IZOLAREA CAMPULUI OPERATOR referat





IZOLAREA CAMPULUI OPERATOR


Este imperioasa necesitatea pentru izolare a campului operator, deoarece dintii se gasesc intr-o baie de saliva, limba insista sa obstructioneze vizibilitatea si sangerarea givala, sunt cateva din obstacolele care impiedica realizarea unui camp de lucru cat de cat posibil si clar.




Cateva metode se pot intrebuinta pentru controlul umiditatii in cavitatea bucala: ejectorul de saliva, aspiratorul chirurgical, rulourile cu si fara filamente de vata intrasulculare si in mod ideal diga.

O izolare corecta si eficienta prezinta urmatoarele avantaje:

un camp operator uscat si curat;

un acces si vizibilitate optime;

• proprietati fizice si chimice superioare, in special ale materialelor hidrofobe, crescand astfel perioada lor functionala;

protectia operatorului si a pacientului;

eficienta operatorie;

• saliva deformeaza imaginea suprafetei dentare si mascheaza leziunile necavitare ale smaltului;

• saliva infecteaza dentina si creste sensibilitatea ei in timpul prepararii chirurgicale.

RULOURILE DE VATA

Sunt confectionate din vata hidrofila, iar in ultima vreme din vata acoperita cu hartie absorbanta. Conform anatomiei vestibulului si a spatiului paralingual, rulourile sunt confectionate in lungimi si grosimi diferite, numerotate de la l la 4 in ordine crescatoare a diametrului. Lungimea variaza intre 3-5 cm, iar grosimea in functie de numar: l = 0,9 cm; 2 = 1,5 cm; 3 si 4 = 2,5 cm.

Aplicarea rulourilor se face numai cu pensa dentara dupa ce, in prealabil, cu oglinda s-a indepartat buza, obrazul sau limba.

Rulourile nu se vor plasa in zona frontala peste frenul labial superior deoarece sunt rapid dislocate, ci se vor plasa de o parte si alta a frenului direct in fundul de sac si in special in zona caninului, pentru ca in vestibulul labial nu exista duet salivar si deci nu este necesara aplicarea de rulouri.

La nivel mandibular nu se vor plasa rulouri in zona buzei si retroincisiv, deoarece frenul lingual, frenul labial si musculatura le vor disloca. Se vor plasa vestibular de la canin inspre distal si oral de o parte si de alta a frenului lingual. Paralingual, daca exista un spatiu adanc si larg se pot plasa chiar 2-3 rulouri unul peste altul.

Pentru a preveni exfolierea mucoasei orale in momentul indepartarii rulourilor, care adera de suprafata epiteliala, se vor umezi abundent cu pompa de apa.

ALTE MEDII ABSORBANTE

Se mai utilizeaza:

- tampoane absorbante sub forma unor comprese de 2x2 toli;

- biscuitii din alfa-celuloza sub forma triunghiulara, cu unghiurile rotunjite, ce se aplica in vestibulul superior drept sau stang pe caroncula canalului Stenon, fiind destinate sa absoarba secretia glandei parotide.

Rulourile, prin forma si compozitia lor, absorb saliva si sunt eficiente in a realiza o izolare pe termen scurt a zonei operatorii, in momentul in care vor fi saturate cu saliva se vor inlocui, fenomen ce se intampla frecvent.

De cele mai multe ori mobilitatea partilor moi ale cavitatii bucale disloca aceste sisteme de absorbtie. In acest sens au fost imaginate dispozitive de mentinere a rulourilor:

- automatomul, utilizat numai la mandibula;

- clamele de diga modificate: Harvard si Haller.

DIGA

Scopul: se utilizeaza pentru izolarea dintilor de operat si a dintilor adiacenti, de mediul umed al cavitatii orale.

Avantaje:

- asigura o buna vizibilitate;

- asigura un camp operator curat si uscat;

- protejeaza pacientul impotriva aspiratiei sau inghitirii de debriuri sau instrumentar;

- protejeaza impotriva medicamentelor iritante si a instrumentelor taioase;

protejeaza operatorul impotriva contagiunii cu posibile infectii prezente in cavitatea bucala;

- este economica, eliminand: conversatia inutila, lavajele bucale frecvente si prelungite;

- pastreaza calitatile optime ale materialelor stomatologice;

- asigura retractia partilor moi;

- pastreaza concentratia optim? a medicamentelor.

Dezavantaje:

- neacceptare de catre pacient din motive psihologice;

- consumator de timp;

- nu se poate aplica pe dintii tineri insuficient erupti, molarii de minte (uneori) si ocazional pe dintii cu malpozitii exagerate;

- nu este tolerata de pacientii care sufera de astm. Parti componente:

ADMINISTRAREA DE MEDICAMENTE

Antisialogoge



Sunt destul de rar folosie, dar ocazional un pacient al carui flux salivar este extrem de abundent, necesita medicamente cum ar fi atropina: 5 mg cu 30 de minute inainte de tratament. Vom evita aceasta medicatie la femeile care alapteaza si la pacientii cu tensiune oculara mare (glaucom), sau probleme cardiovasculare.

Anestezicele locale

Au un rol important in eliminarea disconfortului si in controlul umezelii. Utilizarea lor reduce salivatia, deoarece pacientul se simte mult mai confortabil, mai putin anxios si mai putin sensibil la stimulii orali, producand astfel o rata mai mica a fluxului salivar. Cele care contin si un vasoconstrictor, vor reduce si fluxul sanguin, oprind hemoragia in campul operator.


EVACUAREA REZIDUURILOR SI A FLUIDELOR ORALE

Exista doua sisteme de aspiratie: sistemul cu volum si putere mai mari, care este manipulat de medic sau asistenta (aspiratia chirurgicala) si sistemul cu volum si putere mai mici (aspiratia salivara).

EJECTORUL DE SALIVA

Aceste fenomene neplacute au loc mai ales cand s-a realizat si anestezia zonei respective. Pentru contracarare se aplica pe capatul canulei o compresa de tifon de 2 cm ce se va fixa prin ligatura si astfel se va preveni aspiratia tesuturilor- moi. Acest sistem de aspiratie este destinat evacuarii numai a lichidelor, fara debriuri sau substante solide care ar produce obliterarea canulei si intreruperea sistemului de aspiratie.

ASPIRATORUL CHIRURGICAL

Este confectionat fie din materiale care rezista la sterilizare, folosit pentru multiple utilizari, fie din material plastic destinat unei singure utilizari. Canula are un diametru de 10 mm si permite evacuarea rapida a lichidelor si debriurilor din zona operatorie. In mod obisnuit este manuit de asistenta medicala si este foarte eficient cand se lucreaza la patru maini.

In cazul unor cavitati cervicale, juxta- sau sub-gingivale, in prezenta unui parodontiu sanatos, reducerea secretiei sulculare, a gingivoragiei si usoara indepartare a marginii libere gingivale, se obtin prin:

introducerea in sulcus a unei mese de bumbac sau a unui fir retractor imbibat cu substante astringente si/sau cu substante vasoconstrictoare.

tamponarea zonei hemoragice cu o solutie 15,5% de sulfat feric Hemodent, sau cu o solutie astringenta de clorura de    aluminiu Racestyptina, care realizeaza o sigilare a capilarelor si un cheag profund ce poate fi mai greu dislocat in timpul manoperelor terapeutice.

In cazul unor inflamatii cronice gingivale apar cresterea de volum a gingiei, a secretiei sulculare, sau sangerarea, determinate de fragilitatea vasculara a tesutului, toate constituind impedimente importante in realizarea unui camp operator curat, uscat si accesibil instrumentatiei, in aceste cazuri se recomanda temporizarea tratamentului definitiv, pana la ameliorarea starii de sanatate parodontala.






BIBLIOGRAFIE



Andrei Iliescu, Memet Gafar – “Cariologie si odontoterapie restauratoare”, Editura Medicala, Bucuresti, 2002, p. 156-166;

Newbrun E. – „Cariology”. 3rd ed. Quintessence Publishing Co., Chicago, 1989;

Thylstrup A., Fejerskov O. – „Textbook of clinical cariology” 2nd ed., Munskgaard, Copenhagen, 1994;













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani