CARDIOPATIA ISCHEMICA DUREROASA
CARDIOPATIA ISCHEMICA DUREROASA (CI)
Date Generale
Definitie (O.M.S. - 1951) CI este afectiunea cardiaca acuta sau cronica care
rezulta din reducerea sau intreruperea aportului sanguin la miocard, in asociere cu procese patologice in sistemul coronarian
Clasificarea CI adoptata de O.M.S. este urmatoarea
CI dureroasa, care cuprinde - angina pectorala
- infarctul miocardic
- sindromul intermediar
2) CI nedureroasa.
Etiopatogeneza
In 90 - 95 din cazuri CI este datorata aterosclerozei coronarelor.
Factorii de risc aterogen hiperlipoproteinemia ( in particular, hipercolesterolemia), HTA, fumatul, sedentarismul, obezitatea, diabetul zaharat, stress-ul.
Angina Pectorala (A.P.)
Clasificarea
O.M.S. (1979) distinge doua categorii
I. A.P. instabila
II. A.P. stabila 1) tipica (de efort) si 2) atipica.
A.P. tipica, de efort, este forma CI care se manifesta prin crize repetate
dureroase de tip anginos, aparute la efort sau in alte conditii de suprasolicitare a cordului.
Patofiziologia durerii anginoase. La bolnavii cu A.P., aportul de O2 (sange) scade, ca urmare a reducerii debitului (fluxului) coronarian. Consecinta va fi o
insuficienta coronariana , adica un dezechilibru intre necesitatea in O2 si aportul in O2 (intre cerere si oferta), cu vicierea metabolismului cardiac (devine anaerob), care determina
producerea locala de metaboliti patologici (catecolamine, kinine, histamina,
endorfine, etc.)
acumularea de acid lactic.
Caracterele durerii anginoase
Sediul - tipic - retrosternal, in jumatatea inferioara a sternului si putin la
stanga, sau precordial, pe o suprafata mare, indicata de bolnav cu intreaga palma (nu cu degetul)
- atipic - epigastrul superior, axila stanga, manubriul sternal
si in zonele de iradiere ale durerii.
Iradierea - tipica - umarul stang,marginea cubitala a bratului, antebratului,
palmei si ultimelor doua degete de la membrul superior stang
- atipica - omoplati si regiunea interscapulovertebrala,
epigastru, mandibula, ureche, baza gatului, ceafa.
Intensitatea si calitatea (tipul) este slaba, are caracter constrictiv ( gheara
menghina greutate ), insotita de anxietate, spaima, neliniste sau chiar de senzatie de moarte iminenta.
Durata este scurta, obisnuit 2 - 5 minute (rar pana la 10 - 15 minute) dupa
instalarea relativ brusca, se mentine in platou cu aceeasi intensitate.
Frecventa acceselor este variabila unul sau mai multe pe zi, unul la cateva
zile, saptamani sau chiar luni.
Factorii de declansare a) efortul fizic, digestiv, de defecare, mictiune si cel
sexual; b) emotiile c) frigul vantul, umezeala si caldura excesiva d) fumatul
e) tahicardia (de orice natura) f) cresterile bruste ale TA g) hipoglicemia.
Conditiile de disparitie a) repausul fizic - aparitia durerii determina,
instinctiv, bolnavul sa se opreasca din mers sau lucru ( spectator de vitrina ), ceea ce face ca durerea sa cedeze b) nitroglicerina - o tableta luata sublingual suprima durerea aproape instantaneu (30 - 90 secunde).
Caracterele negative durerea nu este pulsatila sau oscilanta, nu este
influentata de miscarile respiratorii, nu se accentueaza la palparea (presiunea) regiunii dureroase si nu se insoteste de palpitatii.
Examenul obiectiv al cordului este normal in timpul crizei cat si in afara ei
inima asista impasibila la criza
ECG a) in repaus este normala la jumatate din bolnavi la restul bolnavilor modifica segmentul ST si unda T (reducerea amplitudinii, aplatizare sau negativare in DI , aVL si precordialele stangi) b) in timpul accesului modificari ale segmentului ST si undei T la aproape 3 4 din bolnavi c) probele de provocare este pozitiv daca apare subdenivelarea segmentului ST si turtirea undei T.
Formele atipice de A.P. stabila
Angina pectorala de decubit (nocturna, de repaus, posturala) se
caracterizeaza prin aparitia durerii in repaus, in pozitie culcata si disparitia ei in pozitie sezanda sau in picioare
Angina pectorala intricata se asociaza cu dureri toracice de alta natura
(spondiloza cervico-dorsala, litiaza biliara, ulcer duodenal, etc.)
Angina pectorala tip Prinzmetal clinic - accesele dureroase survin in repaus,
aproape exclusiv nocturn, adesea spre dimineata, la aceeasi ora ( angina cu orar fix ), au intensitate mare si durata mai lunga (10 - 30 minute).
Infarctul Miocardic (I.M.)
Generalitati
I.M. este expresia necrozei acute de origine ischemica a unei portiuni din miocard.
Simptomatologie
Durerea de tip anginos are sediul si iradierea asemanatoare cu cele din A.P.
Intensitatea este foarte mare ( lovitura de pumnal sfasiere - una din cele mai mari dureri din patologia clinica).
Durata durerii este de minute, ore si chiar 1 - 2 zile in general depaseste 30 de minute, reprezentand principalul caracter diferential cu A.P.
Conditii de aparitie durerea apare, obisnuit, in repaus, in timpul somnului si mai rar, la efort sau in conditii de suprasolicitare a inimii (emotii, masa copioasa).
Conditii de disparitie durerea nu cedeaza la trinitrina si nici la repaus obisnuit, cedeaza la opiacee (morfina, mialgin).
Simptomele asociate pot fi digestive (greturi, varsaturi, meteorism abdominal),
simptome si semne de soc, cu intensitate variata de la un caz la altul (transpiratii reci, ameteli, paloare, tahicardie, scaderea TA, agitatie psihomotorie), si febra moderata sau stare subfebrila.
Examenul cordului evidentiaza tahicardie, asurzirea zgomotelor cardiace,
diverse tulburari de ritm, zgomot de galop, suflu sistolic la varf, frecatura pericardica (la 12 - 24 ore de la debut).
Investigatii paraclinice
Sindromul biologic a) cresterea titrului seric al enzimelor TGO. LDH si
CPK b) VSH accelerata c) leucocitoza cu netrofilie d) hiperglicemir si glicozurie tranzitorie e) cresterea fibrinogenului plasmatic f) cresterea concentratiei serice a proteinei C reactive. 2) ECG.
Complicatii
Precoce a) socul cardiogen b) ruptura inimii c) I.C. acuta de tip
ventricular stang (EPA) sau globala d) tulburari de ritm de conducere moartea subita se produce prin fibrilatie ventriculara e) accidente tromboembolice (cerebrale, renale, pulmonare) f) pneumonie si bronhopneumonie.
Tardive a) anevrismul cardiac b) tulburarile de ritm c) sindromul
postinafarct (Dressler) d) sindromul umar-brat (periartrita umarului stang).
BIBLIOGRAFIE
1) Stanciu, C. - Semiologie Medicala de Baza , vol. 1, Editura Junimea
