolidarii dominatiei ungare asupra Transilvaniei.

(Transilvania) Apare primul voievod al Transilvaniei, Leustachius (in cadrul Regatului Ungar, Transilvania are statutul de voievodat).

Marea rascoala a celor trei frati, romani de origine: Petru, Asan si Ionita, pe teritoriul Imperiului Bizantin, la sud de Dunare, determinata de apasarea darilor. Din 1186, cumanii (turanicii dominatori la nord de Dunare) sunt mereu alaturi de vlahii sud-dunareni in lupta impotriva Bizantului.

Imperiul romano-bulgar si Imperiul latin de Constantinopol (constituit in urma cruciadei a IV-a) ajung in conflict: in batalia de Adrianopol, oastea vlaho-bulgara o infrange pe cea latina, luandu-l prizonier pe imparatul Balduin de Flandra, mort apoi in captivitate, la Tarnovo.



(Transilvania) Regele maghiar Andrei al II-lea cheama in Transilvania Ordinul cavalerilor teutoni, asezati in Tara Barsei, unde au construit mai multe cetati (Feldioara, Codlea). Functia lor este si de prozelitism catolic dincolo de Carpati.

(Transilvania) Privilegiile si obligatiile colonistilor germani sunt consemnate intr-o diploma a regelui maghiar Andrei al II-lea.

1247 : Diploma Ioanitilor, cuprinzand intelegerea dintre regele ungar Bella al IV-lea si preceptorul ordinului ioanit  Rembald, in vederea asezarii cavalerilor in aceste parti, cu misiunea de a le apara impotriva unei eventuale noi invazii tatare, dezvaluie existenta mai multor cnezate, voievodate si “tari”, cu conducatorii lor: Ioan, Farcas, Litovoi (nordul Olteniei si Tara Hategului), Seneslau (nord-vestul Munteniei).

(Tara Romaneasca) Voievodul Litovoi refuza recunoasterea suzeranitatii regelui maghiar Ladislau Cumanul si, deci, plata tributului pentru teritoriile de curand incluse in stapanirea sa. Totodata, voievodatul lui Litovoi isi asuma misiunea unificarii formatiunilor politice dintre Carpati si Dunare.

(Tara Romaneasca) Intr-o lupta deschisa cu regele maghiar Ladislau Cumanul , Litovoi cade in lupta, iar fratele sau Barbat, facut prizonier, se rascumpara cu o mare suma de bani. Tara este condusa de Barbat, care recunoaste suzeranitatea regelui ungar.

(Transilvania) Sunt amintite pentru intaia oara adunarile obstesti (universitas nobilium). Adunarea tarii din Moldova este pomenita mai intai la 1441, iar cea din Tara Romaneasca in 1522.

(Tara Romaneasca) Targul Campulung este atestat documentar.

(Tara Romaneasca) Este atestat documentar orasul Curtea de Arges. Profitand de insuccesul coalitiei bulgaro-romane in luptele cu sarbii (Velbujd, 1330),  regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, indemnat de unii feudali si clerici, porneste un razboi impotriva voievodului roman Basarab I (septembrie). In noiembrie (9-12), armata lui Carol Robert este zdrobita la Posada, moment din care independenta Tarii Romanesti si dezvoltarea ei libera sunt asigurate.

(Moldova) Bunurile episcopiei cumanilor sunt luate arbitrar in stapanire de “puternicii acelor locuri”, dovada existentei unor formatiuni politico-administrative la est de Carpati.

1347 : Pentru a proteja frontiera de est a Regatului Ungar, zona din vecinatatea trecatorilor din Carpatii Orientali este organizata sub aspect militar, avand statutul unei “marci”, condusa de voievodul Dragos din Maramures.

(Dobrogea) Conducatorul statului dobrogean, Dobrotici (1354-1386), reuseste sa-si largeasca stapanirea asupra intregii Dobroge, sa obtina titlul de “despot” din partea imparatului bizantin, consolidandu-si statul din toate punctele de vedere si asigurandu-i autonomia.

(Moldova) Nemultumiti de suzeranitatea regelui maghiar, moldovenii il recunosc pe Bogdan din Maramures drept voievod al Moldovei, desi el este conducator al maramuresenilor.

(Moldova) Regele Ungariei Ludovic I de Anjou organizeaza o expeditie in scopul supunerii Moldovei si inlocuirii lui Bogdan I. Statul moldovean isi castiga independenta prin victoria repurtata asupra ostilor ungare.

(Tara Romaneasca) Mircea cel Batran ocupa tronul Tarii Romanesti. Este cucerita insemnata cetate sarbeasca Nis de catre turci, iar despotul Dobrogei, Ivanco, este nevoit sa accepte o impacare cu turcii.

(Tara Romaneasca) Batalia de la Kossovopolje, dintre turcii condusi de sultanul Baiazid si alianta formata din romanii condusi de Mircea cel Batran, sarbi, albanezi si bosnieci. Victoria turcilor.

(Tara Romaneasca) Se incheie la Lublin tratatul de alianta dintre Mircea cel Batran si Vladislav Jagelo, regele Poloniei, tratat cu caracter defensiv impotriva regelui ungar Sigismund de Luxemburg.

(Tara Romaneasca) 10 octombrie – Are loc batalia de la Rovine, dintre Mircea cel Batran (romanii) si sultanul Baiazid Ilderim (“Fulgerul”)(turcii). Victoria apartine romanilor, ramasitele ostii turcesti fiind nevoite sa se retraga la sud de Dunare.

1395 : (Tara Romaneasca) Se incheie in martie la Brasov un tratat de alianta intre Mircea si Sigismund de Luxemburg in vederea eliminarii lui Vlad Uzurpatorul, un pretendent sustinut de turci recunoscut ca domn al Tarii Romanesti de catre unii boieri, care se temeau de cresterea prestigiului si a autoritatii lui Mircea.

(Tara Romaneasca)











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani