Asemanari si deosebiri intre cele doua modele politice si culturale grecesti referat






Asemanari si deosebiri intre cele doua modele politice si culturale grecesti





In urma indepartarii regalitatii conducerea Atenei era exercitata de Colegiul celor 9 Arhonti alesi din randul Eupatrizilor. Arhontele Dracon elaboreaza primele legi scrise in anul 621i.Hr. prin care ingradeste abuzurile aristrocratiei. Reformele Arhontelui Solon constau in eliberarea sclavilor de datorii, inlocuirea oligarhiei cu timocratia, infiintarea sfatului celor 400 (Bule), tribunalului poporului (Heliaia) si cresterea rolului Ecclesiei (Adunarea poporului) in anul 594i.Hr. Clistene imparte statul in 20 triburi si deme amestecand categoriile sociale, mareste sfatul Bule la 500, Ecclesia devine organ suprem, instituie Colegiul celor 10 strategi si introduce ostracismul pentru a impiedica uzurparea puterii politice. Urmeaza ‘secolul de aur’ al Atenei in timpul lui Pericle, daca inaintea sa Arhontii domneau  doar un an, el a ramas la conducerea statului din 443 pana in 429 i.Hr.. Pericle desavarseste democratia ateniena, toti cetatenii sunt egali in fata legii iar saracii primesc slujbe pentru care sunt platiti.




Cetatea Sparta, intemeiata de dorieni pe valea raului Eurotas, era organizata dupa legile atribuite de traditie conducatorului mitic Lycurg. Institutiile politice ale Spartei erau : diarhia, conducerea impartita intre doi regi cu puteri egale ce provineau din doua familii diferite (Agiazii si Eurypontizii), gerusia, sfatul batranilor si Apella, adunarea poporului. Colegiul celor 5 efori controla activitatea publica si privata si veghea la respectarea traditiilor si legilor. Sparta era un stat aristrocratic cu un pronuntat caracter militar.

In Sparta regulile cetatii erau atribuite unui legiuitor mitic Lycurg in timp ce primele legi ateniene au fost scrise de arhontele Dracon. Prin aceste legi dar si prin reformele urmatorilor conducatori atenieni democratia a fost adusa in stat la cel mai inalt nivel in timpul lui Pericle. In ‘secolul de aur’ al Atenei toti cetatenii erau liberi si egali in fata legii, fiecare persoana cu exceptia femeilor, metecilor si sclavilor putea participa la viata politica. Intre timp, in Sparta, pentru ca un om sa fie considerat cetatean trebuia sa aiba pamant, sa se poata echipa singur pentru a participa la apararea cetatii si sa ia parte la adunarea cetatii ca membru al adunarii poporului. Totusi ca si in Atena, femeile, strainii si sclavii nu aveau voie sa participe la viata politica. Spartanii aveau drept de viata si moarte asupra hilotilor, populatiile cucerite, acestia putand fi vanduti, trebuind sa-si dea o parte din produsele din recolta proprie si fiind obligati sa participe la razboaiele spartanilor construind fortificatii si transportand bagaje si arme. In felul acesta singura ocupatie a spatanilor era reprezentata de razboi, restul muncilor fiind efectuate de hiloti. Spre deosebire de ei atenienii isi realizau singuri indeletnicirile obstesti, ‘om nefolositor’ fiind considerat ‘barbatul fara activitate obsteasca’, chiar si saracii atenieni avand drept la o slujba platita.

Modelele de educatie spartan si atenian se deosebeau prin metodele folosite si scopul lor. Spartanii isi educau baietii pentru a participa la razboaie si fetele pentru a-si apara gospodaria cand sunt singure iar atenienii educau baietii fie pentru razboi fie pentru a participa la viata publca iar fetele pentru a-si ingriji familiile. In Sparta educatia avea caracter militar. Daca la nastere copilul avea vreun defect era aruncat intr-o prapastie, altfel era lasat in grija mamei pana la 7 ani cand era luat definitiv de stat care il pregatea pana la 20 de ani in arta de a lupta prin metode aspre. Dupa 20 de ani deveneau cetateni-soldati iar dupa 30 de ani aveau voie sa se casatoresca insa nu puteau sa stea cu familia decat in anumite zile. La 60 de ani se termina srviciul militar, pana la aceasta varsta traind in comun in cazarmi. Fetele erau antrenate pentru alergare, aruncarea discului si sulitei pentru ca ‘plamada copiilor sa prinda radacina zdravana in corpuri zdravene si sa creasca bine’, Plutarh ‘Viata lui Lycurg’. In Atena educatia copiilor era indatorirea civica a parintilor, pana la 7 ani aflati in ingrijirea mamelor dupa care fetele ramaneau cu ele sa invete sa scrie, sa citesca, sa danseze, sa cante, sa coasa si sa aiba grija de casa in timp ce baietii urmau cu pedagogi scrisul, cititul, socotitul, gramatica si muzica. In urmatorii ani urma educatia fizica urmata de studii filosofice sau o scoala militara, fiecare tanar putand sa-si alega viitorul. Calitatile esentiala ale acestora erau timiditatea si rezevarea. Metodele aspre ale spartanilor erau folosite pentru a obtine razboinici priceputi, diciplinati si rezisteni in timp ce atenienii puneau accent si pe educatia spirituala pentru obtinerea si cetateni pregatiti care sa poata participa la dezvoltarea cetatii implicandu-se si in viata politica.



Cugetul ce deosebeste omul de animale ii da acestuia capacitatea de a se organiza si evolua, civilizatiile fiind creatia constiintei umane pe baza politicii, creatie a acesteia. De aceea omul poate fi considerat un ‘animal politic’ Acesta repreazinta punctul de vedera al lui Aristotel prezentat in lucrarea ‘Zoon Politikon’ : ‘E lesne de inteles ca trebuie sa numim cetatea un asezamant al Firii si pe om potrivit aceleiasi Firi un animal politic’.












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani