LODOVICO FERRARI si infrangerea ecuatiei de gradul IV
Rezolvarea ecuatiei complete de gradul IV are loc relativ cam in aceeasi perioada cu aceea a ecuatiei de gradul III.
 Conform
scrierilor istorice,Cardano infiaza practic pe un elev al sau ,pe nume Lodovico
Ferrari din 
Ferrari(1522-1565), a fost, in limbaj modern, asistentul lui Cardano.L-a insotit pe acesta in calatoriile sale stiintifice, l-a ajutat in redactarea monumentalei ,,Ars Magna" in care de fapt Cardano a si inclus metoda lui Ferrari de rezolvare a ecuatiei de gradul IV.
Ferrari a ajuns la solutia generala a ecuatiei de gradul IV tot in urma unei intreceri publice.
Conform cu Pietro Cossali(1748-1815), care a scris prin 1797 o istorie a algebrei, Giovanni Colla a propus lui Tartaglia o problema ce conduce la urmatorul sistem de ecuatii:
 
Prin eliminarea lui y si z, Tartaglia obtine ecuatia de gradul IV
 ![]()
Venind in contact cu disputa intre Colla si Tartaglia ,Cardano il atrage pe Ferrari in rezolvarea problemei. Acesta o rezolva in timp record, Cardano avand timpul necesar sa includa metoda in celebra ,,Ars Magna" (1545).
Practic, Ferrari a considerat o ecuatie de tipul:
 
 p, q, n 
R
pe care, dupa o serie de artificii convenabile, o aduce la o asa-numita rezolventa de gradul III:
 ![]()
Sa consideram acum ecuatia de gradul IV sub forma uzuala:
x4 +px2 +qx+r=0
 Pentru orice 
 real, are loc
identitatea: 
 Il vom determina pe 
 astfel incat sa aiba
loc relatia:
 (adica discriminantul
trinomului din paranteza dreapta sa fie nul).
Ecuatia respectiva este de gradul III (rezolventa 1), deci odata determinat se poate scrie:
 ![]()
 Asadar ecuatia de gradul IV se
reduce la ![]()
 sau 
 adica la doua ecuatii
simple de grad II .
Consideram polinomul general de grad IV P(x)=x4 +ax3 +bx2 +cx+d si dorim sa-l transformam astfel ca acesta sa poata fi scris ca diferenta a doua patrate perfecte:
  
sau
 
Introducem o necunoscuta auxiliara z in felul urmator :
 
sau inca:
 
unde evident:
 
 
 ![]()
Bineinteles, polinomul 
 este un patrat
perfect, daca 
 adica:
 
care nu este altceva decat rezolventa in cazul general.
Facem o observatie interesanta: daca z0 este o radacina rationala a rezolvantei de mai inainte si expresiile:
 
 ![]()
sunt numere rationale, atunci polinomul P(x)= x4 +ax3 +bx2 +cx+d este reductibil in campul numerelor rationale.
EXEMPLU: fie polinomul P(x)=6x4 -7x3 +x2 -2.
Consideram polinomul inrudit :
 ![]()
si alcatuim rezolvarea acestuia:
 
sau, prin substitutia 2z=u, obtinem rezolventa 180u3 -18u2 +144u+25=0
 Aceasta ecuatie are radacina
rationala 
 deci ![]()
Calculam pe rand expresiile:
 ![]()
 ![]()
 Polinomul nostru se poate scrie in
final 
,
deci este reductibil.