PROTECTIA PULPODENTINARA IN CAZUL OBTURARII CU AMALGAM IN CAVITATEA DE CLASA II referat





PROTECTIA PULPODENTINARA IN CAZUL OBTURARII CU AMALGAM IN CAVITATEA DE CLASA    a II-a


Importanta foarte mare se acorda pragului gingival unde nu trebuie aplicat nici un material de protectie.

Orice suprafata a dintelui, pe care s-a lucrat cu instrumentar manual sau rotativ, va fi acoperita de un strat organo-mineral numit „detritus dentar remanent” sau „noroi dentinar” sau „smear-layer”. Acesta produce o sigilare a canaliculelor dentinare. De aceea este lasat pe loc in cazul obturarii cu amalgam. Smear layer va fi acoperit cu un strat de varnish cand stratul de dentina este mai mare de 2mm.




Cand peretele de dentina este foarte subtire (0,5 mm) aplicam un liner tip ciment cu efect terapeutic (exemplu hidroxid de calciu – exemplu Dycal, Procol – peste acesti lineri se aplica ca baza, cimenturi tip oxifosfot de Zn, ciment policarboxilic, ciment glassionomer.








PROTECTIA PULPO-DENTINARA IN CAZUL OBTURARII CU AMALGAM IN CAVITATEA DE CLASA    a I-a


Materiale indicate sunt in functie de grosimea peretelui pulpar:

Instrumentar:

Spatula bucala

Fuloare netede


Materiale:

Liner tip

Suspensie (varnish)

Solutie

Ciment

Adezivi pentru amalgam

Ciment

Policarboxilic

Oxifosfat de zinc

Glassionomer

Protectia pulpo-dentinara este in functie de profunzimea cariei:

carii cu distructie minora;

carii extinse.


1. Carii cu distructie minora

In cazul acestor carii profunzimea preparatiei se situeaza imediat sub jonctiunea smalt – dentina si nu submineaza peretii verticali.

Protectia pulpo-dentinara consta in acest caz in protejarea peretilor cu lac (varnish) sau cu un adeziv special pentru amalgam.

Lacul (varnish-ul) se aplica prin badijonarea peretilor cavitatii cu buleta de vata cu volumul 1/3 din volumul cavitatii sau cu o pensula speciala imbibata in lac. Se fac doua aplicari succesive. Dupa fiecare se usuca lacul 2-3 minute.


2. Carii extinse

In aceste cazuri distructia coronara este mare, cuspizii sunt subminati. De aceea trebuie captusiti cu materiale cu rezistenta mecanica suficienta. Materialele tip ciment (exemplu: oxifosfat de zinc, ciment glassionomer, ciment policarboxilic) se aplica in cavitate in straturi, condensate cu un fuloar special pentru ciment (sferic – rotund, cu un capat neted), de dimensiuni adecvate procesului carios.

Spatiul lasat pentru obturatie de amalgam este de 2 mm.

In cazul utilizarii cimentului fosfat de Zn ca baza, inaintea aplicarii lui trebuie folosit un varnish pentru a prevenii efectul toxic al materialului varnish-ul se aplica in 2 straturi care se usuca apoi cu aer.











In cazul utilizarii amalgamului cu sistem adeziv (AMALGAM BOND), se conditioneaza suprafata dentinara cu Amalgam Bond activator timp de 10 secunde apoi se spala si se usuca, apoi se aplica adhesive agent timp de 30 secunde amalgamul se insera inainte ca bondingul sa se usuce.


PROTECTIA ORGANULUI PULPO-DENTINAR


Multe materiale de obturatie care au proprietati foarte bine in ceea ce priveste restaurarea, pot crea probleme pentru organul pulpo-dentinar.

De aceea, tratamentul si protectia pulpei ce rezulta in urma indepartarii tesuturilor afectate se face diferit in functie de mai multi factori:

tipul de evolutie al cariei


progresiva

 
acut

lent


situarea cariei fata de camera pulpara

superficiala

medie

profunda

gradul de afectare al pulpei

tipul de material de obturatie folosit



OBIECTIVELE PROTECTIEI PULPO-DENTINARE


oprirea evolutiei leziunilor carioase si prevenirea afectarii pulpei prin neutralizarea factorilor toxici si bacterieni de pe suprafata dentinara si din interiorul tubulilor dentinari.

izolarea dentinei de elementele nocive din materialele de obturatie.

protectia termica fata de variatiile din mediul bucal.

protectia electrica fata de fenomenele de galvanism oral.

protectia mecanica fata de fortele masticatorii.

reminearalizarea stratului de dentina demineralizata si neinfectata (doar afectata).

stimularea neodentinogenezei cu scopul de a creste izolarea fata de pulpa.

inhibarea fenomenelor inflamatorii incipiente.

favorizarea adeziunii unor materiale de obturatie.

Exista mai multe materiale care se utilizeaza in terapia si protectia organului pulpo-dentinar, dar toate ar trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa nu irite pulpa;

sa fie pansamente protectoare pentru      tomes

sa nu fie toxice;

sa fie antibacteriene;

sa se obtureze tubulii dentinari distrusi;

sa izoleze pulpa fata de agentii nocivi din materialele de obturatie;

sa fie rezistente pentru a nu fi neutralizate de unele componente din materialul de obturatie;

sa stimuleze neodentinogeneza;

sa nu coloreze obturatia;

sa adere la suprafete;

sa fie usor de aplicat;



sa nu necesite conditii speciale de pastrare si preparare.




STERILIZAREA DENTINEI


In cariile acute este greu de apreciat pana unde merge stratul de dentina infiltrat, iar indepartarea continua poate duce la deschiderea camerei pulpare.

In cavitatile superficiale, pentru sterilizarea dentinei se folosesc produse cu ingredienti activi de tip metil-etil-cetona. Cu ele se indeparteaza filmul de ulei si apa de la piesa de mana, curatirea, dezinfectia si uscarea rapida.

Se mai folosesc si substante cu actiune sterilizanta, antiacida, remineralizatoare, tip TRESIOLAM.

In cavitatile profunde: se poate utiliza:

fluorura de staniu 10%:

aplicarea se face cu o buleta de vata pentru 4-5 secunde, apoi se spala cu ser fiziologic;

cavitatea se inchide cu material de coafaj indirect pentru 3 luni;

daca dupa aceasta perioada, dentina este tot moale, se poate repeta procedura;

daca vom folosi pentru obturarea definitiva materiale compozite, exista riscul colorarii obturatiei si de aceea vom folosi in loc de fluorura de staniu, fluorura de Na 2% timp de 2 minute;


eugenat de Zinc:

consistenta trebuie sa fie tare;

se aplica pentru 3 luni;

eugenol poate interactiona cu materialul compozit, produzcand colorarea in galben a obturatiei definitive;


preparate de baza de hidroxid de Ca:

stimuleaza formarea de dentina sclerotica si de reactie.



LINERII


Straturi subtiri de material utilizat pentru:

a asigura o bariera pentru elementele toxice ce pot difuza din restaurare;

asigura o izolare electrica.

Exista trei tipuri de lineri:

I. Tip solutie:

se aplica intr-un film subtire de 2-5μ;

se mai numesc si varnish – lacuri.


Tehnica de lucru:

se aplica cu o buleta de vata cu volumul = 2/3 din volumul cavitatii;

buleta se tine intr-o pensa sterila si se incarca cu solutie, apoi se sterge usor de o compresa sterila si se plaseaza in cavitate;

cu varful unei sonde se plimba buleta pe toata suprafata cavitatii.


II. Tip de suspensie

Acesti lineri au la baza reactia ionilor de Ca si a ionilor de hidroxil cu moleculele mono- sau multifunctionale. Exista un exces de CaOH2 astfel incat permite eliberarea de Ca2+ si (OH).

Se prezinta ca o pulbere alba, foarte putin solubila in apa.


Proprietati:

actioneaza asupra tesuturilor

are actiune caustica asupra tesutului conjunctiv data de pH-ul ridicat;

lizeaza materiile organice;

denatureaza proteinele;

datorita solubilitatii reduse, alterarea este in suprafata, este limitata si antreneaza o necroza de coagulare;

sub stratul necrozat se poate observa tesutul remineralizat;

mineralizarea se face de la matricea fibro-cicatriceala indusa de fibroblaste.


Actiune antiseptica

Ca(OH)2 se disociaza in ioni de Ca si OH

OH – este responsabil de alcalinizarea produselor pH=12,4;

Proprietati bactericide;

Prin difuzarea in tubulii dentinari neutralizeaza acizii.


Actiune antiinflamatoare indirecta

Prin pH-ul alcalin se produce un fenomen tampon in fata acidozei inflamtorii care favorizeaza actiunea fosfatazei acide;

Ionii de Ca au un rol in activarea complementului;

Ionii de Ca pot favoriza reactia de activare a ATP-azei calcio-dependenta care este asociata cu mineralizarea.


Actiunea hemostatica

Datorita Ca2+.


Tehnica de lucru:

Toaleta cavitatii + uscarea ei cu jet de aer fara

Se izoleaza cu diga;

Se aplica produsul cu un penson si se usuca 15 secunde pentru evaporarea solventului;

Pe suprafata dentinara ramane un film subtire de Ca(OH)2 de grosime 15-25μ cu rol in protectia pulpara.


III. Tip ciment

Sunt

polimerizabili

 
- auto

- foto



asigura un strat de aproximativ 1mm grosime;

sunt mult mai rezistenti.


Tehnica de lucru:

toaleta cavitatii, uscare, izolare;

sistemul pasta – pasta sunt: baza – pulbere activa de Ca(OH)2 si catalizatorul – lichid reactiv de salcilat de glicol;

cele 2 baze (baza + catalizatorul) se amesteca pe o placuta 5-10 secunde;

se aplica pe peretele parapulpar cu un fuloar special cu diamtru redus al partii active;

stratul ramas trebuie sa fie de 1-1,5 mm.

Pentru sigilarea canaliculelor dentinare s-au mai folosit si agenti de blocare a tubulilor dentinari.

Care nu induc componenti nocivi pentru pulpa;

Ei reduc permeabilitatea dentinara cu 98%;

Se pot utiliza in cavitati profunde, deasupra lor folosind agenti adezivi dentinari.


 
S-au utilizat oxalatii:

- oxalat de potasiu

- oxalat de calciu



ADEZIVI DENTINARI


Produsele care unesc micromecanic si chimic diferite straturi.

Ei pot fi impartiri in functie de:

v    poarta de adeziune

v    compozitia chimica

in mai multe categorii:


I categorie

au o putere de adeziune de 5-7 MPa;

erau hidrofobe;

se legau direct pe smear-layer.


a II-a categorie

au putere de adeziune 8-14 MPa.


a III-a, a IV-a, a V-a, categorie

produc legaturi adezive de 17 MPa si chiar mai mari.


Adezivii dentinari pot fi:

1. pentru compozit;

2. pentru amalgma.




1. Adezivi pentru compozit

se utilizeaza direct peste dentina si smalt in cavitati superficiale;

in cavitati profunde:

se aplica un liner si peste o baza;

ei pot irita pulpa daca se aplica direct pe peretele pulpar.


2. Adezivi pentru amalgam

o      amalgamul este puternic hidrofob;

o      adezivul pentru amalgam este 4META avand terminatii atat hidrofile cat si hidrofobe, asigurand astfel o unire micromecanica la dentina si smalt.


MATERIALE PENTRU BAZA – CIMENTURI


Folosite: - in carii  

progresive

 
Lent

Peste un liner intr-un strat de 1-2 mm

 
Acut


Medii

Profunde

Scop:

asigura o protectie termica pentru pulpa;

asigura un suport mecanic pentru obturatie;

asigura un suport mecanic pentru boltile cuspidiene;

cresc rezistenta obturatiei.


Tipuri de ciment:

eugenat de Zinc;

oxifosfat de Zinc;

policarboxilic;

glassionomer.


Eugenat de Zinc

astazi tot mai putin folosit ca material de baza sub o obturatie de durata;

se foloseste in cavitatile in care sta 6-8 saptamani peste un liner de Ca(OH)2;

folosit in carii active;

rezulta din amestecul eugenoulului cu oxid de Zn;

eugenolul are in strucutra lui o componenta fenolica (iritanta) care este neutralizata de oxidul de Zinc.

Eugenatul de zinc are o actiune antiseptica de lunga durata si foarte buna;



Se poate folosi pentru:

Baza;

Obturatie provizorie.

Cimentul oxifosfat de Zinc

Se prezinta:

Pulbere: oxizi metalici;

Lichid: acid ortofosforic.

Asigura:

Protectie mecanica;

Protectie chimica mai slaba;

slabe

 
Protectie antibacteriana;

Protectie termica;

Protectie electrica.


Indicatie: obturatia de baza in cavitati medii si profunde sub amalgam, dupa izolarea plagii dentinare.


Tehnica de lucru:

Pe o placuta rugoasa se aplica lichidul si pulberea;

Pulberea se imparte in 3-4 portii. Prima cantitate se amesteca 30 secunde pentru a neutraliza aciditatea. Celelalte cantitati se amesteca cate 15 secunde.

Miscarile sunt de rotatie si translatie;

Timpul de lucru: 2-3 minute;

Timpul de priza: 2-8 minute.


Cimentul policarboxilic

Indicatii: - obturatie de baza in cavitati:

Superficiale;

Medii;

Profunde.

Mod de prezentare:

Sistemul clasic

 
Pulbere- oxid de Zn + lichid – acid poliacrilic




pulbere: amestec de oxid de Zn + acid poliacrilic + lichid – apa distilata = sistemul anhidru;

capsule predozate.


Proprietati:

rezistenta mare la compresiune;

usor bactericid datorat ionilor de Zn;

efect carioprofilactic;

adeziune crescuta la dentina;

protectie chimica si antimicrobiana datorata adeziunii crescute la peretii dentinari(percolare mult mai redusa);

biocompatibilitate buna;

conductibilitate electrica buna;

conductibilitate termica scazuta


Incoveniente:

nu induce: remineralizarea dentinei, neodentinogeneza;

nu inhiba inflamatiile pulpare incipiente.



Tehnica de lucru:

proportia de pulbere/lichid – 3/1;

spatularea se face pe o placuta neteda;

lichidul se pune ultimul pe placuta pentru ca apa din el se evapora repede, devenind vascos si scazand rezistenta cimentului.


Timpul de lucru 2,5 – 3,5 minute.

Priza primara 5 minute.

Spatularea se face 30 secunde. Este bun de aplicat in cavitate cand devine lucios.


Cimenturi glassionomer

Proprietati:

rezistena la compresiune superioara cimenturilor oxifosfat de Zn;

efect carioprofilactic – datorita continutului in fluoruri;

adeziune crescuta;

sigilare foarte buna;

biocompatibilitate buna.


Indicatii: obturatia de baza in toate cavitatile ce au pertele pulpar mai profund de 0,5 – 1 mm fata de jonctiunea amelo-dentinara.














Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani