TUBERCULOZA SECUNDARA A ADULTULUI referat







TUBERCULOZA SECUNDARA A ADULTULUI

(forma clasica)

De cele mai multe ori, tuberculoza se manifesta clinic la varsta adulta, prinlr-un cortegiu dc simptome generale si respiratorii, mai mult sau mai putin tipice.

Din punct dc vedere clinic, boala se caracterizeaza printr-un mare polimorfism, varietatea dc tablouri clinice sub care se poate ascunde, obligand practicianul sa treaca in revista o multime de boli respiratorii sau sistemice cu manifestari pleuro-pulmonare.





Aspectele clinice pot varia si in functie de regiunea geografica unde se produce imbolnavirea. Ele sunt explozive in zonele in care epidemia este mare si torpide acolo unde ea este bine stapanita. 59782mho35jql5p

Dupa cum s-a mai mentionat, primul contact al organismului uman cu b.Koch se materializeaza in infectia primara, obiectivata prin intradermoreactia la tuberculina pozitiva. 90% din aceste determinari se vindeca, fara interventie medicala, ramanand in stadiul de primoinfectie benigna. Doar 10% dintre cei infectati se vor imbolnavi, in decursul vietii de tuberculoza, fie imediat dupa contagiu, fie la distanta, care poate fi de unul, doi, douazeci sau chiar mai multi ani.

Trecerea bacilului Koch prin organism poate fi dovedita prin prezenta unor sechele (calcificarile de la nivelul sancrului de inoculare, de la nivelul ganglionilor hilari sau in unele portiuni ale pleurei), dar si prin capacitatea de metastazare a primoinfectiei benigne.

Aceasta metastazare se poate produce la nivelul plamanilor,
mai ales la apexuri, dar si in alte organe, precum: ficat, rinichi, maduva
osoasa, creier, ganglioni limfatici etc.

Avand in vedere cele de mai sus, putem conchide ca tuberculoza adultului se produce fie prin reactivarea unor leziuni sechelare, consecutive primei infectari cu b.Koch (mecanismul endogen), fie ca urmare a unei noi inoculari de bacili, care va determina o alta leziune in parenchimul pulmonar, cu o evolutie proprie. Aceasta este varianta exogena de imbolnavire (lonescu C., 1985). hq782m9535jqql

In cazul mecanismului endogen, leziunile sunt mai frecvent localizate in segmentele apico-posterioare ale lobului superior drept.

 

Manifestari clinice

Adultul bolnav de tuberculoza pulmonara poate fi o persoana absolut sanatoasa aparent, fara nici un simptom clinic, cu testele biologice de inflamatie negative, iar diagnosticul sa se realizeze fortuit, cu prilejul unui examen bacteriologic al sputei sau al unui examen radiologic efectuat din diverse alte motive.

Alteori, persoana bolnava este simptomatica, prezentand atat semne de ordin general, (astenie, inapetenta, transpiratii nocturne abundente, febra, scadere in greutate importanta) dar si simptome care apartin aparatului respirator.

Cele mai frecvente manifestari clinice respiratorii sunt: tusea persistenta, care dateaza de mai mult de 3 -4 saptamani, fara a ceda la antitusive sau chimioterapice uzuale si expectoratia muco-purulenta. Cand boala este neglijata, avand o evolutie indelungata pana la momentul diagnosticului, se pot adauga si dispneea sau junghiul toracic.

Alteori, tabloul clinic este dominat de emisia de sange pe caile aeriene (denumita hemoptizie) sau de disfonie (raguseala) cand boala debuteaza sub forma de laringita tuberculoasa.

Uneori, pacientii solicita consult de specialitate pentru junghi toracic si dispnee severa instalate brusc, in plina stare de sanatate, ceea ce traduce un pneumotorax (patrunderea de aer intre cele doua foite pleurale). Controlul radiografic de rutina efectuat dupa rezolvarea acestei urgente chirurgicale este obligatoriu si de multe ori revelator al unei tuberculoze pulmonare, pana in acel moment ignorata.

Tablou radiologic

Din punct de vedere radiologic, tuberculoza pulmonara secundara se poate prezenta in variate modalitati, multitudinea acestora, precum si dinamica lor radiologica particulara fiind una din caracteristicile patognomonice ale acestei boli.



Principalele aspecte radiologice intalnite in tuberculoza secundara sunt:

INFILTRATELE - care se prezinta sub forma unor opacitati, neomogene, cel mai adesea, cu o intensitate mica si medie, in general au limite neclar definite fata de parenchimul vecin, aparent integru. Ele pot fi de forma triunghiulara, ovala sau rotund-nodulare si cel mai frecvent se situeaza in lobii superiori drepti, segmentele apico-dorsale. O alta localizare predilecta a infiltratelor TB este segmentul apical al lobului inferior (Fowler).

Uneori, opacitatile infiltrative ocupa, un intreg lob (mai ales cel superior), fiind delimitate de mica scizura (lobite TB). Alteori, leziunile, confluente, depasesc volumul unui lob, sau sunt prezente si in plamanul controlateral (tuberculoza extinsa).

CAVERNELE - sunt definite ca imagini de hipertransparenta, amplasate in plin parenchim pulmonar, delimitate de un perete gros sau subtire, in functie de vechimea si mecanismul de formare al cavitatii, avand o mica prelungire tubulara, reprezentata de bronhia de drenaj.

La debut, imaginile cavitare pot fi incomplete (ele provin din excavarea unui infiltrat TB ) - aspect de leziuni ulcerative. In jurul zonei cavitare, se observa leziuni „moi" (mici noduli opaci, de intensitate mica si medie, imprecis conturati), aspect sugestiv pentru diagnosticul de tuberculoza. Unele cavitati au pereti grosi, neregulati, cu o zona de fibroza pericavitara, aspect caracteristic cavernelor cu o evolutie indelungata.

Alteori, peretii cavitari sunt subtiri, acestea se numesc caverne „suflate", situatie in care se observa bine bronsia de drenaj (tub transparent, marginit de doua linii subtiri opace, cu o lungime de 2-3 mm). Imaginile cavitare pot fi unice sau multiple, uni sau bilaterale.

FIBROZA - este recunoscuta pe radiografia pulmonara, prin opacitati dense, omogene sau nu, retractile, care pot produce distorsionari, deviatii sau alte modificari de arhitectura a parenchimului pulmonar si a peretelui toracic. Ea apare in formele de boala cu evolutie indelungata, incorect supravegheate sau tratate.Tendinta naturala a bolii este de vindecare fara sechele. Exista insa si varianta in care regresia leziunilor este realizata cu pretul unor sechele fibroase, mai mult sau mai putin importante.

Pot fi intalnite: retractia si apicalizarea hilurilor, ascensiunea diafragmelor, micsorarea unui hemitorace, cu prabusirea peretelui costal si atractia mediastinului spre partea bolnava, in restul parenchimului se observa numeroase benzi reticulo-nodulare sau opacitati micro-macronodulare, uneori confluente, retractile, sugerand evolutia spre organizarea fibroasa a tesutului pulmonar, in general, leziunile fibroase, sugereaza inactivitatea bolii.

 

 

BIBLIOGRAFIE:

 

  1. ANTIGONA TROFOR – Curs de pneumoftiziologie, p. 35 – 43;

  2. LEONIDA GHERASIM – Medicina Interna, vol. I, ed. a II-a, Editura Medicala, Bucuresti, 2000, p. 349 – 433.

  3. HARRISON’S – Principii de Medicina Interna, Ed. Teora, ed a 14-a, Bucuresti, 2001, p. 1433-1465.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu









Scriitori romani