MODIFICARI DESMODONTALE APARUTE CA URMARE A UNEI FORTE OCLUZALE INSUFICIENTE referat





MODIFICARI DESMODONTALE APARUTE

CA URMARE A UNEI

FORTE OCLUZALE INSUFICIENTE





Odontonul alcatuit din dinti si elemente de atasare reprezinta un complex de tesuturi structurate diferit, dar armonizate morfologic si functional pentru a primi, amortiza si transmite presiunile masticatorii.

Parodontiul, a doua componenta a odontonului, alcatuit din parodontiul de invelis si parodontiul de sustinere, participa la atasarea dintilor la maxilare avand functii metabolice, nutritive si calitati senzitive si proprioceptive.

Suprafata radiculara acoperita de cement si suprafata peretelui alveolar, delimiteaza spatiul periodontal (dento – alveolar, desmodontal) in care se afla un tesut conjunctiv fibros (fibre, celule, vase si nervi).

Datorita prezentei fibrelor, unii autori descriu la acest nivel o articulatie dento – alveolara de tip sinartroza, cunoscuta sub numele de gomfoza. Aceste fibre sunt alcatuite in mare parte din colagen si sunt grupate in benzi groase care in totalitate formeaza sistemul ligamentului periodontal. Benzile de colagen se gasesc in numar de 28 000/mm2 la dintii functionali, in timp ce la dintii nefunctionali sunt in numar de doar 2000/mm2.

Traseul fibrelor este ondulat, ceea ce le asigura un rol functional deosebit in prelucrarea solicitarilor exercitate asupra dintelui.

Sub actiunea fortelor ocluzale, dintii si radacinile se infunda in alveola, ligamentele periodontale se tensioneaza, realizand tractiuni la nivelul osului si cementului radicular, tractiune ce stimuleaza apozitia la nivelul interfetelor spatiului periodontal.

Apozitiile in urma tractiunilor vor ingloba o noua cantitate de fibre conjunctive ce vor imbunatati stabilitatea dintelui.

Intre fibrele parodontele exista emifo****care sub actiunea fortelor ocluzale si in urma infundarii dintelui isi mareste presiunea care produce resorbtia peretilor ososi si radiculari.

Presiunea determina la nivelul laminei dura procese de resorbtie iar tractiunea, apozitie. Din echilibrul acestor forte (presiune, tractiune) rezulta forma normala a peretelui alveolar.

La dintii fara antagonisti, tractiunea parodontala nu se mai produce, iar forta masticatorie, neexercitandu-se la nivelul coroanei provoaca diminuarea rezistentei parodontale si afectarea stabilitatii biomecanice. Acest fapt conduce la extruzia dintelui, ca expresie a etapei de decompensare a parodontiului dintelui respectiv.

Dintele fara antagonist este considerat precar din punct de vedere al rezistentei dupa o perioada de aproximativ 2 saptamani de la pierderea contactului cu antagonistul, aceasta datorandu-se diminuarii numarului fibrelor ligamentului parodontal si a grosimii lor, cele ramase fiind mult mai subtiate, grosimea fibrelor parodontale variind direct proportional cu presiunile ocluzale functionale, si anume: presiunile ocluzale crescute, dar ramase totusi in limite fiziologice, determina o crestere in grosime (dupa unele studii chiar si numerica) in timp ce presiunile ocluzale subliminare duc la recaderi in diametru si numar a fibrelor, precum si la o modificare in orientarea lor, acestea fiind orizontale, cu orientare inversa fata de cea obisnita si uneori chiar paralele cu suprafata radiculara.

Tot sub actiunea fortelor subliminare, tesutul conjunctiv lax din spatiul periodontal este neorientat si dupa unii autori, ar provoca resorbtia laminei dura.



Dimensiunile spatiului desmodontal variaza si el cu gradul de functionalitate al dintelui, fiind mai larg la dintii cu functie normala, activi si micsorandu-se sensibil la dintii fara antagonisti, aspect care poate fi evidentiat radiografic.

In absenta fortelor de ocluzie, tesuturile parodontale nu-si pot mentine structura normala, fortele subliminare nu asigura troficitatea normala ducand la atrofie prin inactivitate si incetinirea circulatiei locale datorate ischemiei.

Are loc si scaderea proprioceptorilor desmodontali cu efecte asupra informarii centrilor coordonatori cu privire la pozitiile mandibulei in miscarile cu contact dentar, parodontiul fiind implicat in reglarea dinamicii mandibulare in proportie de 90% asigurand:

crearea unui reflex de protectie la inchiderea cavitatii bucale;

reglarea intensitatii fortelor masticatorii;

oprirea contractiei muschilor ridicatori in momentul in care dintii fac contact.



BIBLIOGRAFIE


BRATU DORIN – „Aparatul dento-maxilar – date de morfologie functionala clinica”, editura Helicon, 1998;

BURLUI VASILE, FORNA NOIMA, IFTENI GABRIELA – „Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate reduse”;

BURLUI V., MORARASU – Gnatologie, editura Apollonia, Iasi, 2000;

DUMITRIU HORIA TRAIAN – Parodontologie, editura Viata Medicala Romaneasca, 1998.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani