proiect stomatologie PRINCIPIILE UNOR DESIGNURI CAVITARE CONSERVATIVE referat




















PRINCIPIILE  UNOR DESIGNURI CAVITARE CONSERVATIVE













PRINCIPIILE  UNOR DESIGNURI CAVITARE CONSERVATIVE


Timpul restaurator de tip invaziv reprezinta o etapa importanta dar nu obligatorie a terapiei minim invazive a cariei dentare. Indicatiile acestuia sunt din ce in ce mai restranse, modelul medical de tratament asociindu-l in permanenta cu masurile preventive.

In modelul de tratament traditional specialistii s-au concentrat asupra unor solutii mecanice, dictate mai mult de exigentele materialului de restaurare existente in acea epoca si mai putin de bazele biologice ale declansarii si evolutiei bolii carioase.

Prin restaurarea tuturor leziunilor carioase (cavitare sau necavitare, active sau inactive), prin aceleasi tipuri de cavitati la toti pacientii, indiferent de riscul cariogen, tiparul evolutiv si exigentele pacientilor, tratamentul chirurgical clasic, a dus la un sacrificiu important de tesuturi dentare afectate reversibil si chiar sanatoase, atat pacientii cat si medicii intrand in cercul vicios al circuitului repetitiv restaurativ.

Prin distructia excesiva de tesuturi dentare cu scopul de a prepara cavitati tipice, rectangulare cu pereti verticali si unghiuri ascutite, de a realiza extensii preventive ideale la toti pacientii, chiar si in tratamentul unor leziuni mici, cronice sau necavitare, s-a reusit de fapt fragilizarea organului dentar si cresterea pericolului ca restaurarea sa fie inlocuita peste un timp. inlocuiri repetate pe acelasi dinte extind preparatiile din ce in ce mai mult, prognosticul unui dinte ce a intrat in acest ciclu fiind din ce in ce mai rezervat.

Evolutia cunostintelor privind etiopatogenia cariilor cu implicare activa a factorilor de risc, tiparul de evolutie al cariei cu formarea barierelor biologice de aparare, progresul instrumentarului operativ, cu introducerea LASER-ului, a metodei mecano-chimice, abraziunii cu aer, al tehnicilor de restaurare, ca si diversitatea si fiabilitatea materialelor, a schimbat complet strategia tratamentului restaurator care tinde sa devina neinvaziv, sau din ce in ce mai putin invaziv.

Preparatiile moderne pentru materialele biomimetice si chiar pentru amalgam, astazi au un design conservativ, bazandu-se mai mult pe marmea, forma si pozitia leziunii carioase decat pe un termen preconceput de 'forma de contur', realizand astfel urmatoarele obiective:

cavitatea va urmari strict defectul respectiv (conservativ nu inseamna restrans);

mentinerea unui miez de substanta dentara sanatoasa cat mai mare si obtinerea unor margini de restaurare cat mai groase.

Este necesar sa realizam un acces la leziunea carioasa si sa indepartam acele zone de smalt si dentina care sunt infectate, degradate si distruse ireversibil. Smaltul demineralizat din jurul cavitatii si dentina demineralizata de la baza ei vor fi privite ca tesuturi pre-cariate, deoarece ele au un potential de remineralizare.

In selectarea materialelor pentru restaurarea leziunii initiale, trebuie sa se tina seama de factori precum:

tiparul cariei;

fortele ocluzale;

capacitatea de a proteja structura dentara;

fizionomia;

dimensiunea cavitatii;

factori socio-economici.

In restaurarile bioadezive nu vom indeparta smaltul nesustinut, deoarece el va fi sprijinit de restaurare, toate intzerventiile noastre operative respectand principiile economiei tisulare.

Accesul la leziune poate fi direct sau indirect, interventia minim invaziva sprijinind cat mai mult crearea unuia direct fara sa intervenim de pe alta suprafata eventual neafectata, in obtinerea acestui deziderat putand apela chiar si la tehnici de separare interdentara. Totusi cand nu avem alta posibilitate si trebuie sa pastram anumite structuri anatomice (creasta marginala, punct de contact), apelam la un acces indirect (tunelizare, cavitate sub forma de sant, etc.).



In cazul restaurarilor cu amalgam pentru cavitatile proximo-ocluzale limitate, forma de retentie elimina complet necesitatea unor cavitati suplimentare tip 'coada de randunica', atat de mutilante si presupune realizarea unor mici santuri gingivale si lacasuri aproximale cu mentinerea punctului de contact natural, ori de cate ori este posibil.

Pentru restaurarile bioadezive, forma de retentie, rezistenta si finisarea marginilor concura la realizarea formei de adeziune care insumeaza caracteristicile preparatiei ce cresc legatura dintre materialul de restaurare si dinte, mai exact gradul de sigilare si rezistenta la deplasare a dintelui.

Forma de adeziune depinde de materialul de restaurare utilizat, topografia cavitatii si localizarea marginilor in diferite structuri dentare.

Avantajele bizotarii marginale

creste adeziunea prin supunerea unui numar crescut de prisme la atacul acid si prin formarea unui relief favorabil;

se pot include in design si defecte marginale minore;

creste fizionomia prin trecerea gradulaa de la nuanta dintelui

la cea a materialului restaurativ;

reduce pericolarea ;

Aceste preparatii conservative prezinta o arhitectura interna rotunjita, fara schimbari bruste in dimensiunile sau relatiile spatiale ale ejementelor preparatiei.

Intr-o astfel de cavitate fortele de^presiune se repartizeaza in centrul, materialului si nu se concenlraza pe anumite zone, iar contractia de polimerizare se repartizeaza uniform pe toata suprafata cavitatii.

Finisarea marginilor implica rotunjirea unghiurilor, netezirea marginilor superficiale de smalt si bizotarea (cand este indicata), caracteristici ce optimizeaza forma de adeziune.

Etapa finala o reprezinta curatirea cavitatii, principiu ce insumeaza tehnici pentru indepartarea resturilor dentinare, etapa care uneori se suprapune conditionarii tisulare amelo-dentinare prin care se elimina si nedoritele smear-layer si biofilme, incluzind microbii reziduali, toxinele si orice agent utilizat in procesul de preparare a cavitatii (ex. indicatori coloranti, solutii utilizate in metoda mepano-chimica, ca si unele particule abrazive).


Preparatiile cu design clasic ce respecta principiile Black, sunt astazi acceptate doar cand inlocuim o obturatie intr-o cavitate deja preparata si cand folosim materiale estetice neadezive, dar sunt din ce in ce mai mult de domeniul trecutului Configuratia marginala ce o promoveaza estein unghi drept, iar legatura smalt-restauratie va fi una de tip cap la cap, cu totul neadeziva si inestetica.

Este o preparatie acceptabila  doar pentru marginile ce se gasesc situate pe cimentul radicular.

Indicatii ale preparatiilor cu design clasic;

cand se inlocuieste o restaurare intr-o cavitate deja preparata, cu materiale estetice neadezive;

restaurari din CGI tip II;

restaurari din CGI modificat cu rasini;

restaurari cu compomeri, fara o utilizare prealabila a substantelor de conditionare tisulara;

in cavitati a caror margini sunt situate exclusiv in cement.



O combinatie intre designul modern si cel clasic – design clasic bizotat – se obtine cand cele doua tipuri de aspect marginal coexista la aceeasi preparatie. Indicatiile includ cavitati la care unele margini sunt situate in smalt iar altele sunt situate la nivelul JSC sau in cement.

Bibliografie

1. Stookey GK, DePaola PF, FeatherstoneJDB et al: A criticai review of the relative anticaries efficacy of sodium fluo-ride and sodium monofluorphosphate dentifrices, Caries Res., 27:337, 1993;

2. Studervant CliffrodM., T.M. Robertson - The art and sci-ence of Operative dentistry, 3rd ed., Mosby, 1995;

3. Sustercic D., Cevc P. - Determination of curring time in visible light curred composite resins of different thikness by electron paramagnetic resonance. J. Mat. Sci. Mat. Med. 8: 507-510, 1997











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani