proiect HISTOMORFOLOGIA ARTICULATIEI TEMPOROMANDIBULARE referat







HISTOMORFOLOGIA ARTICULATIEI TEMPOROMANDIBULARE












Considerata a fi cea mai complexa articulatie a organismului uman, ATM este una din componentele principalele componente ale sistemului stomatognat. Este o articulatie sinoviala compusa, de tipul diartrozei bicondiliene, cu menisc interpus.


Condilul mandibular

In perioada de crestere, cartilajul condilian nu este identic cu cartilajul de conjugare de la nivelul epifizelor unui os lung.

Formarea si cresterea cartilajului condilian se face prin multiplicarea condroblastelor existente si prin diferentierea din alte tipuri celulare.

Capul condilului este format din tesut osos spongios invelit in corticala; corticala este formata din tesut osos compact.

Suprafata articulara a condilului este acoperita doar cu o patura de tesut conjunctiv fibros in care fibrele de colagen realizeaza o impletitura si se dispun paralel cu suprafata.

Invelisul condilian este format din fascicule dense de fibre de colagen si fibrocite. Fasciculele de fibre colagene sunt ondulate si majoritatea sunt tangentiale cu suprafata condiliana, formand o structura rezistenta.

Fibrocartilajului condilian unii autori ii descriu 3 zone:

1. zona articulara: fibre colagene orientate paralel cu suprafata articulara

2. zona proliferativa: subtire, uniforma

3. zona de fibrocartilagiu

Structura si grosimea zonelor variaza in functie de procesele de remodelare, cu varsta si cu fortele aplicate. Invelisul articular condilian prezinta o grosime mai importanta in partea antero-posterioara de 0,5 mm si este mai subtire la nivelul versantului superior de 0,1-0,2 mm.

Dupa Hansson invelisul ATM prezinta 4 straturi:

1. stratul de tesut conjunctiv fibros

2. stratul de celule mezenchimale nediferentiate

3. stratul de fibrocartilagiu

4. stratul osos


Cavitatea glenoida

Tuberculul articular este format din os spongios acoperit cu o patura fina de os compact – corticala.

Peretele posterior al cavitatii glenoide nu este acoperit de fibrocartilagiu ci doar de un tesut conjunctiv fibros care corespunde periostului.


Meniscul intraarticular

ATM este o articulatie de „apozitie”. Elementele constitutive provin din doua blastomere diferite:

a. un blastomer condilian, evoluat dorsal, care contribuie la formarea cartilajului condilain, meniscului si aponevrozei muschiului pterigoidian extern

b. un blastomer glenoidian, din care se dezvolta structurile articulare din etajul superior.

Bureletul anterior este format din fibre colagene orientate in toate sensurile care anterior se continua cu capsula, iar antero-intern se continua cu muschiul pterigoidian lateral.

Zona centrala a meniscului contin fibre colagene, orientate sagital si paralel cu suprafata; in mod exceptional pot fi si orientate vertical.

Bureletul superior este mai gros, in functie de profunzimea cavitatii glenoide. El se leaga posterior cu o capsula bilaminara, formata dintr-o lama bogata in tesut conjunctiv lax, vase, nervi si o lama fibroasa ce contine si fibre elastice. Fibrele colagene din matrice se grupeaza in fascucule iar pentru ele se gasesc fibrocite.

Capsula articulara este mansonul de tesut conjunctiv fibros, care inveleste articulatia.  Are o fata interna acoperita de membrana sinoviala si o fata externa fibroasa. Histologic s-au descris fibre colagene, fibre elastice, fibrocite si matrice extracelulara. In patura externa, fibroasa a capsulei, fibrele colagene vin direct de la temporal la condilul mandibular.




Cavitatea articulara este impartita in 2 compartimente: fibrele scurte formeaza partea postrioara a capsulei, iar fasciculele fibro-elastice, mai groase, care se intind de scizura timpano-scuamoasa la marginea posterioara a meniscului.


Articulatia temporo-mandibulara

- aspect microscopic-


Membrana sinoviala

Meniscul intraarticular imparte cavitatea sinoviala in doua compartimente: superior si inferior. La nastere membrana sinoviala este intens plicaturata si laxa.

Structural membrana sinoviala este formata din 2 paturi:

a. celulara (intima)

b. conjunctivala (subintima).

Aceste doua paturi sunt separate de o membrana bazala continua.

Patura celulara este formata din celule ovale sau cuboidale, care se dispun pe mai multe randuri (1-3). Contine vase.

Patura conjunctiva este formata dintr-un tesut conjunctiv lax, bogat in fibre colagene si cu rare fibre elastice.


Lichidul sinovial este un filtrat plasmatic, filant, clar, vascos, bogat in glicozamino-glicani si proteoglicani si cu rare elemente celulare. Contine acid hialuronic care este sintetizat de catre celulele sinoviale. Are rol lubrefiant, de nutritie si in miscarea articulara


Structura histologica a capului condilului mandibular

Suprafata articulara a capului condilului este formata din fibre colagene paralele intre ele si care formeaza zona aticulara. Sub aceasta zona articulara se gaseste zona de osificare endocondrala care este formata din celule si matrice extracelulara cartilaginoasa.

La sobolanul de 20 zile, pe sectiune histologica in partea antero-posterioara cu microscopul optic se pot observa la nivelul capului mandibular:

1. zona articulara

2. zona celulelor polimorfe

3. zona celulelor aplatizate

4. zona superficiala a celulelor hipertrofiate

La fatul uman, in structura cartilajului condilian mandibular se pot observa cu microscopul optic 4 zone:

1. zona articulara

2. zona celulelor progenitoare

3. zona condroblastelor

4. zona condroblastelor hipertrofiate

Primele 2 zone formeaza pericondrul, iar ultimele doua formeaza cartilajul condilian propriu-zis. Condrocitele hipertrofiate se gasesc la granita de osificare.






Bibiografie:

1. Histologia cavitatii bucale, Maria Nita, vol II, Ed. Bit, Iasi

2. Gnatologie, Vasile Burlui, Catalina Morosanu, Ed. Apollonia, Iasi 2000

3. Nita M, Articulatia temporo-mandibulara – particularitati histologice, articol din al XXVI-lea Simp. Nat. de Morf. Norm. Si Pat. Oradea, 1994












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani