GENIILE BAROCULUI, Gianlorenzo Bernini, arhitect, pictor si poet, INFLUENTA BAROCA referat





GENIILE BAROCULUI.


Cel mai mare geniu al baroclui a fost Gianlorenzo Bernini (1598-1680), cunoscut mai ales ca sculptor, el fiind insa si arhitect, pictor si poet. Legenda spune ca a compus o opera pentru care a scris textul, a compus muzica, a proiectat decorurile si chiar a produs recuzita scenica. S-a nascut la Napoli dar, inca din vremea copilariei sale, tatal, de meserie sculptor, s-a mutat la Roma, unde adolescentul Bernini si-a gasit patronul in cardinalul Scipione Borghese si a devenit faimos. Papa Urban VIII a devenit urmatorul patron al artistului, pe vremea cand acesta avea doar 26 ani, si in 1629 a fost numit arhitectul Bisericii Sfantul Petru, cea mai mare biserica din lumea crestina care s-a inaltat incet de-a lungul secolului. Dupa aceasta el nu a mai privit inapoi; a lucrat aproape in exclusivitate in Roma si multe dintre marile monumente si simboluri ale orasului i se datoreaza partial sau chiar in totalitate.




Ca sculptor, Bernini a fost un virtuoz in pur stil baroc. Textura pielii personajelor sale si a draperiilor sunt extraordinar de vii, deseori draperiile parand a adia in bataia brizei. Spre deosebire de sculptorii care i-au precedat, operele maturitatii au fost create cu intentia vadita de a fi privite dintr-un singur unghi (nu de jur-imprejur), fiind plasate, de obicei, intr-un aranjament arhitectural din care ies la iveala catre spectatori. Dupa cum se obisnuia des in acea perioada, artistul vroia sa-si implice privitorul in mod direct, emotional, ceea ce era imposibil de realizat daca il lasa sa se plimbe nestingherit in jurul operelor sale.

Dintre lucrarile de mari proportii ale lui Bernini din interiorul Bisericii Sfantul Petru cea mai impresionanta piesa este Baldachinul, un baldachin imens (29 m. inaltime) poleit cu bronz inaltat deasupra locului unde se presupune ca ar fi ingropati Sfantul Petru si Sfantul Pavel. Coloanele sale rasucite simbolizeaza continuitatea crestinismului, sugerand intoarcerea in timp, via Constantinopole pana la anticul Templu al lui Solomon din Ierusalim; ele sunt insa caracteristice barocului care se juca cu conceptele clasice, severe ale coloanelor, de dragul noutatii si al efectelor spectaculoase. Sculpturile si suprasculptura de deasupra baldachinului, el insusi baldachinul cu ciucurii din bronz sunt realizate in asa fel incat totul sa para abundent – il definesc drept cel mai extraordinar monument al barocului.

Exista putine privelisti care se ridica la nivelul de grandoare pura al celor doua colonade construite de Bernini pe laturile pietei ovale din fata Bisericii Sfantul Petru din Roma. Insusi Bernini declara ca cele doua colonade erau ca bratele materne ale bisericii “care-i imbratiseaza pe catolici pentru a le intari crezurile”. Printre alte lucrari celebre ale lui Bernini mai putem aminti Fantana celor patru rauri din piata Novena intruchipand patru personaje grandioase. Ele reprezentau ceea ce se credea atunci a fi cele mai mari fluvii din lume (Dunarea, Nilul, Gangele si Rio Plata), fiecare erau aranjate in jurul unui obelisc antic, care se inalta deasupra lor.

La inceput pietrele sculptate, palmierii si plantele fantanii erau colorate. Pictarea sculpturilor sau utilizarea materialelor colorate a fost o alta inovatie a lui Bernini (cu toate ca ea fusese anticipata de catre grecii antici)si una care se mentinea in cadrul baroc, acea de a atinge un maxim al grandorii si de a crea efectul iluziilor. Culori indraznete si efecte de lumina sunt folosite si in Capela Cornaro, care adaposteste Extazul Sfintei Tereza realizata de Bernini, probabil incununarea carierei sale ca sculptor.



In Fantana celor patru rauri statuia care reprezinta Nilul are fata acoperita – se presupunea ca pentru a nu privi fatada Bisericii Sf. Agnese proiectata de Francesco Borromini (1599-1667). Povestea nu este adevarata dar ne dezvaluie cate ceva despre rivalitatrea dintre acestia. Borromini era, prin nastere, de o conditie mult mai umila si lucra ca pietrar chiar si dupa sosirea la Roma, la 20 ani. El a devenit asistentul sef al lui Bernini inainte de a izbandi pe cont propriu si a deveni cel mai original sculptor al barocului italian. Borromini a fost un geniu greu de stapanit, care si-a socat contemporanii cu neortodoxismul sau, creand cladiri cu linii ondulate si un simt al spatiului si al miscarii, asemanand cu niste sculpturi uriase. Printre capodoperele lui sunt bisericile San Ivo si San Carlo alle Quattro Fontane, ambele din Roma.



INFLUENTA BAROCA.


Barocul a reprezentat un curent catolic si al sudului cu o influenta pronuntata in Flandra si un impact mai mic in restul Europei de nord. In Franta flamboiantul barocului nu a fost utilizat in scopuri religioase, ci pentru a glorifica monarhia absoluta a Regelui Soare, Ludovic al XIV-lea. In orice caz, traditiile clasicismului si spiritul restrictiv erau inca foarte puternice in Franta si nici chiar grandiosul palat al lui Ludovic de la Versailles nu a fost construit intr-un stil pur baroc. Aceasta trasatura era si mai evidenta in Anglia protestanta unde Sir Cristopher Wren si succesorii lui au invatat multe de la modelele lor de pe continent dar au pastrat o cale de mijloc, o combinatie intre baroc si clasic.

Stilul baroc a fost utilizat pana in secolul al XVIII-lea in mod deosebit in Germania si in Austria. Manastiri si biserici superbe au fost construite de Jacob Prandtauer (1660-1726), J,B, Fischer von Erlach (1656-1723), Johann Balthasar Neumann (1687-1753) si altii. Interioarele sunt decorate cu tencuielei albe, stralucitoare, culori pastelate si care dau imresia generala de aerat si de delicatete care creaza o mare diferenta fata de barocul italian. Atmosfera acestor locuri este de fapt, mai apropiata de stilul contemporan rococo, din Franta, care era identificat cu grandoarea si ambitiile unei epoci trecute.













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani