Mihai Viteazul domn al Tarii Romanesti (1593 1601), al Transilvaniei (1599 1600) si al Moldovei (1600) referat



Mihai Viteazul

  24127nzs23kmp1g

  24127nzs23kmp1g

  24127nzs23kmp1g

Om politic si viteaz comandant de osti, domn al Tarii Romanesti (1593 – 1601), al Transilvaniei (1599 – 1600) si al Moldovei (1600). Fiu al lui Patrascu cel Bun. A urmarit intarirea autoritatii centrale si consolidarea pozitiilor acelei parti din boierime care-i era credincioasa, in frunte cu boierii olteni. A dat un asezamant prin care taranii dependenti ramaneau pe mosiile unde erau stabiliti, stapanii de la care fugisera nemaiputandu-i revendica. In conditiile existentei unei situatii internationale complicate, Mihai Viteazul, inzestrat cu un extraordinar spirit de inventivitate in strategia aliantelor, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, a reusit sa puna bazele unui sistem de alianta antiotoman, capabil sa duca la cresterea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Incepand razboiul de eliberare de sub dominatia Imperiului otoman (1594), a atacat cetatile stapanite de turci pe linia Dunarii si apoi a infrant cateva osti tatarasti si turcesti la Putinei, Stanesti si Serpatesti (1595). Gratie insusirilor sale de mare strateg, cat si vitejiei si spiritului de eroism, Mihai Viteazul a invins marea oaste otomana condusa de Sinan Pasa, la Calugareni (13 / 23 august 1595) si la Giurgiu (octombrie 1595). Prin victorioasele campanii antiotomane intreprinse la S de Dunare (1596, 1598) a incurajat rezistenta popoarelor de aici, care nazuiau dobandirea eliberarii lor de sub dominatia Portii. In 1599 l-a invins pe voievodul Andrei Bathory la Selimbar si a pus stapanire pe Transilvania, iar in mai 1600, dupa o campanie fulgeratoare, si pe Moldova, realizand prima unire politica a celor trei tari romane, intitulandu-se „domn al Tarii Romanesti, al Transilvaniei si a toata tara Moldovei”. Desi unirea realizata de Mihai Viteazul nu a putut dainui in conditiile istorice din acel timp, ea a reprezentat o expresie fireasca a legaturilor neintrerupte – umane, politice, economice, culturale si militare – existente de-a lungul veacurilor intre cele trei tari romanesti. Biruit la Miraslau (septembrie 1600) de nobilimea maghiara, ajutata de imperiali, si apoi de poloni, care, ocupand Moldova, au patruns in Tara Romaneasca, a fost nevoit sa apeleze la ajutorul imparatului Rudolf al II-lea. Dar, dupa ce, impreuna cu generalul Basta, a infrant armata nobiliara la Gorasau (1601), a fost asasinat pe Campia Turzii (9 / 19 august 1601). Considerat in epoca, potrivit marturiilor externe, ca fiind „unul din cei mai viteji, puternici, valorosi si intelepti principi” Mihai Viteazul, prin opera sa a intruchipat pentru generatiile ce i-au urmat simbolul luptei pentru independenta si unitate, iar programul politic si militar al lui Mihai Viteazul a avut un rol covarsitor in transformarea constiintei unitatii de neam si de limba a poporului roman intr-o idee militanta si activa.