MODIFICARI DE STRUCTURA SI CONSISTENTA A GINGIILOR referat





UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE „GR. T. POPA”- IASI

FACULTATEA DE MEDICINA STOMATOLOGICA

DISCIPLINA DE SEMIOLOGIE STOMATOLOGICA










MODIFICARI DE STRUCTURA SI CONSISTENTA A GINGIILOR








MODIFICARI DE STRUCTURA SI CONSISTENTA A GINGIILOR


Gingia (parodontiul de invelis)

Gingia este unul din tesuturile care acopera cavitatea bucala; ea incepe la linia muco-gingivala si acopera procesele alveolare in jurul partilor cervicale ale dintelui. Rolul sau este de a furniza un atasament epitelial organic si de a acoperi partea coronara a dintelui.

Gingia poate fi impartita in trei zone adiacente:

gingia marginala (libera sau neatasata) de 1,5 mm latime;

gingia atasata (solidarizata ferm la osul subiacent) cu latimi diferite;

gingia inter-dentara (papilara) situata intre doi dinti adiacenti.

Aspecte clinice ale gingiei sanatoase.

Culoarea gingiei sanatoase este roz-coral, uniform de la gingia atasata pana la creasta gingiei marginale. Variaza totusi considerabil in functie de cantitatea de melanina din tesuturi, de grosimea epiteliului, de gradul de keratinizare si de vascularizatia tesutului conjunctiv. Adesea este albastru inchis sau bruna la indivizii cu pielea inchisa. Culoarea gingiei este mai palida, chiar usor albicioasa in zonele de hiperkeratoza, de reactie fata de impactul alimentar traumatizant.

Aspectul suprafetei gingivale este granitat sau de coaja de portocala datorita unor fascicole de benzi de colagen cu directie perpendiculara intre mucoasa si periost.

Consistenta este ferma, in special in zona de gingie fixa si prezinta un aspect usor mai lax cu depresionare la comprimare cu sonda boanta, la nivelul marginii si varful papilelor.

Modificarile care apar la nivelul gingiei, parodontiului  ca si principala cauza a acestor boli (placa bacteriana) pot fi evaluate si cuantificate prin folosirea indicilor.

Indicii sunt expresii numence ale diagnosticelor definite in urma anumitor criterii. Prezenta si/sau severitatea patologiei sunt exprimate prin evaluarea unor valori numerice.

Indici de inflamatie gingivala

Printre indicii de inflamatie gingivala cei mai folositi sunt:

indicele gingival (Silness si Löe, 1963)

indicele de sangerare papilara (Saxer si Mühlemann, 1975)

indicele gingival simplificat (Lindhe, 1983) care corespunde indicelui de sangerare gingivala (Ainamo si Bay, 1975).

Indicii gingivali sunt in raport cu semnele clinice ale inflamatiei gingivale cum ar fi: modificarile de culoare, de volum, de textura si consistenta ale gingiei sau tendinta la sangerare.

Indicele gingival (GI) a lui Löe si Silness (1963)

Se divizeaza circumferinta gingiei marginale in patru zone (V, M, L, D), se maseaza usor cu sonda   parodontala gingia si se noteaza pentru fiecare fata valori de la 0 la 3 in felul urmator:

0 = gingie normala

1 = inflamatie usoara, modificare discreta a culorii si texturii (usor edem) fara sangerare la atingere cu sonda

2 = inflamatie moderata, eritem, edem ce da aspect lucios gingiei, sangerare la presiunea cu sonda

3 = inflamatie severa, roseata si edem marcat, tendinta la hemoragii spontane, unele ulceratii

Indicele de sangerare papilara (PBI)- Papilar Bleeding Index.

Acesta este un indicator sensibil al severitatii inflamatiei gingivale la pacientii individuali.

0 = aspect normal, fara sangerare la sondare

1 = sangerare punctiforma, 20-30 secunde dupa sondare se observa un singur punct de sangerare

2 = linie/puncte, se observa o linie fina de sangerare sau mai multe puncte de sangerare la marginea gingivala

3 = triunghi - triunghiul interdentar devine sangerand, in diferite grade

4 = picatura - sangerare in masa, imediat dupa sondare sangele curge in zona interdentara, acoperind portiuni de dinte sau gingie


 

 



 

 

Indicele de sangerare gingivala (SBI) - Sulcular Bleeding Index

Se utilizeaza sonda parodontala cu care se ating zonele marginale (M) si papilare (P), cu intensitati crescute, utilizand valorile urmatoare:

0 = aspect normal, fara modificari ale unitatilor papilare (P) si marginale (M) fara sangerare la sondare

1 = fara modificari aparente ale zonelor papilare (P) si marginale (M), dar la sondajul usor se produce sangerare

2 = sangerare la sondaj si modificari de culoare ale zonei papilare (P) si marginale (M)

3 = sangerare, modificari de culoare si usor edem

4 = sangerare provocata si spontana, modificari de culoare, edem pronuntat

5 = sangerare provocata si spontana, modificari de culoare, edem important, asociat sau nu cu ulceratii



 

Gradul III

 

 

Gradul II

 

 

 

Gradul 0

 

Gradul I

 

























Gradul IV

 
hipercrestere severa, caracterizata printr-o
ingrosare extrema a gingiei

coroana clinica acoperita in proportie mare

largirea gingiei are dimensiune >de 3 mm,
masurati de la varful papilei in afara

adancimea la sondare > de 6 mm

papila este clar detasabila



 













Gingivitele

Gingivita (inflamatia gingiei) este forma cea mai comuna de boala gingivala. Inflamatia este aproape intotdeanuna prezenta in toate formele de boala gingivala, deoarece placa bacteriana care produce inflamatia si factorii de irirtatia care favorizeaza acumularea de placa sunt regasiti frecvent im mediul gingival.

Pentru evaluarea aspectelor clinice ale gingivitei  trebuie urmarite modificarile de culoare, dimensiune, forma, consistenta, textura, pozitie, usurinta si severitatea sangerarii cat si durerea.

Caracteristica

Normal

Acut

Cronic

Culoare

Roz-coral

petesii marginale, difuze

eritem initial rosu-viu, gri-lucios (severa), gri-inchis

Rosie sau rosu-albastruie

profesional bismut, arsenic, plumb

boli generale Addison, pigmentii melanici, icter

Modificarea de culoare este un semn clinic de boala gingivala

Consistenta

Ferma, rezilienta



Edem difuz, „moliciune”

Edematoasa moale si friabila semnul godeului,

Fibrotica

Textura

Aspect granitat „coaja de portocala”

Atenuata/dispare (edem inflamator)

Atenuata/dispare (edem inflamator)

Pozitie

Reala

Aparenta

Pozitii diferite – migreaza:

Catre coronar in cazul cresterilor de volum

Catre apical in cazul recesiunilor

Contur

Linia festonului gingival

Hipercresteri gingivale

Pungi false/adevarate

Fisura Stillman

Bureletul lui McCall

Dimensiune

  1. hipertrofii – inflamatorie cronica si acuta;
  2. hiperplazii – fibrotica induse medicamentos, idiopatic;
  3. forme combinate – hipertrofie + hiperplazie;
  4. hipercresteri asociate cu boli, conditii sistemice;
  5. cresteri tumorale: tumori gingivale benigne/maligne;
  6. cresteri false

Sangerare

Absenta

Spontana/provocari usoare

GUN

Boli sistemice

Salicilate, Anticoagulante.

Sangerarea cronica si recurenta, sangerarea la sondare este considerata un semn de distructie tisulara activa.

Fluid gingival

Cantitati fiziologice

Crescut

Crescut

Durere

Absenta

Foarte intensa

Moderata


Sangerarea gingivala este, alaturi de cresterea productiei de fluid gingival un simptom precoce de inflamatie gingjvala, si variaza in ceea ce priveste severitatea, durata si usurita cu care este provocata.

Sangerarea la sondare apare inaintea modificarilor de culoare sau a altor semne vizibile de infiamatie, este usor detectabila clinic si prin urrnare are o importanta deosebita pentru diagnosticul precoce si prevenirea unei gingivite mai avansate.

In concluzie, putem spune ca din punct de vedere clinic, gingivitele se manifesta prin:

Modificari de forma

Modificari de culoare

Modificari de textura

Modificari de volum

Modificari de pozitie

Sangerare la periaj sau spontana

Dureri si sensibilitate qingivala

Prurit gingival

Cresterea productiei de fluid gingival.

Gingivita poate reprezenta o situatie clinica stabila. Dupa indepartarea placii apare restabilirea starii de sanatate si consolidarea tisulara.

Gingivita se poate transforma in parodontita. Netratata, poate persista, timp de multi ani, cu intensitati diferite (Listgarten, 1985), tratata, gingivita este complet reversibila.

























BIBLIOGRAFIE



Ursache Maria, Burlui V., Purdu A. – „Semiologie stomatologica”, Ed. Apollonia, Iasi, 1997;

Martu Silvia, Mocanu Constanta – „Parodontologie clinica”, Ed. Apollonia, Iasi, 1998.








ECoduri.com - Coduri postale - adresa, caen, cor
Politica de confidentialitate



Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani