IMPORTANTA EXAMENULUI CLINIC OBIECTIV GENERAL IN STOMATOLOGIE referat




Importanta examenului clinic obiectiv general in stomaTOLOGIE


Elaborarea unui diagnostic se va putea face numai pe baza datelor anamnestice si a examenului clinic obiectiv, sistematic, complet, minutios, completat cu examene complementare; in practica eficient este ca aceste tehnici sa se execute simultan, pe regiuni anatomice.



Examinarea obiectiva reprezinta modalitatea de culegere a informatiilor despre starea prezenta, modalitatea decelarii semnelor fizice si functionale prin care se exteriorizeaza stadiile de boala.

Metodologia de examinare este cea comuna medicinii generale, adaptata contextului stomatologic la care se asociaza si o metodologie specifica ce utilizeaza cateva instrumente.

Eaxamenul obiectiv se realizeaza intr-o anumita succesiune:

examenul medical general;

examenul obiectiv local.

Examenul medical - fizic al pacientului urmeaza anamnezei medicale si urmareste o evaluare generala psihosomatica si somatopsihica, a starii generale prezente; aceasta evaluare generala este impusa de relatia cavitatii bucale cu restul organismului. Cavitatea bucala reflecta ca o oglinda existenta unor boli generale si starea sa de sanatate poate deveni adesea "barometru indicator" al multor afectiuni generale (Gogalniceanu).

Un examen general va include totdeauna un examen general fizic si un examen al starii psihice.

Metodologia

observarea activa a pacientului din momentul intrarii in cabinet si pe tot parcursul interogatoriului;

evaluarea unor semne vitale tipice: tempereatura, puls, respiratie, presiune arteriala;

masuratori biometrice generale (talie, greutate).

Algoritmul examinarii de ansamblu a pacientului:

Va urmari asspecte somatice si psihice:

starea de constienta;

cinstitutia morfologica - tipul contitutional;

talia, inaltimea, greutatea;

starea de nutritie;

simetria generala;

echilibrul static (postural);

echilibrul dinamic (mersul);

stare psihica;

dezvoltarea cranio - faciala.

Exminarea starii de constienta a bolnavului: incepe o data cu luarea datelor anamnestice si se continua prin examenul obiectiv urmarind depistarea riscului vital prin:

*   reactia la stimuli verbali (stari confuzionale, imposibilitatea de a raspunde la intrebari);

*   reactia la stimuli durerosi.

Starea de constienta ar putea fi influentata de: varsta, stari emotive, afectiuni psihice cronice, afectiuni somatice cu influenta psihica, traumatisme cranio-cerebrale, infectii; afectarea starii de constienta va determina medicul sa apeleze justificat la anturajul bolnavului si la consultul interdisciplinar pentru obtinerea infomatiilor.

Constitutia morfologica: dezvoltarea generala este de obicei apreciata dupa imaginea clinica pe care examinatorul o are asupra dimensiunilor corpului si asupra proportiilor diferitelor varste si sexe la care se adauga masuratori biometrice.

O dezvoltare armonioasa a corpului ne-o ofera unitar intre inaltime si distanta masurata intre varful degetelor de cele doua maini cu bratele intinse lateral. O tulburare a acestui raport ne poate orienta spre existenta unor tulburari endocrine.

Din punct de vedere al dezvoltarii generale se apreciaza pacientul daca este :

*    normosom (normotrofic) cand exista concordanta intre varsta cronologica si dezvoltarea generala;

*    hiposom (hipotrofic) cand pacientul pare mai mic decat varsta cronilogica;

*    hipersom (hipertrofic) cand pacientul pare mai mare decat varsta cronologica.

Tipul constitutional, definit ca rezultanta caracterelor morfofonctionale difera de la o persoana la alta in functie de ereditate si factorii de mediu social. Exista mai multe tipuri constitutionale:

*    astenic (longilin) cu predominanta dimensiunilor verticale in raport cu cele transversale; persoanele astenice par slabe; la acestea ar exista o frecventa crescuta a ulcerului gastro-duodenal, hipetiroidiei, schizofreniei;

*    normostenic - tipul atletic dezvoltat armonios, bine proportionat;

*    hiperstenic - caracterizat prin predominenta dimensiunilor transversale in raport cu cele verticale; aceste persoane par voinice, robuste, indesate, cu capul rotund, gatul scurt si gros, torace bombat; la hiperstenici ar exista o frecventa crescuta a obezitatii, D.Z., cardiopatiei ischemice, psihozei maniaco-depresive;

*    picnic - scund, cu dezvoltarea in exces a tesutului adipos in raport cu masa osoasa scheletata;

*    casectic  - semn facial - topirea bulei Bichat;

*    obez - dezvoltarea in exces a tesutului adipos (boli endocrine).

Talia (statura) variaza in anumite limite in functie de varsta si sex. Statura pote fi inalta, medie, scunda.

La varstnici talia este diferita fata de perioada maturitatii, din cauza modificarii posturii prin cifoza dorsala si a tastarii vertebrelor.

Greutatea nu poate face o evaluare corecta a masei de tesut gras, deoarece variaza mult cu pierderea sau supraincarcarea cu apa.

Talia si greutatea permit calcularea indicelui ponderal (IP) exprimat          in kg/m2.

I · P = G/T2

Valori normale: 19-25;

Sbponderal < 19;

Supraponderal > 25,

Obez > 30-35.

Simetria corporala ia in consideratie ca planul medio-sagital imparte corpul in doua parti egale .

Se vor observa asimetriile de dezvoltare corporala, ce se pot insoti de asimetrii la nivelul sistemului stomato-gnat. Asimetriile pot fi congenitale sau dobandite; cele dobandite pot fi primare sau secundare (tranzitorii sau permanente).

Deformatii toracice asimetrice: de origine vertebrala (torace cifotic, scoliotic, cifoscoliotic), dilatarea unui hemitorace (valvulopatii congenitale), depresiunea unui hemitorace.

Echilibrul static sau postura se apreciaza observand pozitia corpului sub aspectul atitudinilor corpului si pozitiilor; ofera unele date pentru diagnosticul general si permite unele corelatii cu elementele musculare, osoase, articulare de la nivelul sistemului stomato-gnat (pozitii antalgice).

Echilibrul dinamic (mersul)

*    se examineaza prin observarea manierei de deplasare a pacientului, din momentul in care intra in cabinet. Poate fi un indicator diagnotic pentru unele afectiuni generale neuromusculare, posttrauamtice sau boli degenerative ale sistemului nervos.

Pote prezenta urmatoarele tulburari:

*    "spasmodic" - mers rigid, greoi (scleroza in placi),

*    "tarat" - parapareza;

*    "cosit" - hemipareza spastica;

*    "stepat" - piciorul cade balant (paralizia nervului sciatic popliteu extern);

*    "rigid" - mers cu pasi mici (boala Parkinson).

Starea psihica:

se apreciaza urmarindu-se tipul psihologic constitutional care poate fi echilibrat (comunicativ, cooperant, retinut) sau dezechilibrat (necomunicativ, necooperant, revendicativ).

Reactia comportamentala psihosomatica pote fi: favorabila, defavorabila sau absenta (pacientul obnubilat).

Examinarea limbajului, gesticulatiei, vocii, privirii, mimicii: poate oferi informatii asupra:

psihologiei persoanei, temperamentului, nivelului de cultura;

tulburarile de ariticulare (disartia) ce ne orienteaza asupra existentei unor tulburari neurologice, ale SNC.

Examenul mainilor pacientului poate fi relevant pentru decelarea: temperaturii, transpiratiei, edemelor, pigmentarii, starii de nutritie, starii sistemului osteo-articular. Starea unghiilor poate oferi de asemenea semne specifice ale unor afectiuni generale. Modificari diverse: onicoliza (micoze, panaritii), santurile transversale si santurile longitudinale (eczeme, piodermite), onicofagia (panaritii).

Dezvoltarea cranio-faciala: se apreciaza prin observatie si masuratori biometrice. Evalurea generala se coreleaza cu dezvoltarea cranio-facila a pacientului sub aspectul simetriei, formei, marimii, proportiile raportate la valorile normei biologice.

Examinarea semnelor vitale

- ne ofera informatii despre functiile fiziologice care carcterizeaza sistemul cardiovascular, sistemul respirator, digestiv, SNC. Ele constau din inregistrarea pulsului, respiratiei, temperaturii, presinii sangvine. Evaluarea lor este indicata mai ales la pacientii la care am semnalat din anamneza probleme generale de sanatate si la care urmeaza sa se administreze anestezie generala, anestezie cu vasoconstrictoare, tratamente stomatologice ce presupun unele riscuri (hemoragii, sincopa).

Pulsul

Se determina in zone accesibile unde arterele sunt superficiale: brahial si radial oferindu-se indicatii asupra ritmului cardiac, debitului cardiac si circulatiei periferice.

In urgentele medicale si traumatisme se inregistreza pulsul carotidian.

Normal la adult variaza intre 60-90/min.: la barbati 70 batai/min., la femei 80 batai/min., iar la copii 100 de batai/min.

Respiratia:

Se apreciaza numarul de respiratii prin miscarile toracelui timp de 20-30 secunde si se calculeaza pe minut. Normal, la adult variaza intre 18-20 respiratii/min. Abaterile de la normal pot fi evaluate prin bradipnee (respiratie mai lenta la varstinici) si tahipnee (respiratie accelerata).

Temperatura:

Poate fi evaluata de stomatolog fie cu termometrul cu mercur fie electronic.

Valoarea normala la pacientii spitalizati este de 37˚C. Aceasta valoare creste la pacientii sanatosi, activi, in zilele calduroase si la copii dupa joaca. Temperatura scade in timpul somnului, fenomen ce traduce apararea umorala si celulara a corpului.

Cresterea temperaturii peste valoarea normala, hipertermia - este un semnal de alarma pentru o boala infectioasa, supuratii ale oaselor maxilare si tesuturilor moi, infectii acute, viroze.

Pentru orientarea diagnosticului sunt importante semnele asociate febrei: tuse, dispnee, tulburari digestive, modificari de culoare ca si semnele care intrica cu febra (frisonul, transpiratia). Frisonul apare in infectii grave si indica debutul unor complicatii.

Tensiunea arteriala: este un indicator important al functiei cardiace si uneori al functiei renale.

Valorile normale la adult:

Presiunea sistolica 100-140 mmHg

Presiunea diastolica 60-90 mmHg.

Pacientii diagnosticati cu variatii ale tensiunii arteriale de la normal trebuie trimisi la cardiolog si numai cu avizul si recomandarile acestuia se vor analiza tratamentele stomatologului.

La toti pacientii la care in anamneza medicala si examenul general s-a sesizat sau evidentiat un teren patologic se recomanda investigatii mai complexe de specialitate.



BIBLIOGRAFIE


MARIA URSACHE, V. BURLUI, ANCA PURDU -  "Semiologie stomatologica", Apolonia, Iasi, 1997;

C. STANCIU - "Semiologie medicala de baza", Ed. Junimea, 1989.