Alexandru III cel Mare- Alexandru Macedon rege al Macedonie, templu al zeitei Artemis din Efes



Alexandru III cel Mare- Alexandru Macedon

(356-323 i.e.n.)

 

A fost un mare rege al Macedoniei, intre anii 336-323 i.e.n. In 356 se nastea la Pella, in capitala Macedoniei ² semibarbare ², potrivit traditiei in chiar noaptea in care 24257kuz63pdd1f

era incendiat vestitul templu al zeitei Artemis din Efes, Alexandru, fiul energicului rege domnitor FilipII si al ambitioasei printese epirote Olimpia. La numai 20 de ani el mos-

tenea tronul unui stat devenit hegemon al Peninsulei Balcanice, 13 ani mai tarziu se sfar- sea din viata, la capatul unui destin fara egal, in stravechea metropola a lui Hammurabi



si Nabucodonosor de pe Eufrat. In acest scurt rastimp, tanarul macedonean strabatuse, in fruntea unei armate care l-a urmat orbeste, fara a cunoaste o singura data infrange- rea, aproape 20 000 de km, constituind, pe cuprinsul a trei continente, un imperiu care avea ca hotare Marea Adriatica si Oceanul Indian, Dunarea, Muntii Caucaz, Hinducus

si Desertul Nubiei, cea mai intinsa alcatuire statala pe care lumea antica o cunoscuse pana atunci. Civilizatia greaca, raspandita pana la Indus, Gange, Nil, dadea nastere, pentru secole, unui nou univers, cel elenistic. Fscinanta personalitate a lui Alexandru, ud257k4263pddd

plasmuita din trasaturi dintre cele mai contradictorii, i-a preocupat pe toti cei care, din

antic si pana astazi au incercat sa descifreze resorturile acestui uluitor destin : barbar

aspru si rezistent, dar in egala masura grec rafinat, vointa de fier neabatuta, tempera- ment vulcanic, pasionat, capabil de nebanuita tandrete, minte visatoare, dar actiune lucida si pragmatica, imaginatie inflacarata, dar deciziighidate de cea mai rece ratiu-

ne de stat, inegalabil geniu strategic si tactic in pregatirea confruntarilor, anihilat de an-

gajarea irationala in lupta prin care pierdea complet controlul asupra conducerii ulteri-

oare a bataliei, curaj nebun, generozitate extravaganta, prietenie coplesitoare si izbuc- niri nestepanite duse pana la crima, spirit enciclopedic si ratinalist, capabil sa urmeze

drumurile dictate de ratiune, dar si pe cele ale iluminarilor, viziunilor abisale si mistice.

La 16 ani Filip II ii icredinteaza primele sarcini in afacerile statului, iar in 338, in batalia de la Cheroneea, Alexandru este comandantul cavaleriei, a carei sarja zbrobeste

batalionul sacru teban. Dupa casatoria lui Filip II cu Cleopatra, in urma unor intrigi de palat, Alexandru cade in dizgratie si este indepartat de cercul sau de prieteni de la curte. Revenit la Pella, Alexandru preia la 20 de ani tronul dupa asasinarea tatalui sau(de care

se pare ca Olimpia nu a fost chiar straina), sprijinit si de generalii Antipatros si Parme-

nion. In vederea asigurarii securitatii garnitei septrentionale a Macedoniei, Alexandru interprinde 335 campanii in Illyria si Tracia; cu aceasta ocazie are loc si traversarea

Dunarii, urmata de demonstratia de forta de o zi impotriva getilor din Campia Muntea-na. Asigurandu-si sprijinul Atenei, Arcadiei si Elidei, Teba se rascoala in octombrie 335

Impotriva autoritatii macedoniene. La numai 11 zile de la declansarea insurectiei, Alexandru ajunge in fata zidurilor Tebei, cucerete si distruge orasul, vanzand locuitorii ca sclavi ; la sfatul lui Focion, Atena este iertata. Confirmat ca hegemon al Ligii Hele- nice de la Corint, Alexandru initiaza in 334 celebra campanie impotriva Imperiului Ahe- menid, vizand eliminarea definitiva a influentei persane din Mediterana Orientala. Generalul Antipatros este numit regent al Macedoniei si strateg al Europei, primind misiunea de a asigura pacea in Peninsula Balcanica, din Pelopones la Dunare.

In fruntea unei armate de 30 000 de pedestri si 5000 de calareti, sprijinit de 160 de

triere grecesti, Alexandru traverseaza la Abidos Hellespontul, debarcand pe pamantul

Asiei Mici. In statul lui major se afla generali experimentati ai tatalui sau, precum Par-

menion, Pediccas, Crateros sau impetuosii tovarasi din copilarie si tinerete-Hefaistion,

Filotas, Ptolemeu Lagos s.a. Prima confruntare cu armata satrapilor persani are loc in

mai 334, pe raul Granicos, si se incheie cu victoria macedoneana ; Alexandru ocupa in

continuare Misia, Lidia, Caria, Licia, Pisidia, Frigia. Oeasele grecesti eliberate- Efes,

Milet, Halicarnas- li se acorda libertatea, regimuri democratice inlocuind conducerile oligarhice de pana acum. Traversand Cappadocia, apoi Muntii Tauros, Alexandru pa-

trunde in anul 333 in Cilicia, unde Issos, la portile Siriei, il astepta “Marea armata”

stransa de Darius III. Desi inferior numeric, Alexandru obtine aici o categorica victorie,

tabara, familia si tezaurul suveranului ahemenid cazand in mainile invingatorului. Oferta

de pace pe care o face Darius III este respinsa ferm de Alexandru. Cu infrangerea Impe- riului Persan, eliberarea Asiei Mici si a cetatilor grecesti din Ionia, Alexandru realizase obiectivele fixate de Liga Helenica si probabil si de Filip II ; refuzand propunerile suve-

ranului persan, Alexandru se angaja deja intr-o noua etapa a aventurii sale, cucerirea intregului Imperiu Ahemenid. Vizand neutralizarea flotei persane care opera in Medite- rana, incitand spiritele antimacedonene si amenintand legaturile cu patria, Alexandru ia

in stapanire orasele feniciene care isi deschid portile- Arados, Byblos, Sidon, cucerind,

la capatul unui dificil asediu de 7 luni, Tyrul. Cu moartea grecului Memnon in Rhodos,

abilul si tenacele comandant al trupelor de mercenari ai lui Darius III, ia sfarsit si incer-

carea persana de a declansain Grecia o rascoala a cetatilor nemultumite de hegemonia

macedoneana. Dupa cucerirea Gazei, Alexandru ajunge la portile Egiptului, pe care sa-

trapul Mazaces i-l prada fara lupta ; Alexandru isi asuma titlul si rolul de suveran legi-

tim, mostenitor al faraonilor ; pe aceasta linie se inscrie si vizita sa la indepartata Oaza

Siwah din desert si consultarea preotilorlui Amon. Purtand, in331, piatra de temelie a unui nou oras –Alexandria – la varsarea bratului apusean al Nilului in Mediterana, el a- morsa destinul celui mai important port si al celei mai strabatute metropole culturale a lumii elenistice.

Cu parasirea Egiptului, incepe o noua etapa a expeditiei lui Alexandru. Strabatand

Palestina, Siria si patrunzand in Mesopotamia, el intalneste aici, la Gaugamela, in apro-

piere de fluviul Tigris, noua armata a lui Darius. Infrant, suveranul ahemenid se refugia-

za in Media, unde este ucis, in anul urmator, de satrapul Bactriei, Bessos. Alexandru este

proclamat rege al Asiei, erijandu-se in succesor al traditiei imperiale persane. Dupa ocu-

parea Babilonului, apoi a Susei, Alexandru traverseaza Susiana si Persida, cucerind ve-

chile capitale ale imperiului – Persepolis, Pesargade,Ecbatana. Incendierea Persepolisu-

lui marcheaza simbolic farsitul expeditiei panelenice de razbunare a umilintelor suferite de greci in timpul razboaielor medice. O parte a contingentului grec este trimis acum in

patrie. Prabusirea Imperiului Persan, moarea lui Darius III, ultimul ahemenid, inaugu- reaza cea de-a treia etapa a epopeii lui Alexandru Macedon, proclamandu-se oficial mos

tenitor al suveranilor persani, el urmareste constant ideea constituirii unui vast imperiu

macedonean, bazat pe colaborarea cu elementul persan invins. Pentru a atrage de partea

sa aristocratia locala, la Babilon, apoi si in alte provincii rasaritene, sunt numai satrapi persani, dublati de comandantii militari macedoneni. Opozitia cercurilor conservatoare

ale aristocratiei macedonene fata de noua orientare, in care Alexandru imbratiseaza obi-

ceiurile si fastul de curte oriental, declanseaza comploturile lui Filotas, fiul generalului

Parmenion(330) si Calistene(329), reprimate cu cruzime. Anii 330-327 sunt ocupati de campanii in provinciile resaritene ale Imperiului Persan, Media, Partia, Hircania, Dran-

giana, Bactriana si Sogdiana, unde Alexandru intampina o rezistenta populara extrem de

inversunata. In 327 Alexandru se casatoreste cu Roxana, fiica nobilului Oxyarte din Sog-

diana. In vara anului 327 debuteaza expeditia din India, iar in mai 326 Alexandru da, pe

fluviul Hypaspes, ultima sa mare batalie, infrangandu-l pe suveranul indian Poros, care se recunoaste apoi vasal. Atingand fluviul Hyphasis(326), razmerita soldatilor epuizati il

obliga pe Alexandru sa intrerupa nesfarsita inaintere in necunoscut si sa ordone intoar-cerea. Revenit la Susa, in februarie 324, dupa o istovitoare traversare a desertului Ge-

drosiei, Alexandru organizeaza fastuoasa casatorie a 10 000 de macedonieni cu bastina- se, simbol al fuziunii celor doua neamuri in cadrul noului imperiu. El insusi mai ia de

sotie pe Stateira, o fiica a lui Darius III. Ultimul an de domnie si viata al marelui cuceri-

tor prefigureaza dificultatile cu care s-ar fi confruntat in viitor : framantari ale satrapi- lor persani, nemultumirile surde ale trupelor macedonene, rascoale ale mercenarilor greci, clocotul cetatilor din Grecia in pragul revoltei. Dar in iunie 323, in varsta de nu- mai 33 de ani, Alexandru se stingea brusc din viata, in orasul din care intentiona sa faca

noua capitala a imperiului sau, Babilon, fara a desemna un succesor. Viata si persona- litatea lui au devenit, la scurt timp, subiect predilect pentru filosofi, expeditiile sale material de legenda pentru populatiile di Orient si Occident.