DIAGNOSTICUL CARIILOR SECUNDARE MARGINALE SAU RECURENTE referat





DIAGNOSTICUL CARIILOR SECUNDARE MARGINALE SAU RECURENTE


Prevalenta mare a restaurarilor coronare si limitele materiale utilizate in a reface pe termen lung morfologia functionala a dintelui, a facut ca evaluarea calitatii restaurarilor si alegerea unor optiuni terapeutice in cazul unor defecte marginale sa reprezinte etape importante in terapia minim invaziva.




Caria secundara marginala este procesul carios ce apare pe coroana unui dinte obturat, la limita de contact dintre materialul obturat si marginea cavitatii si care are tendinta de a evolua in profunzime provocand subminarea si fracturarea peretilor cavitatii, iar in ultima instanta afectarea pulpei dentare.

Recidiva de carie sau caria recurenta este procesul patologic carios care se dezvolta sub obturatii coronare aparent corect efectuate, care are tendinta de a evolua spre camera pulpara provocand in final afectarea pulpei dentare sau spre suprafata dintelui producand fracturarea acestuia.

Majoritatea factorilor patogeni ai cariei secundare marginale si recidivei de carie sunt de natura iatrogena si intervin in diverse etape ale tratamentului cariei simple sau a cavitatilor rezultate dupa tratamentul cariei complicate.

Pentru a usura diagnosticul acestor leziuni trebuie sa cunoastem factorii etiologici care iau parte in producerea lor.


Factorii etiologici ai cariei secundare marginale la dintii vitali

1. Greseli in prepararea cavitatilor

Pentru cavitati de clasa I:

Neindepartarea smaltului cretos sau pigmentat de la marginile cavitatii

Extindere preventiva neeficienta sau necorespunzatoare

Pentru cavitati de clasa a II-a:

Mentinerea unor cuspizi subminati si necaptusiti cu ciment policarbosilat

Nereducerea din inaltime a peretilor laterali de smalt subtiri (sub 2 mm grosime)

Neefectuarea bizotarii in unghi de 20 a prismelor de smalt de sa nivelul pragului gingival

Realizarea unui istm prea ingust, prea superficial sau omiterea bizotarii muchiei pulpo-osiale

La cavitatile de clasa a III-a, a IV-a, a V-a

Mentinerea prismelor de smalt discromice, omiterea finisarii conturului marginal


2. Greseli in obturarea cavitatilor

Prepararea incorecta a materialului de obturatie

Inglobarea unei cantitati insuficiente de pulbere de Ag sau a unei cantitati prea mari

O malaxare a Hg cu pulberea de Ag insuficienta ca timp sau prea indelungata

Utilizarea de materiale expirate


3. Tehnica incorecta de inserare in cavitate a materialului obturat

Introducerea unei cantitati insuficiente de material in cavitati

Condensarea insuficienta a materialului in cavitate

Pana absenta sau aplicata necorespunzator ca pozitie si dimensiune

Neacoperirea materialului obturat pentru 24 ore cu un loc izolator




4. Modelarea si finisarea reconstructiilor

Un modelaj incorect conceput sau efectuat cu un instrument neadecvat

Finisarea amalgamului mai recenta de 24 de ore sau la turatii mari si timp prelungit

Neefectuarea finisarii si lustruirii materialului obturat va crea retentii la suprafata obturatiei si la marginile ei


Factorii etiologici ai recidivei de carie

Neindepartarea in intregime a dentinei afectate de pe peretii laterali ai cavitatilor sau de la nivelul jonctiunii smalt-dentina si de sub boltile cuspidiene

Neindepartarea dentinei infectate de pe peretii bazali



Toaleta finala a cavitatii incolpleta

Uscarea incorecta a cavitatii inainte de aplicarea materialului obturant


Din punct de vedere subiectiv, leziunea secundara initiala este nedureroasa si se descopera cu ocazia examenului. In unele cazuri pacientii pot acuza dureri la excitanti fizici (rece) si la excitantii chimici (dulce).

In alte situatii pacientul se adreseaza medicului din cauza modificarilor de culoare a obturatiei.

La nivelul grupului lateral pacientul acuza dureri la masticatie – sindromul de dinte fisurat in care smaltul de la nivelul cariei secundare se fisureaza . Uneori fisura implica si dentina si in acest caz ea se poate releva cu ajutorul unui fascicol luminos puternic, fie prin colorarea cu fuxina bazica 1% in etilen glicol.


Din punct de vedere obiectiv, caria secundara marginala in forma de leziune incipienta se manifesta prin aparitia la limita material obturant – tesut dur dentar a unei solutii de continuitate ce se evidentiaza prin palpare cu sonda. Intr-o forma mai avansata poate apare o pierdere de substanta dura importanta, cu depistarea la palpare.


Recidiva de carii, in forma sa initiala este oligosimptomatica sau asimptomatica si nu se poate diagnostica.

Simptomatologia subiectiva si obiectiva devine evidenta cand:

Leziunea a evoluat spre acmera pulpara

Leziunea a evoluat spre suprafata dintelui, producand modificari de culoare ale smaltului atat la limita smalt obturatie cat si la distanta.

Diagnosticul devine evident in momentul in care se intervine,  inlaturandu-se obturatia coronara si se evidentiaza dentina cariata pe peretele pulpar sau lateral, sub obturatie sau sub cea de baza.

La indepartarea dentinei alterate  nu se mai expune dentina scleroasa, ci pulpa dentara si apare durere la palpare si hemoragie.

Tratament: pulpectomie vitala.


Probleme de diagnostic in caria secundara marginala sunt enorme si incercarea de a le solutiona este una dintre probleme mari ale stomatologiei preventive.

Articole recente au demonstrat faptul ca stomatologii lasa in cavitati dentina cariata reziduala; ei au folosit un detector de carie (colorant) in cavitati. Ei pretind ca aceasta colorare in rosu sporeste recunoasterea vizuala a cariei prin colorarea dentinei demineralizate infectate care se va indeparta.



Metode clinice de diagnostic

Ca si in cazul diagnosticarii cariei primare, clinicianul are nevoie de lumina buna, dinti curati si uscati, ochi buni, palpare blanda si o Rx buna muscata.

In 1985 Mjor sustine ca boala recurenta apare cel mai frecvent la nivelul marginilor cervicale si proximale.

O leziune noua adiacenta restauratiei se va evidentia clinic observandu-se un aspect roz, gri sau maroniu al smaltului subminat de carie.

Coloratia marginala a restauratiilor compromise ridica probleme dificile de diagnostic; ea reprezinta o deteriorare marginala = carie.

Culoarea produsilor de eroziune din jurul restauratiilor de amalgam pot crea probleme deoarece discromiile gri sau albastrui pot indica o carie.

Palparea cu o sonda ascutita poate cauza deteriorarea marginilor cavitatii sau ale obturatiei. De mare ajutor in depistarea cariei secundare cervicale este sonda curba (sau sonda 9, 10 sau 17) ea folosindu-se cu mare grija si fara forta.

Radiografia cu film muscat (bite-wing) este foarte importanta, mai ales daca leziunea este in dentina; din cauza ca materialul de restauratie este radioopac, radiografia este de o valoare certa in detectarea cariilor proximale si ocluzale.

O decizie corecta se poate lua numai comparand datele clinice cu testele suplimentare, dintre care cele mai utilizate sunt:

Transluminarea cu fibre optice (FOTI)

Utilizarea colorantilor pentru explorarea etansiezarii obturatiei

Pentru dintii laterali: albastru de metilen, eozina

Pentru dintii frontali: fluoresceina

Examenul Rx si radioviziografia

Utilizarea firului interdentar

Testele de vitalitate si evaluarea statusului pulpar

Evaluarea gradului de uzura







Bibliografie:

1. Gafar M., Iliescu A. – „Odontologie”, Ed. Medicala, Bucuresti 1998

2. S. Andrian, St. Lacatus – „Caria Dentara – Protocoale si tehnici”, Ed. Apolonia, Iasi 1999

3. S. Andrian – „Tratamentul Minim Invaziv al cariei dentare”, Ed. Princeps Edit, Iasi 2002












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani