Artileria antiaeriana romana in campania militara din anul 1942 referat





Artileria antiaeriana romana in campania militara

din anul 1942




Campania anului 1942 a insemnat pentru artileria antiaeriana romana mari incercari in focul luptelor ce au avut loc cu aviatia inamica,indeosebi in apararea antiaeriana a trupelor terestre,care au actionat,in primul rand in batalia de la Co-

tul Donului si in Stepa Calmuca,dar si in luptele din Caucaz si Crimeea.

Capacitatea de lupta a unitatilor de artilerie antiaeriana a fost,in anul 1942, in crestere prin numarul bateriilor de tunuri intrate in dotare si devenise operative sursa de inzestrare a contituit-o atat productia de interna cat si materialul livrat de germani.Acesta din urma a fost asigurat in baza protocolului incheiat la 30

ianuarie 1942 intre Misiunea Militara Germana si Comandamtul Apararii Anti-

aeriene,care prevedea modul de predare-primire a materialului de artilerie anti-

aeriana german dispus in apararea Ploiestiului si zonei petrolifere,respectiv,18 baterii de 88mm,12 baterii de 20mm,3 baterii de proiectoare,3 companii baloane de protectie si reteaua de transmisiuni.

Forta combativa a regimentelor de artilerie antiaeriena a crescut,insa si prin primirea din productia interna de armament a 11 baterii de 75mm Vickers, dotate cu aparate centrale de tragere Bungescu,precum si a 7 baterii de 37 mm Rhm,toate fabricate la Uzinele Astra-Brasov,Arad,Cugir etc.

Tot in cursul anului 1942,au devenit operative inca 4 baterii de proiectoare 3 companii de baloane de protectie si 3 baterii Oerlikon.


Principalele actiuni ale artileriei antiaeriene desfasurate

pentru apararea obiectivelor de pe teritoriul national


In cursul anului 1942,indeosebi in partea a doua a acestuia,desi frontul


trupelor terestre a ajuns in zone foarte indepartate de granitele tarii,totusi inami-

cul aerian a fost deosebit de activ.Astfel,amintind doar actiunile mai importante ale aviatiei inamice este ilustrativ faptul ca,de pilda,in luna mai 1942,atacurile sovietice ce s-au executat in zilele de 3,4,6,8,10,20,22,24,25 si 28 ale lunii au vizat lovirea unor localitati si dispozitive de lupta,printre care Sulina(18 bombe),

Constanta(5 bombe) Tulcea inclusiv postul de comanda al Divizionul 13 artilerie antiaeriana cu 4 bombe si Valcov(9 bombe),Sf.Gheorghe si Tighina(6 bombe),la care s-au adaugat Nicolaev,Golta,Tiraspol si alte puncte sensibile din apropierea frontului.

Important de consemnat este faptul ca,la 12 iunie 1942,s-a executat pri-

mul raid al aviatiei americane in spatiul aerian al Romaniei,vizand orasul

Ploiesti cu un grup de 12 avioane de tipul B-24 venite din Sudan cu aterizare in-

termediara la Cairo(actiunea denumita codificat "HALPRO")

Incepand cu 1august1942 denumirea unitatilor si subunitatilor de artilerie antiaeriana s-a modificat,gruparile numindu-se regimente,iar grupurile numindu-

se divizioane de artilerie antiaeriena.

De remarcat este faptul ca,la 1 octombrie 1942,ca urmare a incalcarii de catre aviatia maghiara a spatiului aerian romanesc,din ordinul maresalul Ion An-

tonescu,a luat fiinta "Gruparea de artilerie antiaeriana Ardealul"in compunearea Brigazii 1 artilerie antiaeriana cu misiunea "de a executa apararea antiaeriana a centrelor si punctelor sensibile de la Brasov,Tohan,Fagaras si Resita".


Batalia Stalingradului.Actiunile artileriei antiaeriene

in timpul operatiilor duse in Cotul Donului si Stepa Calmuca


In campania anului 1942,"Batalia Stalingradului",asa cum este denumita in istoriografia universala,a constituit un eveniment de importanta majora,care a produs o cotitura in desfasurarea celui de-al doilea razboi mondial si a ocupat,

prin amploarea si tragismul operatiilor locul primordial atat in perioada anteriara desfasurarii ei,cat si in perioada propriu-zisa dupa 19 noiembrie 1942.

La operatiile si actiunile desfasurate la Stalingrad,a participat,alaturi de

numeroase mari unitati si unitati de arme intrunite din armata romana si artileria antiaeriana.Fortele si mijloacele artileriei aniaeriene au constat in32baterii de foc si o baterie de pandari radio-constituite in 6 divizioane,sub doua comenzi de re- gimente de artilerie antiaeriana asigurate cu formatiunile tehnico-materiale cores- punzatoare.

In luna ianuarie 1942,pe front se gaseau dislocate Grupurile 3 si 9 artilerie antiaeriana,aflate operativ la dispozitia Corpului de munte si,repectiv,Corpului de cavalerie,avand urmatoarea dispunere:Grupul 3Art.A.A. la Karasubasar cu


Bateria 133,iar Bateria 101 la Djankoi si Csongar si Grupul 9Art.A.A. la Melito-

pol,cu Bateria 225 mitraliere si cu Bateria 112 Rhm la Budahowka si Berdiansk. De remarcat faptul ca bateriile de tunuri de 75mm Vickers nu au fost impinse in zona Crimeea.In luna februarie 1942,Corpului 6 armata i s-a pus la dispozitie pt. Divizia 18 infanterie infanterie,Bateria 126(2 sectii)la Barak(Crimeea),care im- preuna cu compania antiaeriana organica sa realizeze apararea antiaeriana a tru- pelor acestei mari unitati.

In toata perioada de iarna si primavara a anului 1942,avioanele sovietice au continuat,desi sporadic,sa survoleze si sa lanseze bombe,in zonele de foc ale artileriei antiaeriene bateriile executand focul pentru protectia obiectivelor incre- dintate;atacuri violente s-au inregistrat,indeosebi,asupra podurile de peste Bug: Nicolaev si Golta.

Sesizat de pierderile suferite de catre bateriile de artilerie antiaeriena din

Crimeea indeosebi in luptele terestre,Statul Major al Aerului,cu ordinul nr.514 din 15 mai 1942,a dat dispozitiuni ca "unitatile de aparare antiaeriana din zona

Crimeea si Marea de Azov sa fie intrebuintate numai in misiuni antiaeriene,iar Bateria 112Rhm,aflata in apararea postului de comanda al marii unitati,sa fie adusa la Melitopol pentru apararea terenului de aviatie".

La 27 mai 1942,situatia in Crimeea era urmatoarea:Bateria 133 Rhm cu 2 sectii a doua tunuri,Bateria 126 cu o sectie cu 2 tunuri si Bateria 101 cu 3 sectii a trei tunuri,toate subunitatile fiind amplasate la Simferopol in apararea antiaeriana a garii si aeroportului.

In perioada august1942 - 31decembrie1942,perioada campaniei duse de

Armatele3 si 4 la Cotul Donului si in Stepa Calmuca,artileria antiaeriana romana a particpat cu un numar apreciabil de unitati si de subunitati.Misiunea lor consta in apararea antiaeriana a marilor unitati,precum si a altor obiective importante din compunerea celor doua armate:

-aerodromurile aviatiei romane si germane

-puncte obligate de trecere,vizate de inamic(poduri si localitati)

-depozite de munitii,formatiuni de servicii

La 1 octombrie 1942,in compunerea unitatilor de artilerie antiaeriana de la Cotul Donului si din Stepa Calmuca,existau 32 de baterii(calibru 20-75mm),

constituite in 6 divizoane de artilerie antiaeriana si 2 comenzi de regimente de artilerie antiaeriana dotate cu mijloace auto de tractiune cu un grad sporit de mo- bilitate,corespunzator cerintelor de lupta.

Demne de remarcat este faptul ca subunitatile de artilerie antiaeriena dis- puse in fasiile marilor unitati din esalonul intai,in afara misiunii principale(lupta cu aviatia inamica)le mai revenea si misiunea de a lupta cu inamicul terestru

patruns in raionul pozitiilor de tragere,tancuri,autoblindate si chiar cu infanteria de pe acestea.



Spre gloria ostasului roman,artileristii antiaerieni,ca dealtfel toti militarii romani,au luptat cu barbatie,au dovedit rezistenta in conditiile grele in care s-aun desfasurat luptele,facand cinste armatei noastre.

Inca din luna august 1942 se declansasera operatiunile de concentrare,

completare si deplasare spre viitorul raion al actiunilor de lupta a marilor unitati de infanterie,a unitatilor de artilerie,etc.,precum si a unitatilor de artilerie antiae-

riana destinate misiunilor din cadrul "Bataliei Stalingradului".Au executat deplasarea in zona operativa urmatoarele unitati si subunitati de artilerie antiae-

riana ,astfel:

-Divizionul 1 Art.A.A.,avand in compunere bateriile 11 si 12 Vickers precum si Bateria 117 Rhm

-Divizionul 14 Art.A.A.,avand in compunere bateriile 21 si 24 Vickers si bateriile 134 si 137 Rhm

-Divizionul 4 Art.A.A.,avand in compunere bateriile 1 si 2 Vickers,pre- cum si bateriile 102 si 105 Rhm si 151 Oerlikon

-Divizionul 8 Art.A.A.,avand in compunere bateriile 6 si 7 Vickers,pre- cum si bateriile 109 si 110 Rhm si Bateria 209 mitraliere

-Divizionul 17 Art.A.A.,avand in compunere bateriile 26 si 27 Vickers si 141,142 si 145 Rhm

-Divizionul 5 Art.A.A. a sosit cu bateriile 16 si 19 Vickers,125si129 Rhm si 128 Oerlikon

In acest fel,concomitent cu realizarea propriului dispozitiv de lupta pentru actiunile viitoare,artileria antiaeriana a executat apararea antiaeriana a afluirii marilor unitati si unitatilor apartinand trupelor de uscat pe timpul realizrii noului dispozitiv operativ de aparare a Armatelor 3 si 4.


Dispozitivul operativ al Armatelor 3 si 4 si principalele

obiective de aparat antiaerian


Pentru a intelege repartitia si dispunerea unitatilor si subunitatilor de arti- lerie antiaeriena in apararea principalelor obietive din fasiile de actiune ale trupe- lor romane(Armata 3si Armata 4)se impune prezentarea succinta a dispozitivului operativ al trupelor de uscat romane.

In vara si toamna anului 1942,Grupul de Armate "A" a dezvoltat ofensiva in Caucaz,cucerind peninsula Taman,Novorosisk,spre sud pe directia Nalcik,ata- cand pantele de nord ale muntilor din Caucaz.Grupul de armate"B",in compunea caruia au intrat ulterior si cele doua armate romane,a avut misiunea de a inainta pe directia generala Stalingrad,urmarind ditrugerea fortelor inamice de la Cotul



Donului.Rezistenta sovietica din ce in ce mai indarjita de la Stalingrad a dus la incetinirea opratiunlor,fixarea a numeroase forte din compunerea celor doua armate germane la Stalingrad,consumarea rezervelor lor,precum si descoperirea flancurilor de nord-vest si sud ale gruparii germane concentrate la Stalingrad .

Ca urmare,Inaltul Comandament German,a hotarat subordonarea Armate- lor 3 si 4 romane Grupului de Armate"B",cu urmatoarele misiuni:Armata3,avand in compunere 4 corpuri de armate,pe frontul Gromok-Kletskaia inclusiv(circa160 km de front);Armata 4 s-a dispus in apararea cu 7 mari unitati in linie la sud la

Stalingrad,in Stepa Calmuca,avand pe frontul Dubovai-Uvrag pana la Kuma,pe aproximativ 250km de front,2 corpuri de armata.

Posturile de comanda:Armata 3 la Moruzovskaia,Armata 4 la Katelnicovo.


Organizarea actiunilor pe linie de aviatie

si artilerie antiaeriene


Grupurile de Armate "A" si "B",care opereau in vara anului 1942,primul spre Caucaz,iar al doilea spre Stalingrad erau sprijinite de Flota4aeriana germana si "Comandamentul de aviatie Don"de asemenea german,in cadrul carora actio- nau marile unitati din aeronautica romana(aviatia si artileria antiaeriana).

Unitatile acesteia erau dispuse pe aerodromurile situate in fasiile de actiun ale Armatelor 6 si 4 blindate germane:in fasia Armatei 3 erau Moruzovskaia,

Tacinskaia,iar Bucovskaia si Perelazovski;in fasia Armatei4existau Proleterskaia si Sutov iar in zona de actiune a Armatei 6 terenurile de la Karpovka,Marinovka si Gumrak.

Toate aceste aerodromuri erau folosite in comun de catre aviatia romana si cea germana si ca atare atat ele cat si acele doua armate romane si germane trebuiau aparate antiaerian.In acest scop,Divizia 9 Art.A.A. germana era detinata de fapt pentru Stalingrad,iar Brigada4 artilerie antiaeriana romana pentru nevoile teretre si aero romane.

Artileria antiaeriana trebuia sa ia in calcul inca trei categorii de obiective: apararea antiaeriana a aerodromurilor gruparii aeriene de lupta si in principal de la Moruzovskaia,Tacinskaia si Rostov,trecerile deosebit de importante peste

Donet(Belaiakalitva),peste Don(Broniki sau Bataisk),precum si bazele si depozi- tele Armatelor 3 si 4,de toate categoriile(munitii,carburanti,hrana,etc).

Lasand la o parte aceste aspecte,trebuie mentionat ca poate cea mai difici- la problema pusa artileristilor antiaerieni a fost cea a comunicatiilor,date fiind lipsa de sosele pietruite,starea rea a drumurilor si a podurilor,care ingreunau per- manent deplasarile,facandu-le adesea imposibile in cadrul frecventelor manevre impuse de desfasurarea actiunilor terestre.


Dispozitivul unitatilor si subunitatilor de artilerie antiaeriana in batalia de la Cotul Donului si Stepa Calmuca


In fasia Armatei 3,a actionat Divizionul 1 Art.A.A. mobil independent, avand in compunere bateriile 11,12,117,118,120,129,145 si 234 s-au constituit 3 subgrupari pentru protectie:

-subgruparea de vest cu Bateria 145 Rhm

-subgruparea de centru cu bateriile 118 si 120 Rhm

-subgruparea de est cu bateriile 117 Rhm,129 Rhm si 234 mitraliere

-Bateria 12 Vickers va actiona la Bukovskaia si Bateria 11 Vickers la

Perelazovski

Postul de comanda al divizionului era la Perelazovski.Tot in fasia Armatei 3 a actionat si Regimentul 4 Art.A.A. mobil cu Divizioanele 4 si 17 Art.A.A., astfel:

-Divizionul 4 Art.A.A. se gasea cu bateriile 1,105 si 151

-Divizionul 17 Art.A.A. se gasea cu bateriile 26,27,141,142 Rhm si cu

Bateria 209(primita de la Divizionul 8)

In fasia Armatei 4,a actionat Divizionul14 Art.A.A. Mobil independent,cu bateriile 21,24,112,134,137,aparand cu bateriile 21 si 137,postul de comanda al armatei,dispus la Katelnicovo.

Actuinile inamicului aerian au fost deosebit de active,atacurile executan-

du-se,de regula,asupra obiectivelor si trupelor din prima linie,la inaltimi mici

(sub 100m).Artileristii romani,fiind alarmati la timp,au reactionat prompt si cu

eficacitate.

La 15 ocombrie 1942,"subunitatile de artilerie antiaeriana au fost atacate direct de catre aviatia sovietica la Bucovskaia";la 12 octombrie,aviatia inamica a executat recunoasteri la Novocekask,unde urma sa fie instalat postul de comanda al Grupului de Armate "Maresal Antonescu".

In ultima decada a lunii octombrie,s-au inregistrat incursiuni ale inamicu- lui aerian asupra marilor unitati din linia intai la Armata 3: Rubaskin,Golovski,

Bukovskaia,Tacinskaia,Blinovski,Kletskaia,Gromki.

La 10 noiembrie 1942,aviatia inamica a atacat localitatile Moruzovskaia,

Cernisevskaia,Tacinskaia,Perelazovski,fiind raniti ostasi de la Bateria 27 Vickers dispusa la Tacinskaia.

In perioada 1 noiembrie-19 noiembrie 1942,adica pana la declansarea o-

fensivei trupelor sovietice,actiunile aviatiei inamice au fost deosebit de puternice producand pierderi trupelor noastre,inclusiv subunitatilor de artilerie antiaeriana.

Faptul ca pozitiile de tragere ale bateriilor de artilerie antiaeriana devenise-

ra obiectiv tot mai mult vizate de inamicul aerian este relevat si de numarul mare de morti si raniti innregistrati in aceasta perioada in randul tunarilor antiaerieni.