Chioscurile Multimedia Internet si Extranet



Chioscurile Multimedia



In timp ce dispozitivele de mare stocare sub forma unor brosuri electronice sunt in general trimise clientilor pentru a le folosi pe computerele lor, cateodata are sens sa aduci clientii la aceste dispozitive. Din ce in ce mai mult brosurile electronice sunt depozitate in chioscuri cu autoservire amplasate in locuri care au un mare volum de vizitatori, cum ar fi holurile hotelurilor, aeroporturi, alte birouri de transport, pe ecranele din spatele scaunelor din avion sau in alte puncte de atractie. Acestea pot fi conduse de oricare din organizatiile comerciale sau guvernamentale. In cazul anterior, furnizorii de turism platesc o taxa pentru a fi inclusi in serviciu, si astfel, nu fiecare restaurant, hotel sau orice atractie din zona este posibil sa fie inclus. Unde chioscurile sunt conduse de RTO, este posibil ca ele sa fie complete in continutul lor de informatii, si sunt de asemenea concepute pentru a furniza mai  multe informatii impartiale .



Cele mai multe chioscuri sunt bazate pe PC-uri inchise intr-o cutie, pentru protectie. Cele mai multe chioscuri de asemenea includ facilitati multimedia, cum ar fi abilitatea de a reda sunete si afisa imagini video, care ajuta la imbogatirea experientei de vanzare. Celor interesati li se afiseaza o harta care este impartita in 4 sau 5 sectiuni. Utilizatorii pot apoi selecta regiunea despre care doresc sa afle informatii, iar informatiile solicitate apar pe ecran. Utilizatorii pot selecta o categorie (cum ar fi hoteluri sau restaurante), si apoi sa "treaca in revista" variantele de liste si reclame incluse in baza de date. Majoritatea sistemelor sunt de asemenea capabile sa printeze paginile cu informatiile gasite, harti si alte materiale promotionale pe care utilizatorul sa le poata lua cu el. Unde chioscul este legat in retea cu un sistem de management sau alt canal de distributie electronica, date cum ar fi disponibilitatea si pretul pot fi de asemenea afisate prin sistem. Aceasta permite chioscurilor sa proceseze rezervari cu plata fiind acceptata prin carte de credit.



5.4 Intranet si Extranet



In timp ce World Wide Web a primit foarte multa atentie in ceea ce priveste efectul pe care il are in distributia turistica, un alt set de tehnologii, cunoscut ca Intranet si Extranet, poate avea un efect mult mai mare in viitor, in special in segmentul de turism foarte profitabil. Ambele, Intranet si Extranet, folosesc aceleasi canale media de comunicatie, protocoale si browsere ca si Internetul, dar sunt diferentiate prin proprietate si prin caracteristicile grupurilor de utilizatori inchise[2].

Intraneturile sunt in general detinute si conduse de o singura organizatie si sunt in special private in aceea ca permit utilizatorilor din interiorul organizatiei sa acceseze paginile lor. Asemenea utilizatori pot fi localizati intr-o singura cladire sau pot fi situati in directii opuse in lume, dar doar persoane nominalizate pot accesa sistemul. Cand dimensiunea sistemului este extinsa si include utilizatori din afara organizatiei, cum ar fi furnizorii sau clientii, sistemul este in general cunoscut ca Extranet.

Intraneturile si Extraneturile au potentialul de a inlocui sistemele de procesare - tranzactii brevetate din si dintre companii, fiind mai ieftine de instalat, mai usor de folosit si sunt platforme independente. In plus, pentru ca sunt doar deschise unor utilizatori selectati, ei sunt mai siguri si mai consistenti in termeni de viteza[3]. Ca rezultat, ei sunt mai potriviti pentru tranzactiile comerciale electronice si sunt implementate din ce in ce mai mult in diferite tranzactii de afaceri in multiple industrii . Companiile turistice au o oportunitate de a beneficia din companii potrivite si incluzand pagini pe Intraneturile lor. Potrivit lui American Express, calatoria si costurile legate de calatorie sunt a treia mare cheltuiala controlabila in cele mai mari companii dupa statul de plata si intretinerea capitalului. Totusi, asemenea cheltuieli de calatorie au fost descentralizate si dificile, rezultand ca intr-o singura companie sa se foloseasca mai multe agentii turistice pentru rezervare.

Aceasta face aproape imposibil pentru companii sa foloseasca puterea de cumparare pentru a obtine discounturi pentru serviciile turistice[5]. Cu toate ca multe companii au dezvoltat politici formale comune care ajuta la reducerea acestei probleme, in practica acestea sunt dificil de realizat si controlat .

Tehnologia Intranet/Extranet poate ajuta prin legarea companiei direct la o agentie de turism nominalizata sau preferata, prin care toate rezervarile turistice trebuie facute. In interiorul companiei Intranet, cand angajatii acceseaza optiunea "Calatorii", ei sunt mutati direct pe pagina agentiei partenere in care ei introduc detalii despre serviciul turistic pe care-l doresc. Cererea este apoi trimisa electronic pentru automatizare, si mai departe pentru procesare catre agentiile de turism, astfel ajutand la a face mult mai economic procesul, ducand astfel la reducerea costurilor[7]. Politicile formale comune (cum ar fi de exemplu faptul ca toata lumea trebuie sa zboare 300 mile) pot fi incorporate in sistem, si cum toate rezervarile sunt facute printr-o singura agentie, compania este capabila sa negocieze volumul comisioanelor si discounturilor .

Cele mai multe sisteme pot de asemenea anunta electronic departamentul de contabilitate cand biletele au fost emise si furnizeaza o varietate de informatii care ajuta compania sa-i administreze mai eficient bugetul de calatorie[9]. Faptul ca toate datele sunt introduse de catre utilizator, ca toate documentele circula electronic, ca politicile comune de calatorie sunt automatic aplicate conduc la economii considerabile dupa cum unii analisti au estimat ca fiind intre 30-40 dolari pe bilet.

Sistemele Web Travel Mega au recunoscut rapid aceasta oportunitate si sunt ideal pozitionati pentru a exploata la maxim, impartasind experienta lor cu tehnologia Internet si distributia turistica. De exemplu, Internet Travel Network a lansat un produs cunoscut ca Internet Travel Manager (ITM), care facilita rezervari comune si managementul turistic. In mod asemanator, Microsoft si American Express au facut echipa pentru a dezvolta AXI, care permitea utilizatorilor sa rezerve locuri la liniile aeriene, hoteluri si inchiriere masini, de asemenea completat de produsul American Express Round Trip. Cum asemenea sisteme devin mai comune, pozitia agentiilor de turism in scenariu va fi din ce in ce mai greu de justificat. Chiar si azi, multe din aceste sisteme sunt capabile sa contacteze sistemele furnizoare direct si sa faca rezervari fara sa foloseasca serviciile unei agentii de turism. Biletele printate vor deveni mai putin importante, si tot de ce va fi nevoie sunt numerele de confirmare returnate de sistem. Multi furnizori de turism, incluzand hoteluri, companii de inchiriat masini si RTO deja experimenteaza prin permiterea tour operatorilor, marilor corporatii sa acceseze informatii turistice si sa faca rezervari direct prin Extranet .

Un exemplu de asemenea companie este Marriot International, care in loc sa incerce sa se expuna pe aglomerata piata Web, a optat sa se concentreze in dezvoltarea paginilor de pe Intraneturile marilor corporatii care erau clientii lor cheie traditionali. Performantele economice ale acestei strategii sunt greu de batut. Canalul Extranet ocoleste traditionalul GDS/ruta agentilor turistici, si astfel economiseste compania de comisioane si taxa de tranzactie - o economie care poate fi impartita cu clientul companiei sub forma unui pret mai bun.



5.5 Home Shopping si Televiziunea Interactiva



Ideea de face cumparaturi de acasa nu este noua, avand o mare acceptabilitate. O parte a problemei sta nu in tehnologie, ci in obiceiurile consumatorilor. Oamenilor le place sa iasa afara pentru a face cumparaturi, fiind o experienta sociala in esenta, ei putand sa compare produsele dupa calitate, colorit si pret. In timp ce aceasta este valabila pentru bunurile fizice, cu produsele si serviciile turistice situatia este diferita. Dupa cum s-a discutat, singura modalitate in care produsele turistice pot fi comparate inainte de cumparare este prin informatii, care pot fi usor obtinute de acasa[11].

Intr-adevar, in multe cazuri, aceasta este preferata, fiind nevoie de timp pentru a citi si analiza datele si eventual sa se discute intre membrii familiei (practica luarii acasa a brosurilor de la agentiile de turism este marturie la aceasta preferinta). Cresterea varietatii de informatii pe care canalele electronice multimedia le pot aduce la aceasta ecuatie creste mai mult atractivitatea cumparaturilor de acasa pentru produsele turistice

O varietate de incercari s-au facut pentru a gasi un dispozitiv potrivit care poate sustine o tehnologie pentru cumparare de acasa. De exemplu, Barclay Bank din UK experimenteaza un "telefon cu ecran" - in esenta o versiune mai mare a unui telefon normal cu un ecran incorporat   8x5 cm. Datele sunt transmise printr-o linie de telefon standard, dispozitivul fiind vandut ca un mod pentru clientii de a accesa informatiile . Totusi, atingerea unui nivel acceptabil de raspandire cu asemenea dispozitive este relativ dificil. Consumatorii sunt in cea mai mare parte, conservativi in ceea ce priveste adoptarea noii tehnologii. Cei mai multi adopta o apropiere "asteapta si vezi", neinvestind in noi dispozitive pana cand unul anume este adoptat in industria standard . Doua tehnologii care au deja o raspandire mare sunt televiziunea si telefonul, si provocarea este acum de a lega acestea intr-un mediu potrivit pentru comertul electronic. In timp ce sunt inca un numar de probleme care trebuie rezolvate inainte sa devina larg raspandita, televiziunea interactiva este previzionata sa devina un important canal de distributie in urmatorii 5 ani .

Experimente sunt astazi in desfasurare in multe parti ale lumii. De exemplu, BT Interactive TV a fost probat in zone selectate din E Angliei pe parcursul anului 1995. In timpul acestei incercari, calatoriile au reiesit ca fiind cel mai popular produs vandut prin sistem, cu Thomas Cook Group oferind zboruri, pachete si o gama de servicii turistice auxiliare prin sistem .

In prezent, capacitatile televiziunii interactive sunt relativ limitate. Cele mai multe televiziuni furnizeaza servicii selectate cum ar fi video la cerere si facilitati esentiale  de home shopping. Altii au inceput sa experimenteze alte tipuri de programe - aratand acelasi buletin de stiri la interval de 15 minute, astfel incat daca il pierzi la 7 p.m. il poti revedea incepand de la 7:15 p.m. pe alt canal . Inchipuie-ti sa vezi un program de stiri sau un film, si sa observi un produs interesant din cadrul unei transmisii. Imagineaza-ti sa poti revedea show-ul si sa click-ezi pe produs pentru a afla mai multe, cat costa sau chiar sa cumperi, si sa il ai a doua zi! Asemenea facilitati vor schimba publicitatea din a fi un mesaj comercial care intrerupe o persoana, intr-o conversatie cu clientul.

Cu siguranta, home shopping, va deveni mai comun cu cat clientii vor deveni mai familiari cu tehnologia. Totusi, complexitatea produsului turistic poate fi un factor cheie in determinare daca un produs turistic poate fi vandut cu succes printr-un canal de asemenea tip. Unde produsul este relativ simplu (cum ar fi un zbor sau un pachet de vacanta), consumatorii ar trebui sa se simta confortabil rezervand electronic. Totusi, unde experienta turistica este mai complicata, cei mai multi oameni sunt de acord ca consumatorii vor continua sa caute sfaturi si asistenta din partea agentilor de turism sau alte surse turistice profesionale.


5.6 Agenti inteligenti (intelligent agents)



Una din problemele asociate cu toate aceste canale de distributie in dezvoltare este ca ele cresc cantitatea de informatie care este disponibila pentru client. Luand in considerare faptul ca suferim de supraincarcare cu informatie, furnizand date in cantitate mare este mai dificil pentru consumator sa gaseasca cel mai potrivit produs turistic. O tehnologie experimentala, cunoscuta ca agenti inteligenti, poate ajuta la navigarea prin aceasta mare de date mai usor.

Agentii inteligenti pot fi cel mai bine descrisi ca programe software care actioneaza ca secretare electronice sau virtuale, lucrand silitor pentru utilizatori. Normal, ei poseda o cantitate mare de informatii despre persoana care o servesc, si ca preferintele persoanelor, relatiile si obligatiile intervin in sarcinile si deciziile zilnice pe care agentii le fac. Initial, utilizatorul va trebui sa introduca majoritatea informatiilor pentru a ghida procesul de luare a deciziilor. Totusi, eventual prin utilizarea inteligentei artificiale, agentul va invata actiunile utilizatorului despre preferintele si placerile lui si va fi capabil sa ia decizii de unul singur. In viitor, agentii vor fi conectati printr-o versiune mai avansata a Internetului de astazi cu alti agenti, si de asemenea cu agenti reprezentand furnizori si organizatii sociale.

Deciziile privind cumpararea produselor vor fi luate de agenti comunicand unii cu altii pentru a gasi cea mai buna potrivire intre preferintele individuale si produsele si serviciile disponibile[17].

In legatura cu distributia turistica, un scenariu a fost propus cum o serie de agenti inteligenti pot fi folositi in interiorul mediului Internet pentru a colecta, compara, filtra si automatiza procesul de rezervare turistica. Intelligent search agents pot fi programati sa caute informatii pentru a da un raspuns potrivit utilizatorului. Filtering agents pot fi insarcinati sa filtreze informatia de la agentii de cautare. Service agents vor trebui sa adune informatia intr-un itinerariu potrivit care sa se potriveasca cu preferintele utilizatorului. Odata ce itinerariul a fost stabilit, un automation agent se va intoarce in Internet pentru a face rezervari si va returna confirmari catre utilizator[18].




5.7 Un cuvant de atentionare



Nici una din tehnologiile descrise in acest text - cu posibila exceptie a raspandirii televiziunii interactive - nu este futuristica. In majoritatea cazurilor, ele au fost deja cu succes aplicate marketingului turistic si distribuitorilor de oriunde din lume. Aceste sisteme vor continua sa evolueze si cele noi se vor dezvolta, cum cursa de a aduce consumatorului informatii turistice si facilitati de rezervare continua.

Intrebarea daca sa distribui electronic a fost pusa. Marketerii turistici nu mai trebuie sa incerce sa decida intre utilizarea GDS sau CRS sau Internet, deoarece cu cresterea acceptarii sistemelor deschise, tehnologia nu mai conteaza. In plus, nici un canal nu este posibil sa devina dominant in viitorul apropiat, iar canalele multiple, paralel vor putea sa co-existe, fiecare utilizand segmente de piata diferite. In loc, marketerii turistici trebuie sa se asigure ca ei sunt pregatiti sa profite de oportunitatile care se ivesc. Chiar si atunci, mecanismul precis prin care datele sunt transmise sau comunicate se va schimba odata ce tehnologia se dezvolta. Epoca digitala este peste noi si timpul de actiune nu este maine, ci azi.




Kingsley, I. And Fesenmaier, D., Travel information kisks: an emerging communications channel for tourism industry, 1995.


Pollock, A., Creating intelligent destinations for wired consumers: a conceptual framework and its Scottish application, 1997.

Edwards, G., Dawes, C. and Karcher, K., The Imminus travel and tourism Intranet, 1998.

Moran, N., Business to business links: now the attention turns to Extranets, 1997.

Athur Andersen, The Future of Travel Distribution - Securing Loyalty in an Effective Travel Market, New york, 1998.

Vlitos-Rowe, I., The Impact of Technologuy on the Tracvel Industry - Developments and Trends, 1995.

Bloch, M., Pigneur, Y. and Steiner, T., The IT enebled extended enterprise: applications in the tourism industry, 1996.

Bloch, M. and Segev, A., The impact of electronic commerce on the travel industry - an analysis methodology and case study, 1997.

Manente, M., Minghetti, V. and Mangilli, V., The electronic management of business travel: an integrated approach, 1998.

Christensen, E., The booking process: the developers perspective, Paris, 1998.

Bennett, R., The booking process: the developers perspective, 1998.


Financial Times Service, 1998.

Bloch, M., An open letter to travel agents - survival tips for the electronic era, 1996.

Pollock, A., The impact of Information Technology on Destination Marketing, 1995.

Bennet, M., Information technology and databases for tourism, 1996.

Wingfield, N., Up in the air - digital TV is coming, 1998.

Olsen, M., Events Shaping the Future and their Impact on the Multinational Hotel Industry, 1997.

Dombey, A., Separating the emotion from the fact - the effects of new intermediaries on electronic travel distribution, 1998.