TRATAMENTUL LEZIUNILOR CARIOASE CARE NU AU DISTRUS UNGHIUL INCIZAL referat





TRATAMENTUL LEZIUNILOR CARIOASE CARE NU AU DISTRUS UNGHIUL INCIZAL


Etape de lucru – Generalitati

Alegerea culorii:




o      Culoarea materialului de obturatie se alege inainte de a face izolarea dintelui;

o      Dintele nu trebuie uscat cand alegem culoarea;

o      Inainte de alegerea culorii dintelui trebuie curatat cu pasta abraziva si periute rotative.

Verificarea contactelor ocluzale cu antagonisti.

Izolarea – cu diga si aspiratorul de saliva.

Deschiderea procesului carios si realizarea accesului: exista mai multe situatii:

Acces direct: cand

dintele vecin lipseste;

exista treme, diasteme;

exista carii in oglinda;

caria a intrerupt creasta marginala.

Acces indirect: cand

caria a subminat dar nu a intrurpt creasta marginala;

in acest caz se patrunde in procesul carios dinspre fata orala a dintelui pentru a respecta cat mai mult fizionomia.

Facilitarea accesului – usurarea accesului se poate face atunci cand: leziunile sunt mici si situate strict la nivelul fetei proximale; aceasta manopera se poate face prin separarea rapida a dintilor sau separarea lenta.


Indepartarea dentinei infectate

Indicat este instrumentarul de mana;

Se pastreaza stratul de dentina afectata si se face coafaj indirect;

Se indeparteaza toata dentina pigmentata (colorata) de la nivelul peretelui vestibular, pentru a nu se transpare prin material de obturatie;

Extensia preventiva:

- se tine cont de principiul economiei tisulare;

- se indeparteaza doar smaltul nesanatos.

Retentia: este in functie de tipul de material cu care obturam:

Exemplu: compozite, GLASSIONOMER, ciment silicat.

Rezistenta: este in functie de tipul de ocluzie

Finisarea marginilor: se face diferit in functie de materialul de obturatie.

Curairea finala: spalarea cu apa si uscarea cu aer

TRATAMENTUL CARIILOR CARE NU AU DISTRUS UNGHIUL INCIZAL

CAVITATI CLASA A III-A CAND OBTURAM CU MATERIALE COMPOZITE


Indicatii:

La pacientii cu igiena bucala

buna

 
leziuni cavitare in smalt (superficiale)

leziuni cavitare in smalt si dentina


ETAPE DE LUCRU:

izolarea:

cu diga asociata cu material moale;

cu material moale: comprese cu tifon, rulouri de vata.

deschiderea procesului carios.

Acces direct:

v   De pe fata orala a dintelui prin intreruperea crestei marginale;

v   Se face cu freze sferice din carbura ½, 1, 2 (in functie de marimea procesului carios), la turatii inalte (mari);

v   Freza se tine perpendicular pe fata orala a dintelui, in dreptul procesului carios.

Acces indirect:



v        Cand dintii au treme, diasteme;

v        Cand se fac separari – lente, rapide.

exereza dentinei infectate:

v   cu freze sferice adaptate marimii procesului carios, la turatii mici (conventionale);

v   cu excavatoare mici, prin raclare.

extensia preventiva;

v   aducerea marginilor cavitatii in tesut dentar sanatos;

v   nu se indeparteaza smaltul, mai ales cel vestibular, chiar daca este subtire si transparent.

retentia;

v   aceste cavitati nu se realizeaza sub o forma geometrica pentru ca materialul compozit adera la dinte; deci apare termenul de forma de adeziune forma de adeziune presupune bizotarea marginilor cavitatii + conditionarea acida + adeziv dentinar;

v   cand peretii de smalt sunt foarte subtiri este contraindicata (nu se face) bizotarea;

v   retentia se realizeaza prin niste santuri la nivelul pragului gingival + accentuarea unghiului incizal;

v   cand pe fata orala mai exista si o carie la nivelul foramenulu caecum, retentia se face prin extinderea preparatiei pe fata orala

rezistenta;

v   nu prezinta particularitati deosebite pentru ca aceste zone nu sunt supuse direct fortelor masticatorii;

v   peretii nu se scurteaza;

v   forma cavitatii este cea care ramane in urma exerezei dentinei infectate.

finisarea marginilor

v   bizotarea marginilor vestibulare si orale se face cu freze efilate; - unii autori indica: bizou net (clar) pe o latime de 0,5 – 1mm pe tot conturul cavitatii (fara pragul gingival). Bizoul  se face cu o freza flacara;

alti autori indica: bizou estompat, lung de 2-3 mm care se face cu o freza efilata, pe marginea vestibulraa a cavitatii. Marginea orala are un bizou ingust, bine definit, care se realizeaza cu o freza sferica.

v   Pragul gingival se bizoteaza numai daca este la mai mult de 2 mm de marginea gingivala.






LEZIUNI CARIOASE CARE NU AFECTEAZA UNGHIUL INCIZAL

CAVITATE CLASA A III-A CAND RESTAURAM (OBTURAM) CU CIMENTURI GLASSIONOMER

Indicatii:

v   Leziuni cavitare de amplitudine redusa;

v   La pacienti cu risc cariogen mare (pentru ca au proprietati carioprofilactice)

Contraindicatii:

v   Leziuni intinse;

v   Solicitari ocluzale pe viitoarea obturatie;

v   Carii care au intrerupt creasta marginala, la pacienti cu exigente fizionomice mari.

Prepararea cavitatii:

v   Se face la fel cu prepararea pentru materiale compozite cu diferenta ca nu se face bizotarea la marginile cavitatii;

v   Cimentul GLASSIONOMER se intalneste “cap la cap” cu smaltul


RESTAURAREA CU CIMENTURI SILICATE CU CAVITATE DE CLASA A III-A

Indicatii:

v   Carii proximale care nu distrug unghiul incizal;

v   Pacienti cu multe carii;

Contraindicatii:



v   carii care distrug mult din dinte;

v   solicitari ocluzale la nivelul obturatiei;

v   pacienti cu igiena deficitara;

v   pacienti cu respiratie orala pentru ca materialul este sensibil la deshidratare;

v   pacienti ce consuma alimente acide, pentru ca materialul se corodeaza in prezenta acizilor.

Prepararea cavitatii:

izolarea + 2. deschiderea + 3. exereza dentinei infectate – la fel ca la compozite si  GLASSIONOMER.


4. extesian preventiva;

v     marginile cavitatii vor fi amplasate la nivelul anbrazurilor, cu economie de tesut dentar;

5. retentia;

v     peretele pulpar paralel cu suprfata proximala;

v     peretele pulpar sa se afle la o profunzime de minim 0,5mm de jonctiunea amelo-dentinara;

v     peretii laterali convergenti spre exterior;

v     accentuarea unghiului dintre pereti cu freze sferice ¼ sau ½ ;

v     accentuarea unghiului incizal si deplasarea lui cu 0,5mm catre marginea incizala.




v     Realizarea uni sant suplimentar de retentie la nivelul pragului gingival. Profunzimea santului este de 0,25mm, distanta: de la peretele oral la cel vestibular;

v     Cand procesul carios a distrus creasta marginala retentia cavitatii este foarte mult redusa;

v     Pentru suplimentarea retentiei se face pe fata orala o cavitate la nivelul foramenului caecum (unde stratul de smalt este mai gros);

v     Profunzimea acestei cavitati este de 1,5 – 2mm;

v     Retentia se face ce freze con invers.


6. rezistenta – nu sunt probleme;


7. finisarea: nu se face bizotare.




TRATAMENTUL LEZIUNILOR CARIOASE CARE AU DISTRUS UNGHIUL INCIZAL

(CAVITATE DE CLASA A IV-A)


Pentru tratamentul acestor leziuni sunt indicate materiale compozite asociate cu sisteme adezive amelo-dentinare. Dar nu tot timpul este de ajuns; mai trebuie pozitionate si elemente suplimenatre de retentie – pivoti parapulpari.

Prepararea cavitatii:

1. izolarea;

2. deschiderea: se face dinspre incizal;

3. exereza dentinei – la fel ca la caivtate de clasa a III-a;

4. extensia preventiva: - se indeparteaza doar  smaltul cretos si fragil;

5. retentia: este greu de realizat

v   Peretele parapulpar este plasat la 0,5mm de jonctiunea amelo-dentinara; el se prepara convex;

v   Pragul gingival – poate avea un sant de retentie pe o profunzime egala cu jumatate din diametrul frezei sferice – frezele folosite sunt mici ¼;

v   Tot pentru retentie se poate extinde preparatia si pe fata orala a dintelui sub forma unei cavitati lobate.



Rezistenta – pentru o rezistenta cat mai buna prepararea cavitatii trebuie sa fie cat mai conservativa.

Finisarea

v   Bizotarea marginilor de smalt;

v   Cu cat exista o suprafata mai mare de smalt bizotat, cu atat retentia (care se asigura de microretentii) este mai buna;

v   Bizoul va avea 2-3mm in unghiul de 60°;

v   Cand smaltul este foarte subtire nu se face bizotarea.












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani