PLACA BACTERIANA - RASPUNSURI IMINITARE FATA DE PLACA BACTERIANA referat





RASPUNSURI IMINITARE FATA DE PLACA BACTERIANA


La fel ca si alte boli infectioase, parodontopatiile reprezinta consecinta interactiunii dintre o categorie particulara de bacterii si mecanismele de aparare care li se opun.

Protectiile fizice (bariere tisulare), biochimice (mucus, secretii, fluid gingival) mecanice (descuamare, periaj) sunt suficiente, in majoritatea cazurilor, pentru o buna aparare a organismului contra agresiunilor.




In  momentul in care aceste protectii sunt depasite, se poate produce o penetrare bacteriana cu mobilizarea mecanismelor de aparare, ce opereaza la doua nivele:

*   imunitate nespecifica (naturala)

*   imunitate specifica (cu memorie)


Imunitate nespecifica:

Este reprezentata de un anumit numa de efectori:

*   celule (fagocitare, NK)

*   molecule (lizozim, complement de faza acuta)

Studiile efectuate afirma, de o maniera unanima, rolul important al PMN in bolile parodontale. Acest fapt este sustinut de urmatorii factori:

*   prezenta lor, dominanta din punct de vedere numeric,  la nivelul santului dento-gingival sanatos sau patologic.

*   contactul direct dintre PMN si microorganismele patogene din santul gingival.

*   asociatia frecventa dintre disfunctia PMN (la subiectii afectati de o maladie sistemica) si atingeri parodontale severe.

Un PMN functional asigura apararea organismului printr-un anumit numar de secvente:

*   secvente externe: chemotaxie, adeziune nespecifica opsonizare specifica

*   secvente interne: fagocitoza, explozia metabolica, degranularea, efectul bactericid, digestia.


Efectul placii bacteriene asupra fagocitelor

Vasodilatatia si chemotaxismul, rezultat al activarii complementului, determina un aflux de fagocite (PMN, monocite in cariomul gingival)

Lipopolizaharidele, in cantitati mici (0,005 mg), pot induce o evidenta chemotaxie.

La nivelul placii bacteriene exista o intensa activitate fagocitara specifica sau nespecifica, datorita prezentei de IgG care opsonizeaza fagocitele. Ca si in orice activitate fagocitara, organizarea cu fractiunea C3b a complementului, determina cresterea intensitatii fagocitozei.



Fagocitarea componentelor placii bacteriene, poate sa duca la doua consecinte:

ingestia si liza bacteriilor si a produsilor lor, prin mecanisme oxigen-dependente si oxigen-indpendente ale fagocitozei;

prelucrarea si prezentarea antigenului, in special, de catre macrofagele posesoare de antigen de histocompatibilitate de clasa II si declansarea unui raspuns imun de catre limfocitele T imuno-competente.

O serie de cercetari in vivo si in vitro au demonstrat ca in special bacteriile Gram (+) din placa bacteriana, sintetizate de polizaharide extracelulare, determina o eliminare  de hidrolaze lizozomale de origine leucocitara (polimorfonucleare neutrofile, monocite).

S-a evidentiat de asemenea si activare nespecifica a macrofagelor – in principal prin lipopolizaharide, manifestata prin modificari morfologice (cresterea volumului, a numarului de organite) ca si a capacitatii de sinteza si eliberare a unor enzime lizozomale si non-lizozomale, printre care: colagenaza, cu important efect distructiv la nivelul corionului.

Placa bacteriana si raspunsurile imunitare la adult

Acumularea placii gingivale si gingivita consecutiva au fost in corelatie cu o crestere a transformarii blastice limfocitare si a eliberarii de factor inhibitor al migrarii macrofage (MIF).

Extracte obtinute prin liza placii bacteriene, au demonstrat ca exista multipli antigeni provocatori ai cestor raspunsuri. In mod surprinzator, teste cu anticorpi hemaglutinati si fixatori de complement, nu au aratat o crestere a raspunsului umoral in aceasta perioada.

Aceste rezultate par sa demonstreze ca placa bacteriana, in contact cu gingia, stimuleaza in primul rand un raspuns mediat celular, datorita penetrarii antigenului prin epiteliu si a contactului acestuia cu limfocitele prezente in corion.

Lipsa unui raspuns umoral evident s-ar putea datora si stimularii unor clone de limfocite supresoare.

Analizand acest mod de raspuns, se poate cdonsidera ca pe experimentul efectuat a fost indus un raspuns imun secundar, in care s-au manifestat limfocitele T si B cu memorie – deoarece in culturi celulare, ambele tipuri de limfocite au realizat transformari blastice in prezenta antigenelor placii.

In leziunea avansata, se observa o predominata plasmocitara caracteristica leziunilor distructive.

Se poate afirma ca o imunitate umorala predominanta exprimata prin cresterea numarului anticorpilor intra-tisulari, corespunde unei faze de progresiune a bolii, in timp ce gigivitele si / sau leziunile stabile sunt dominate de limfocite.

Bibliografie

Basic and Clinical Immunology; Stite D., Terv I.A., Pavslow.

Aunu. Rev. Immunol. 1997, 15: 215 – 230.

Immunological Aspects of Oral Diseases: Ivany L., 1986.

Elemente de imunologie stomatologica: C. Ctutiu, S. Dobre.

Immunology: Elgest K.D., 1996.













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani