ROLURILE FUNCTIONALE ALE STRUCTURILOR PROTEICE SALIVARE referat





UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE “GR. T. POPA” – IASI

FACULTATEA DE MEDICINA STOMATOLOGICA

DISCIPLINA DE FIZIOLOGIE











ROLURILE FUNCTIONALE ALE STRUCTURILOR
 PROTEICE SALIVARE








ROLURILE FUNCTIONALE ALE STRUCTURILOR PROTEICE SALIVARE


Secretia salivara are in medie un volum de 1 – 1,5 l, o mare parte (90%) fiind rezultatul functiilor glandelor salivare majore: parotide, submandibulare, sublinguale.

Saliva are 2 componente majore:

o      Apa si electrolitii (99,4%);

o      Substante solide din care 0,2 g% anorganice si 0,4 g% organice;

Substantele organice sunt reprezentate de epitelii, leucocite si mucina (0,2 g/dl), enzime si alte proteine (0,15 g/dl), restul fiind substante organice neazotate.

Structurile proteice salivare participa la realizarea unelor functii ale salivei:


Proprietati fizice – vascozitatea

Mucina are rol important in formarea bolului alimentar.

Mucinele sunt glicoproteine salivare cu greutate moleculara mare bogate in carbohidrati, cu molecule extinse, asimetrice, care influenteaza vascozitatea salivei.

Au fost descrise doua tipuri de molecule: MG 1 si MG 2, cele din urma prezentand pe langa carbohidrati si un lant peptidic.

MG 1 are rol in formarea peliculei dobandite, protejand smaltul de agentii nocivi exogeni, fizici si chimici.

Mucinele asigura formarea unui strat protector cu rol lubrifiant, permitand mucoaselor orale sa fie mobilizabile cu o frictiune mica pe alte suprafete. Mucinele ajuta la formarea bolului alimentar si la deglutitie.

MG 2 ajuta la agregarea microbiana si scaderea timpului de clereance bacterian, mediul oral avand astfel o capacitate carioinductiva mica.

Capacitatea de remineralizare

Saliva contine unele substate care inhiba precipitarea spontana a fosfatului de Ca, respectand integritatea cristalelor de hidroxoapatita, facilitatnd astfel prin fenomenul de remineralizare formarea in leziunea necavitara a cristalelor de fluor – hidroxiapatita cu o cariosusceptibilitate mai redusa.

Staterina este o peptida bogata in prolina, tirozina si fosfoserina. Ea ajunge in lichidul placii bacteriene si pe suprafata smaltului asigurand o suprasaturare minerala a acestor zone.

Impreuna cu alte proteine, staterina ajuta la formarea peliculei dobandite cu un rol protectiv fizic si chimic al smaltului.

Saliva de repaus este prezenta in permanenta sub forma unui strat subtire cu grosimea de 1-10 microni pe toate suprafetele orale avand in principal un rol protectiv.


Proprietati antibacteriene

Saliva contine o gama de produse antibacteriene ce asigura apararea nespecifica si specifica a organismului la nivelul cavitatii bucale.

o      Apararea antibacteriana nespecifica:

Lactoferina, lizozimul, peroxidaza salivara, glicoproteine salivare cu rol aglutinant, leucotoxina salivara sunt prezente permanent in cantitati constante in saliva, asigurand mijloacele apararii nespecifice.

Principala enzima din saliva este reprezentata de alfa-amilaza salivara (ptialina) care scindeaza amidonul, actiune continuata si in stomac aproximativ ½ de ora. Amilaza descompune amidonul copt sau fiert in dextrine, polimeri cu molecula mai mica. O alta enzima este lipaza – care se gaseste in saliva nou-nascutilor si care descompune tributirina din lapte. In saliva se mai gaseste si lizozim, enzima cu rol bactericid ce distruge capsula glicozidica a bacteriilor. Recent saa pus in evidenta si o enzima proteolitica numita kalikreina, implicata in formarea de plasmakinine, vasodilatatoare locale.

o      Factori specifici antibacteriene:

Saliva contine cantitati semnificative de proteine-anticorpi ce pot distruge bacteriile bucale, inclusiv pe cele ce produc cariile dentare. De aceea, in absenta salivei, mucoasa bucala se ulcereaza, se infecteaza, iar dintii devin plini cu carii.

O suprafata dentara acoperita de filmul salivar este protejata din punct de vedere imunologic de o singura clasa de Ig secretata activ in cavitatea bucala: IgA secretorie.

La nivelul coletului, pe langa saliva exista lichidul sau fluidul cunicular care contine IgG, IgA, IgE si complement a caror concentratie creste in cazul unei inflamatii gingivale sau parodontale.

Se pare ca IgA (Ross) secretata de catre celulele plasmatice se combina cu o componenta secretorie sintetizata de epiteliul glandular salivar, realizand astfel IgA secretorie pe care o elimina in lumen. Acelasi autor semnaleaza si prezenta de cantitati mici de IgG si IgM, care ajung in saliva pe la nivelul sulcusului gingival.

IgA secretorie inhiba aderenta bacteriana in mod dirtect prin inactivarea adezinelor bacteriene, reducerea hidrofobicitatii bacteriene sau prin aglutinarea microbiana. Ea blocheaza si glicozil transferaza [Cotutiu C, Dobre Sorana – Elemente de imunologie stomatologica, Ed. Apollonia, 1997].

Plasmocitele secretoare de IgA se gasesc dispersate in toata cavitatea bucala, cu precadere printre acinii salivari si ciorchinii glandulari asociati ductilor excretori ai glandelor salivare. Acestia produc peste 95% din totalul de imunoglobuiine existent in saliva. Cu alte cuvinte, in saliva sunt cca. 95% molecule de IgA secretor, restul fiind molecule de IgA seric (5%). De regula, aceste molecule de anticorpi sunt dimeri IgA care au lantul J si componenta secretorie sintetizate in apropierea glandelor salivare. Plasmocitele aflate la nivelul unei astfel de glande produc cca. 0,04 grame de molecule/zi, iar cele aflate la nivelul glandelor submandibulare, cca. 0,08 g/zi. Existenta acestor cantitati masive de molecule de IgA secretor la nivelul glandelor salivare permite ideea ca aceste glande pot constitui structuri imunologice cu rol important in apararea antibacteriana si antivirala de la nivelul cavitatii bucale. Dintre celulele producatoare de IgA, 36 - 38% sintetizeaza anticorpi din subclasa IgAa iar 62 - 64%, anticorpi din subclasa IgAi dimer.

In ciuda remarcabilei lor rezistente la actiunea distructiva a enzimelor, exista totusi unele specii bacteriene care produc proteaze distructive. Este cazul germenilor Streptopoccus sanguis, S. mitior, Capnocytophaga si altele, implicate in boala periodontala. in cazul in care sunt sintetizate molecule de anticorpi IgA secretorii cu specificitate fata de enzimele acestor germeni, situatie existenta la unii indivizi si absenta la altii, atunci efectul distructiv periodontal al germenilor amintiti anterior este mult limitat sau chiar anulat. Este remarcabila variabilitatea de reactie imuna specifica a indivizilor fata de flora existenta in cavitatea bucala si fata de enzimele proteolitice ale acestei flore.



In afara de anticorpii din clasa IgA, exista si mici cantitati de anticorpi din, clasele IgM, IgD si IgG, concentratia acestora in diferite secretii fiind foarte diferita. IgG serica inhiba aderenta bacteriana, activitatea enzimatica patogenica si induce inflamatia in tesutul gingival.

Concentratia anticorpilor din clasele IgG, IgA si IgM existenta in diferite secretii (mg/ml)

Secretia

Anticorpi din clasa


IgG

(g/dl)

IgA

(g/dl)

IgM

(g/dl)

Plasma




Colostru




Saliva




Secretii nazale




Secretii duodenale




Secretii jejunale







In cavitatea bucala, contributia glandelor la aportul de imunoglobuline difera nu numai de la o glanda la alta, dar si de la un individ la altul, de la starea de sanatate la cea de boala etc.

Nivelul imunoglobulinelor din saliva la subiectii normali si la pacientii cu parodonloza (mg/litru; valori medii +DS)


Starea dintilor

Imunoglobuline

IgG

IgA

IgM

Sanatosi Parodontoza






In parodontoza, deci, are loc o crestere masiva a anticorpilor apartinand tuturor celor trei clase de imunoglobuline. Aceasta crestere ar putea fi rezultatul stimulilor antigenici de la nivelul cavitatii bucale, stimuli care activeaza proliferarea clonala si cooperarile celulare. Imunoglobulinele pot fi sintetizate local, cum este cazul unei proportii semnificative de anticorpi IgA secretorii, dar pot fi sintetizate si la nivelul intregului 'sistem imunologic comun mucoaselor', sau chiar la nivelul ganglionilor limfatici.


Proprietati chimice  - Capacitatea tampon

Sialina, factor de crestere al pH-ului, este tetrapeptid ce contine lizina si arginina, care prin hidroliza produce amoniac.

Ureea creste pH-ul prin capacitatea de a sintetiza substante bazice, fiind metabolizata de ureaza in amoniac, nivelul ei salivar fiind asemanator cu cel plasmatic.


Rol endocrin

Li se atribuie glandelor salivare si o activitate de tip endocrin: ele ar elabora substante specifice Nerve Grouth Factor (NGF), in glandele submaxilare; parotida sau mai putin cunoscuti, Epidermal Grouth Factor (EGF), renina, angiotensina, etc.


De asemenea, in saliva sunt prezente, la 80% din populatie, aglutininele sistemului de grupe sanguine ABO, cu importanta in medicina legala.





BIBLIOGRAFIE


HARRISON – Principii de Medecina Interna, ed. 14, editura teora, 2001, p.645-650;

ANDREI OLINESCU – Imunologie, Editura didactica si poedagica, Bucuresti, 1995, p.197-215;

ROSS M.H., ROMRELL L.J. – Histology a text and atlas, 4th edition, Williams&Wilkins, 2002, USA.

COTUTIU C, DOBRE SORANA – Elemente de imunologie stomatologica, Ed. Apollonia, 1997.

HAULICA I – Fiziologie Umana, editia a II-a, Editura Medicala, Bucuresti, 1999.

OZLEM YALCIN – Digestive Physiology, Oral Digestion                                J Appl Physiol 94: 997-1002, 2003.













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani