ACTIUNEA HORMONILOR HIPOFIZARI ACTH - REGLAREA SECRETIEI DE ACTH - Hormonul adrenocorticotrop referat





ACTIUNEA HORMONILOR HIPOFIZARI ACTH.

REGLAREA SECRETIEI DE ACTH

 

Hormonul adrenocorticotrop

59892qjf86zge5n

 

Hormonul adrenocorticotrop (ACTH, corticotrofina sau corticostimulina) controleaza dezvoltarea si secretia hormonala corticosuprarenala.

ACTH poseda proprietati antigenice, generatoare de anticorpi specifici.

Sinteza ACTH are loc in celulele bazofile adenohipofizare prevazute cu mici granulatii colorate in rosu, dintr-un precursor cu greutatea moleculara de 31.000 daltoni, denumit proopiomelanocortin. jg892q9586zgge




In lipsa ACTH hipofizar, glandele corticosuprarenale se atrofiaza.

Proprietatile biologice ale ACTH sunt primare si secundare. Cele primare apartin hormonului insusi si constau in stimularea zonei fasciculate a glandei corticosuprarenale, secretoare de glucocorticoizi (cortizol si corticosteron). Sub influenta ACTH, secretia acestora creste rapid si proportional cu doza in intervalul scurt de 7-8 minute. Paralel cu activarea sintezei si secretiei de glucocorticoizi, ACTH stimuleaza zona reticulata si chiar zona glomerulata a corticosuprarenalelor.

La animalul hipofizectomizat, cu capsulele suprarenale atrofiate, ACTH restabileste greutatea glandei si aspectul normal al zonelor fasciculate si reticulate.

Referitor la mecanismul intim de actiune, se admite ca efectele stimulatoare ale ACTH asupra secretiei corticosuprarenalei sunt mediate de cAMP. Mai exact ACTH activeaza transformarea colesterolului in pregnenolon, ca prima etapa a biosintezei glucorticoizilor, cu participarea cAMP.

Proprietatile secundare ale ACTH se datoresc efectelor metabolice ale hormonilor glucocorticoizi. In esenta este vorba de activarea metabolismelor glucidic, proteic si lipidic.

Ca actiuni extracorticosuprarenale figureaza efectele lipolitice, melanotrope si aldosteronoeliberatoare slabe, asigurand doar 30% din secretia de fond a mineralocorticoizilor.

Daca actiunea lipolitica trebuie admisa cu rezerva, intrucat adenohipofiza de oaie contine un hormon peptidic cu structura similara ACTH si proprietati lipolitice, activitatea sa melanotropa apare evidenta in insuficienta corticosuprarenala in care pielea prezinta pigmentatia caracteristica bronzata (boala Addison). Aceasta se datoreste fie excesului de ACTH circulant prevazut cu proprietatile melanocitostimulatoare, fie formarii unui produs intermediar de inactivare similar cu MSH.

Reglarea secretiei de ACTH se realizeaza pe cale umorala si neuroreflexa centrala. Principalul factor umoral il constituie concentratia sanguina a hormonilor glucocorticoizi reprezentati la om indeosebi de cortizol. Sub influenta acestuia, secretia de ACTH scade, realizand un veritabil mecanism de feed-back negativ, si invers, creste in absenta glucocorticoizilor din circulatie. Administrarea de extracte corticosuprarenale sau de cortizol provoaca de altfel atrofia zonei corticale a suprarenalelor, similara cu cea observata dupa hipofizectomie. Hipertrofia compensatoare a corticosuprarenalei restante dupa suprarenalectomie unilaterala nu apare la animalul hipofizectomizat sau tratat cu cortizol. Inhibarea biosintezei glucocorticoizilor suprarenali cu metopirona, care blocheaza 11-β-hidroxilaza, este urmata de cresterea secretei de ACTH, ca urmare a deficitului de cortizol circulant. Testul cu metopirona se foloseste in clinica umana pentru explorarea secretiei de ACTH si a functiei axului hipofizo-suprarenal in general.

S-a dovedit astfel ca sinteza si eliberarea ACTH hipofizar depind de concentratia glucocorticoizilor din plasma (corticosteron si mai ales cortizol). Reglarea secretiei de ACTH de catre produsii eliberati de o glanda periferica se realizeaza prin feed-back lung, in timp ce autoreglarea asigurata de ACTH circulant este consecinta relatiei de tip feed-back scurt. Prima modalitate detine un loc mult mai important decat cea de-a doua. In afara acestor informatii umorale specifice, un rol deosebit revine factorilor nervosi nespecifici de origine extero- si interoceptiva. Acestia sunt foarte numerosi si polimorfi, incepand cu variatiile termice (cald, frig), traumatismele si hemoragiile si sfarsind cu efortul, anoxia, infectiile sau starile psiho-emotionale. Ansamblul stimulilor nociceptivi nespecifici generatori de reactii neurohormonale complexe de adaptare si aparare poarta denumirera generica de stres.



Informatiile stresante nespecifice determina stimularea corticosuprarenalei cu participarea obligatorie a ACTH hipofizar. Veriga hipofizo-corticosuprarenala este indispensabila reactiilor de aparare contra factorilor de agresiune nervoasa si umorala cunoscuta sub numele de sindrom general de adaptare, descris de Selye.

Mecanismul de stimulare a secretiei de ACTH in stres este independent de reactiile de feed-back specific dintre cortizol si ACTH. Descarcarile de ACTH in stres, fiind de necesitate, sunt imediate.

In cazul stimulilor umorali, actiunea se exercita direct asupra teritoriului glandular hipofizar.

Reglarea directa este dublata de o componenta neuromumorala indirecta, de origine hipotalamica.

S-a emis presupunerea ca stimularea secretiei de ACTH se realizeaza cu participarea hipotalamusului. Acesta indeplineste atat un rol de zona receptoare pentru glucocorticoizii circulanti cat si de convergenta si integrarea aferentelor senzoriale din intregul organism. Prin intermediul iminentei mediane si a circulatiei portale de la nivelul tijei infundibulare, hipotalamusul participa la reglarea neuo-umorala a secretie de ACTH.

Saffran si Schally (1955) au precizat ca asupra secretiei hipofizare de ACTH controlul hipotalamic se face pe cale sanguina cu ajutorul unui factor de eliberare a corticotrofinei, denumit corticoliberina, (CRF sau corticotrophin releasing factor) secretat de eminenta mediana. In timp ce lipsa glucocorticoizilor circulanti activeaza secretia de CRF, excesul lor in plasma o inhiba. Blocand sinteza si secretia de CRF de catre neuronii eminentei mediane, dozele mari de cortizol impiedica secretia de ACTH in stres.

Rezumand, se poate spune deci ca reglarea secretiei de ACTH se realizeaza prin reactii de feed-back negativ sau pozitiv pe cale directa hipofizara si indirecta hipotalamica cu participarea CRF eliberat de la nivelul eminentei mediane.

 

 

 

 

BIBLIOGRAFIE

I. Haulica – „Fiziologie umana”, Editia a II-a, Ed. Medicala, 2000, 752-756.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani